Art. 2531 Noul cod civil Dreptul la acţiunea în răspundere pentru vicii ascunse Începutul prescripţiei extinctive Cursul prescripţiei extinctive
Comentarii |
|
Cursul prescripţiei extinctive
SECŢIUNEA 1
Începutul prescripţiei extinctive
Art. 2531
Dreptul la acţiunea în răspundere pentru vicii ascunse
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse începe să curgă:
a) în cazul unui bun transmis sau al unei lucrări executate, alta decât o construcţie, de la împlinirea unui an de la data predării ori recepţiei finale a bunului sau a lucrării, în afara cazului în care viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii;
b) în cazul unei construcţii, de la împlinirea a 3 ani de la data predării sau recepţiei finale a construcţiei, afară numai dacă viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii.
(2) Pentru executarea unor lucrări curente, termenele prevăzute la alin. (1) sunt de o lună, în cazul prevăzut la lit. a), respectiv de 3 luni, în cazul prevăzut la lit. b).
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul lipsei calităţilor convenite ori al lipsurilor cantitative, însă numai dacă oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fără cunoştinţe speciale, printr-o verificare normală.
(4) Termenele prevăzute în prezentul articol sunt termene de garanţie înăuntrul cărora viciile trebuie, în toate cazurile, să se ivească.
(5) Prin dispoziţiile prezentului articol nu se aduce însă nicio atingere termenelor de garanţie speciale, legale sau convenţionale.
(6) Dispoziţiile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul produselor pentru care s-a prevăzut un termen de valabilitate, ca şi în cazul bunurilor sau lucrărilor pentru care există un termen de garanţie pentru buna funcţionare.
← Art. 2530 Noul cod civil Dreptul la acţiunea în răspundere... | Art. 2532 Noul cod civil Cazurile generale de suspendare a... → |
---|
Citește mai mult
convenţionale".1. Regula în discuţie nu se aplică viciilor de consimţământ, pentru care, după cum am văzut, există o altă regulă specială care determină începutul prescripţiei extinctive pentru acţiunea în justiţie care le sancţionează (6. Boroi, op. cit., p. 319).
2. Regulile privind începutul prescripţiei pentru viciile lucrului, lucrării şi construcţiei prezintă caracteristica stabilirii - alternative - a două momente de la care poate începe să curgă prescripţia: 1) un moment, subiectiv, constând în „data descoperirii viciilor" şi 2) un moment obiectiv, constând în data expirării termenului de garanţie, de 1 an, pentru lucru ori lucrare, şi de 3 ani, pentru construcţie.
3. Important de reţinut este că termenul de 1 an, prevăzut de alin. (1), şi cel de 3 ani, prevăzut de alin. (2) din art. 11 (din Decretul nr. 167/1958 - n.n.), nu sunt termene de prescripţie, ci termene de garanţie legale, cu caracter subsidiar, în înţelesul că expirarea lor marchează momentul obiectiv al prescripţiei numai atunci când, în speţă, nu-şi găseşte aplicarea alt termen de garanţie, fie el legal, fie convenţional (Gh. Beleiu, op. cit., p. 278-279).
4. Termenele de 1 an şi de 3 ani nu sunt termene de prescripţie, ci au semnificaţia unui moment obiectiv al începutului prescripţiei, aplicabil în cazurile în care descoperirea viciilor ascunse nu s-a făcut anterior împlinirii lor; aceasta înseamnă că, atunci când viciile ascunse au fost descoperite înainte de împlinirea lor, termenul de prescripţie se calculează din momentul descoperirii viciilor, iar atunci când viciile ascunse au fost descoperite după expirarea lor, termenul de prescripţie se calculează din momentul în care ele s-au împlinit (/. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p. 660).
5. Data descoperirii viciilor este o chestiune de fapt, care se stabileşte prin orice mijloc de probă, fără să fie necesară îndeplinirea unor anumite forme (;. Mateiaş, P. Cosmovici, op. cit., p. 172).
6. Regula referitoare la începutul prescripţiei extinctive în cazul acţiunii în răspundere pentru viciile lucrului, lucrării sau construcţiei se caracterizează prin aceea că stabileşte două momente alternative de la care poate începe să curgă prescripţia, şi anume, pe de o parte, un moment subiectiv, constând în data descoperirii viciilor (acest moment urmează a fi dovedit prin orice mijloc de probă), iar, pe de altă parte, un moment obiectiv, constând în data expirării termenului de garanţie (G. Boroi, op. cit., p. 319).
7. Regula se aplică în cazul răspunderii pentru viciile ascunse ale bunului, lucrării sau construcţiei, adică acele lipsuri sau defecte de calitate de natură să afecteze întrebuinţarea lor conform destinaţiei acestora şi care nu puteau fi descoperite la predare ori la recepţia finală a lucrării, cu mijloace obişnuite, respectiv printr-o verificare normală (M. Nicolae, op. cit., p. 1175).
8. Articolul 2531 distinge între prescripţia pentru viciile ascunse ale unui bun transmis ori ale unei lucrări executate şi prescripţia pentru viciile ascunse ale construcţiei predate ori recepţionate, pe de o parte, şi între lucrările noi sau cele curente, de întreţinere, pe de altă parte. în consecinţă, ţinând cont de această dublă distincţie, regula privind începutul prescripţiei pentru viciile ascunse ale bunului, lucrării sau construcţiei prezintă caracteristica stabilirii - alternative - a două momente de la care începe să curgă prescripţia: a) un moment subiectiv, principal, constând în data descoperirii viciilor; şi b) un moment obiectiv, subsidiar, constând în data expirării termenului de garanţie: i) de un an, pentru lucru sau lucrare, şi de 3 ani, pentru construcţie; sau ii) de o lună, pentru lucrări curente la bunuri mobile, şi de 3 luni, pentru lucrări curente la o construcţie (Idem, p. 1175-1176).
9. Regulile privind începutul prescripţiei pentru viciile ascunse se aplică, mutatis mu-tandis, şi în cazul lipsei calităţilor convenite ori a lipsurilor cantitative, ascunse cu viclenie, însă numai dacă oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fără cunoştinţe speciale, printr-o verificare normală (Idem, p. 1176).
10. Aceste reguli se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul produselor pentru care s-a prevăzut un termen de valabilitate (de exemplu, produsele alimentare) ca şi în cazul bunurilor sau lucrărilor pentru care există un termen de garanţie pentru buna funcţionare (Ibidem).
11. Termenele de garanţie prevăzute de art. 2531, ca orice termene de garanţie, sunt termene legale extinctive, în înţelesul că expirarea lor marchează stingerea obligaţiei pentru vicii în cazul în care acestea nu se ivesc, adică nu se manifestă, înăuntrul acestor termene, caz în care problema începutului prescripţiei nu se mai pune, fiind lipsită de obiect [M. Nicolae, op. cit., p. 1176).
12. Atunci când acţiunea întemeiată pe vicii ascunse se va introduce înainte de împlinirea termenelor de garanţie, acţiunea va fi declarată prescrisă numai dacă pârâtul va dovedi că din momentul descoperirii viciilor şi până în momentul introducerii acţiunii a trecut timpul necesar pentru a se împlini termenul de prescripţie; atunci când acţiunea se introduce după împlinirea termenului de garanţie, reclamantul beneficiază de o prezumţie legală privind descoperirea viciilor în ultima zi a termenului de garanţie, ceea ce face ca prescripţia să curgă din acest moment. Dar, deoarece este vorba de o prezumţie relativă cât îl priveşte pe pârât, el o va putea răsturna dovedind, prin orice mijloc de probă, momentul concret al descoperirii viciilor de către reclamant, acest moment putând fi anterior sau ulterior împlinirii termenelor de garanţie. Aşa fiind, atunci când se va dovedi că momentul descoperirii viciilor este anterior împlinirii termenului de garanţie, termenul de prescripţie va curge din acest moment, iar atunci când se va dovedi că viciile au apărut şi au fost descoperite după expirarea termenului de garanţie, acţiunea se va respinge deoarece, la data descoperirii viciilor, obligaţia de garanţie nu mai exista. în lipsa unor dovezi concludente, prescripţia se va socoti împlinită după ce a trecut 1 an şi 6 luni de la predarea lucrului ori lucrării, sau la împlinirea a 6 ani de la predarea construcţiei (/. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p. 662).
13. JURISPRUDENŢĂ. în principiu, legea fixează, ca dată de la care începe să curgă prescripţia dreptului la acţiune, un moment subiectiv: data când au fost cunoscute viciile. Din acest moment cel ce beneficiază de garantarea lucrului, lucrării sau construcţiei este în măsură să introducă acţiunea pentru vicii ascunse. Legiuitorul a fixat şi un moment obiectiv de la care începe să curgă prescripţia, care coincide cu împlinirea unui termen calculat de la data predării: un an pentru lucru şi trei ani pentru construcţii (...), dacă legea sau părţile nu au stabilit alte termene de garanţie [I.C.C.J., s. com., dec. nr. 2627/2004]
Mai întâi, după cum se observă, regula se aplică în cazul răspunderii pentru viciile ascunse ale bunului, lucrării sau construcţiei, adică acele lipsuri sau defecte de calitate de natură să afecteze întrebuinţarea lor conform destinaţiei acestora şi care nu puteau fi descoperite la predare
Citește mai mult
ori la recepţia finală a lucrării, cu mijloace obişnuite, respectiv printr-o verificare normală.Apoi, este de reţinut că art. 2.531 distinge între prescripţia pentru viciile ascunse ale unui bun transmis ori ale unei lucrări executate şi prescripţia pentru viciile ascunse ale construcţiei predate ori recepţionate, pe de o parte, şi între lucrările noi sau cele curente, de întreţinere, pe de altă parte. în consecinţă, ţinând cont de această dublă distincţie, regula privind începutul prescripţiei pentru viciile ascunse ale bunului, lucrării sau construcţiei prezintă caracteristica stabilirii - alternative - a două momente de la care începe să curgă prescripţia:
- un moment subiectiv, principal, constând în data descoperirii viciilor, şi
- un moment obiectiv, subsidiar, constând în data expirării termenului de garanţie:
i) de un an, pentru lucru sau lucrare, şi de 3 ani, pentru construcţie; sau
ii) de o lună, pentru lucrări curente la bunuri mobile, şi de 3 luni, pentru lucrări curente la o construcţie.
în al treilea rând, regulile privind începutul prescripţiei pentru viciile ascunse se aplică, mutatis mutandis, şi în cazul lipsei calităţilor convenite ori a lipsurilor cantitative, ascunse cu viclenie, însă numai dacă oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fară cunoştinţe speciale, printr-o verificare normală.
în sfârşit, aceste reguli se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul produselor pentru care s-a prevăzut un termen de valabilitate (ex. produsele alimentare), ca şi în cazul bunurilor sau lucrărilor pentru care există un termen de garanţie pentru buna funcţionare.
Important este de reţinut că termenele prevăzute în art. 2.531 nu sunt termene de prescripţie, ci termene de garanţie legale, cu caracter general şi subsidiar, în înţelesul că expirarea lor marchează momentul obiectiv al începutului prescripţiei numai atunci când, în speţă, nu-şi găseşte aplicarea un alt termen de garanţie, special, fie el legal, fie convenţional, soluţie care se desprinde, neîndoielnic, din prevederile alin. 5 ale art. 2.531 mai sus citate.
Totodată, termenele de garanţie prevăzute de art. 2.531, ca orice termene de garanţie, sunt termene legale extinctive, în înţelesul că expirarea lor marchează stingerea obligaţiei de garanţie pentru vicii în cazul în care acestea nu se ivesc, adică nu se manifestă, înăuntrul acestor termene, caz în care problema începutului prescripţiei dreptului la acţiune nu se mai pune, fiind lipsită de obiect. Această soluţie se desprinde, neîndoielnic, din prevederea cuprinsă în alin. 4 al art. 2.531: „Termenele prevăzute în prezentul articol sunt termene de garanţie înăuntrul cărora viciile trebuie, în toate cazurile, să se ivească". (
în final, mai trebuie făcută o precizare în legătură cu domeniul de aplicaţie generală a regulilor instituite în art. 2.531, în sensul că acestea sunt aplicabile numai „dacă prin lege nu se prevede altfel" (art. 2.531), respectiv ori de câte prin lege specială nu se prevede altfel (cf. art. 11 din L. nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, aplicabilă în dreptul consumului).