Art. 205 Noul Cod de Procedură Civilă Scopul şi cuprinsul întâmpinării Întâmpinarea Sesizarea instanţei de judecată

CAPITOLUL I
Sesizarea instanţei de judecată

SECŢIUNEA a 3-a
Întâmpinarea

Art. 205

Scopul şi cuprinsul întâmpinării

(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată.

(2) Întâmpinarea va cuprinde:

a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, dacă reclamantul nu le-a menţionat în cererea de chemare în judecată. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocă faţă de cererea reclamantului;

c) răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii;

d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispoziţiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;

e) semnătura.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 205 Noul Cod de Procedură Civilă Scopul şi cuprinsul întâmpinării Întâmpinarea Sesizarea instanţei de judecată

Comentarii despre Art. 205 Noul Cod de Procedură Civilă Scopul şi cuprinsul întâmpinării Întâmpinarea Sesizarea instanţei de judecată

     

# Paco 26-Noiembrie-2013
Text incident: Art. 148 C. proc. civ.

Condiţiile generale

(1) Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
(2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care prezentul cod prevede condiţia formei scrise a susţinerilor, apărărilor sau a concluziilor părţilor ori a altor acte de procedură adresate instanţelor judecătoreşti.
(4) În cazurile anume prevăzute de lege, cererile făcute în şedinţă, la orice instanţă, se pot formula şi oral, făcându-se menţiune despre aceasta în încheiere.
(5) Dacă, din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.
(6) Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.

Text incident: art. 149 C. proc. civ.

Art. 149

Numărul de exemplare

(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părţile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calităţi juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar şi un exemplar pentru instanţă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul prevăzut la art. 148 alin. (4), grefierul de şedinţă fiind ţinut să întocmească din oficiu copiile de pe încheiere necesare pentru comunicare.
(3) Dacă obligaţia prevăzută la alin. (1) nu este îndeplinită, instanţa va putea îndeplini din oficiu sau va putea pune în sarcina oricăreia dintre părţi îndeplinirea acestei obligaţii, pe cheltuiala părţii care avea această obligaţie.
(4) În cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit legii, prin fax sau prin poştă electronică, grefierul de şedinţă este ţinut să întocmească din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala părţii care avea această obligaţie. Dispoziţiile art. 154 alin. (6) rămân aplicabile.

Text incident: Art. 150 C. proc. civ.

Înscrisurile anexate

(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces.
(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
(3) Se vor putea depune în copie numai părţile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanţa să ordone, dacă va fi nevoie, înfăţişarea înscrisului în întregime.
(4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoţite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condiţiile legii speciale.
(5) Dispoziţiile art. 149 se aplică în mod corespunzător

Text incident: Art. 194 C. proc. civ

Cuprinsul cererii de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

[...] e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Răspunde
 
# paco 09-Decembrie-2013
1. Noţiunea întâmpinării. Noul Cod de procedură civilă defineşte întâmpinarea drept actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată. în cuprinsul reglementării anterioare o astfel de definiţie legală nu era prevăzută.

Dacă cererea de chemare în judecată este actul de procedură propriu reclamantului (în ipoteza în care pârâtul formulează cerere reconvenţională, cu natura juridică a unei cereri de chemare în judecată, acesta acţionează tot în calitate de reclamant), întâmpinarea este actul de procedură propriu pârâtului, prin care răspunde cererii de chemare în judecată formulate împotriva sa de către reclamant.

Pentru a fi calificat drept întâmpinare, răspunsul pârâtului la cererea de chemare în judecată trebuie să se concretizeze într-o apârare împotriva pretenţiilor formulate de reclamant, în cadrul căruia să fie expuse argumente de natură să determine soluţia respingerii acţiunii. Dacă pârâtul este de acord cu admiterea acţiunii promovate de reclamant, cererea sa în sensul indicat nu are caracter de întâmpinare, ci de note scrise. De asemenea, dacă pârâtul formulează prin intermediul întâmpinării pretenţii proprii împotriva reclamantului în afară de apărările faţă de cererea introductivă, această parte a întâmpinării va avea caracter de cerere reconvenţională.

2. Conţinutul întâmpinării. Articolul 205 alin. (2) NCPC priveşte condiţiile intrinseci ale întâmpinării, acestea fiind completate în actuala reglementare faţă de cele existente în vechiul cod.

De asemenea, în afara cerinţelor prevăzute expres de textul legal, întâmpinarea va trebui să cuprindă arătarea instanţei căreia îi este adresată şi numărul dosarului format în urma cererii de chemare în judecată, pentru a putea fi ataşată acestuia.

a) Noul cod a apreciat ca fiind necesară prevederea în cuprinsul întâmpinării a numelui şi a prenumelui, a codului numeric personal, a domiciliului sau a reşedinţei pârâtului ori, pentru persoanele juridice, a denumirii şi a sediuluiprecum şi, după caz, a codului unic de înregistrare sau a codului de identificare fiscală, a numărului de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi a contului bancar, dacă reclamantul nu le-a menţionat în cererea de chemare în judecată. De asemenea, prin raportare la art. 148 alin. (1) teza a ll-a NCPC la care art. 205 alin. (2) lit. a) din acelaşi cod face trimitere, întâmpinarea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de pârât, precum numărul de telefon, numărul de/ax sau alte asemenea.

Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul. în cazul în care pârâtul nu se conformează acestei dispoziţii legale, sunt aplicabile prevederile art. 156 teza a ll-a NCPC,

potrivit cărora comunicările i se vor face prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la poşta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, ţinând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii.

în timp ce lipsa menţiunilor vizând numele şi prenumele sau denumirea pârâtului din cererea de chemare în judecată este sancţionată cu nulitatea acesteia, în condiţiile art. 200 NCPC, astfel încât nu s-ar ajunge la citarea pârâtului şi la formularea întâmpinării, instituirea obligativităţii menţionării acestor date în întâmpinare îşi găseşte raţiunea în situaţia în care reclamantul ar fi indicat eronat sau incomplet respectivele date, pre-întâmpinându-se riscul soluţionării cauzei în absenţa legalei îndepliniri a procedurii de citare cu pârâtul. în acelaşi context, dacă pârâtul domiciliază efectiv într-un alt loc decât cel indicat în cererea introductivă, aducerea la cunoştinţa instanţei a adresei la care ar trebui realizată procedura de citare şi de comunicare a actelor de procedură este un aspect care contribuie la riguroasa desfăşurare a procesului.

b) întâmpinarea va cuprinde toate excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocâfaţâ de cererea reclamantului, textul art. 115 pct. 1 CPC 1865 fiind în mod riguros retuşat prin înlocuirea noţiunii de „excepţii de procedură" cu cea de „excepţii procesuale", ultima înglobând atât excepţiile de procedurâ, cât şi pe cele de fond, susceptibile deopotrivă de a fi invocate pe calea întâmpinării. Astfel, prin întâmpinare pârâtul poate invoca excepţia de necompetenţă, excepţia de netimbrare, excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată etc.

c) De asemenea, întâmpinarea va cuprinde şi toate apârârile de fond, precum şi alte apârâri procedurale, formulându-se un răspuns pentru toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept arătate în cererea de chemare în judecată.

d) întâmpinarea va indica dovezile pe care pârâtul le va folosi pentru combaterea fiecărei pretenţii formulate împotriva sa, dispoziţiile art. 194 lit. e) NCPC şi comentariul aferent acestora fiind incidente în mod corespunzător.

e) Similar cererii de chemare în judecată, întâmpinarea trebuie semnatâ de către pârât sau de către reprezentantul acestuia, lipsa semnăturii atrăgând nulitatea actului de procedură al întâmpinării, care operează în aceleaşi condiţii ca şi cele stabilite pentru ipoteza nesemnării cererii de chemare în judecată. Prin urmare, dacă întâmpinarea nu este semnată, iar această lipsă nu este complinită în termen, instanţa va invoca şi va declara nulitatea acesteia şi, pe cale de consecinţă, nu o va lua în considerare la stabilirea soluţiei asupra cererii de chemare în judecată, nepunând în discuţie excepţiile procesuale invocate în cuprinsul său şi nepronunţându-se asupra acestora.

întâmpinarea poate fi formulată personal de către pârât sau prin reprezentant, legal sau convenţional, dovada calităţii acestuia urmând a fi anexată întâmpinării.
Răspunde
 
# Hanganu Corina Gabriela 26-Octombrie-2014
Am fost dată în judecată de mama mea în vârstă de 75 ani,în casa căreia locuiesc împreună cu copilul minor care are acum 14 ani.Eu sunt divorțata de 14 ani, iar copilul are ADHD.Mama mea a scris în cererea adresată instanței că o bat îi fur din mâncare şi o ameninț cu moartea, ceea ce nu este adevărat dar nu am cu ce dovedi.Menționez că am făcut investiți în casa în care locuiesc , masina de spalat, aragaz, geamuri termopan la 3 din cele 4 camere.

Ce acte pot depune pentu apararea mea şi ce şanse de câştig am?

Mulțumesc frumos. Corina
Răspunde