Art. 287 Noul Cod Penal Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti Infracţiuni privind frontiera de stat
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Infracţiuni privind frontiera de stat
Art. 287
Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti
(1) Nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti săvârşită prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenţă faţă de organul de executare;
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin care este obligat să îndeplinească un anumit act;
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligaţie conform legii;
d) neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat;
e) neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată;
f) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea, plata, actualizarea şi recalcularea pensiilor;
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea,
h) nerespectarea unei măsuri de protecție dispuse în executarea unui ordin european de protecție,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) În cazul faptelor prevăzute în lit. d)–g), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(3) În cazul faptei prevăzute la alin. (1) lit. h), împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Noul Cod Penal actualizat prin:
Legea nr. 151/2016 privind ordinul european de protecție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 545/2016
| ← Art. 286 Noul Cod Penal Înlesnirea evadării Infracţiuni... | Art. 288 Noul Cod Penal Neexecutarea sancţiunilor penale... → |
|---|
Multumesc
Am câștigată în instanță .trebui sa imi plateasca suma de 27 mil.nu mi am primit bani nici prin executare silita .Ce ieste de facut .Dacă depun o plângere penală îmi recuperez bani
In anul 2017 am obtinut de la Judecatoria sectorului 6 o hotarare judecatoreasca conform careia tatal meu este obligat pana la implinirea varstei de 26 de ani cat timp urmez studiile sa beneficiez de pensie alimentara de pe urma acestuia. Incepand cu luna precedenta, acesta nu mai doreste sa achite pensia alimentara catre mine, desi am varsta de 23 de ani si inca urmez cursuri superioare, locuiesc singura si veniturile mele nu ma ajung pentru a ma intretine (locuiesc cu chirie, tatal ramanand in casa in care am crescut si refuzand sa raman si eu in locuinta.
Imi puteti spune ce este
Citește mai mult
de facut in aceasta situatie? este nevoie sa apelez la un executor?Va multumesc
Citește mai mult
avocata vecinului m-au convins si m-am împâcat cu vecinul si după înțelegerea pe care am stabilit o cu vecinul să mă despăgubeascăpe pentru pagubele produse am mers la poliție si am dat cîte o declarație în prezența avocatului meu si după ce am plecat de la poliție vecinul a spus că o parte din bani urmează să mii dea peste două luni si au trcut cîțiva ani si banii nu iam mai văzut si nu a respectat noul proiect refăcut si a fost amendat de cîteva ori de primărie si tot nu vrea să intre în legalitate si după hotărîrea judecătorească deoarece este o persoană influentă în Petrosaniul nu stiu dacă si acum ! Vă ro să mă ajutați că de 8 ani m-am săturat si toate astea s-au întîmplat din cauza celor de la sistematizare cînd trebui să mă contacteze să prezint partea mea de propietate atunci acest vecin un mai putea să facă aceste abuzuri ! Am făcut toate demersurile si primăria nu vrea să facă si să repare greseala sau crede că mai merge cu pilele ?As dori sa stiu daca pot actiona cu plangere penala conform art.287 lit. g pentru a se respecta Hotararea Definitiva stabilia de instanta de judecata prin Setinta Civila nr.111/2012
In baza aceleiași hotărâri, a fost obligată sa îmi plătească cval.pagubei,rău spectiv 2.500 euro.
Se sustrage de la plata acestei pagube.
Cum pot recupera banii?
Două dintre variantele de incriminare din legea veche au fost reformulate, în aşa fel încât elementele constitutive ale noii infracţiuni s-au schimbat. Este vorba despre fapta de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti săvârşită
Citește mai mult
prin împotrivirea la executare, care, în legea veche, se realiza prin ameninţare sau acte de violenţă comise faţă de organul de executare, în timp ce în noua reglementare se realizează prin „opunerea de rezistenţă faţă de organul de executarePrin această din urmă expresie a fost extinsă sfera de cuprindere a mijloacelor de realizare a împotrivirii la executare, putând fi vorba de orice act comisiv prin care făptuitorul îşi exprimă dezacordul cu privire la executarea unei hotărâri judecătoreşti. în ipoteza în care mijlocul folosit constă în ameninţare sau acte de violenţă fizică, urmează să se aplice regulile de la concursul de infracţiuni.A doua variantă de incriminare care se regăseşte în noua reglementare este cea prevăzută la lit. g) a alin. (1) al art. 287 NCP şi constă în împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea. Comparând cu norma corespondentă din Codul penal din 1969, se constată că a fost eliminat termenul de „locuinţă", deoarece, atâta timp cât noţiunea de „imobil" încorporează inclusiv o locuinţă, folosirea şi a acestui din urmă termen era de prisos şi putea produce confuzii şi genera opinii diferite asupra ariei de aplicare a normei de incriminare. Elementul de noutate în privinţa acestei variante de incriminare îl constituie cerinţa ca hotărârea judecătorească în baza căreia este deţinut bunul imobil să îi fie opozabilă făptuitorului, cerinţă ce decurge din obiectul juridic special al infracţiunii. în ipoteza în care împiedicarea de a folosi un imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti este comisă de o persoană căreia hotărârea judecătorească nu îi este opozabilă, elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti nu vor fi realizate şi, eventual, se va putea reţine o altă infracţiune de drept comun.
în noul text de incriminare nu o mai fost inclusa varianta agravată prevăzută la alin. (3) al art. 271 CP 1969, care presupunea comiterea împiedicării de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti, prin ameninţare sau acte de violenţă.
Nu au mai fost reluate nici formele de incriminare referitoare la nerespectarea hotărârilor judecătoreşti prin neexecutarea unor măsuri de siguranţă sau pedepse complementare aplicate persoanei juridice [prevăzute în alin. (4) şi (5) ale art. 271 CP 1969], întrucât acestea au fost incriminate distinct în noul Cod penal, sub denumirea de neexecutarea sancţiunilor penale (art. 288 NCP).
Comparativ cu infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti din Codul penal din 1969, în noua reglementare au fost prevăzute cinci variante de incriminare pe care nu le regăsim în textul corespondent din legea penală generală veche, variante ce sunt înscrise în art. 286 alin. (1) lit. b)-f) NCP.
Prima varianta de incriminare, fără corespondent în art. 271 CP 1969 '', constă în refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin care este obligat să îndeplinească un anumit act. în cazul acestei variante, subiectul activ este calificat prin calitatea de organ de executare. 0 astfel de calitate o poate avea persoana fizică sau juridică, instituţia publică ori privată căreia legea îî conferă dreptul şi obligaţia de a îndeplini acte menite să pună în executare o hotărâre judecătorească. Refuzul de a pune în aplicare hotărârea judecătorească trebuie să fie precedat de o cerere expresă, fermă de executare, care să emane de la o autoritate, de la persoana competentă, în timp ce refuzul poate consta în acte comisive sau omisive, poate fi expres sau implicit.
A doua variantă nouă de incriminare presupune refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligaţie conform legii. Şi aici subiectul activ este calificat, infracţiunea neputând fi comisă decât de o persoană care reprezintă autoritatea de stat şi care are îndatorirea de serviciu de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a unei hotărâri (au această îndatorire lucrătorii de poliţie, cei din jandarmerie, alţi agenţi ai forţei publice). Se observă faptul că, de această dată, legiuitorul a folosit termenul de „hotărâre", şi nu pe acela de „hotărâre judecătorească", ceea ce înseamnă că, în această variantă, poate fi vorba şi de hotărâri emise de alte autorităţi decât instanţele judecătoreşti, aria de aplicare a textului de incriminare fiind astfel mult extinsă.
Neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat este o treia varianta de incriminare introdusă în conţinutul articolului ce defineşte infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti. în această variantă, infracţiunea nu poate fi comisă decât de angajator, persoană - fizică sau juridică - căreia legea îl conferă dreptul de a încadra şi de a desface contractul de muncă al unui salariat. Rezultă astfel că subiectul activ al infracţiunii în această variantă este calificat. Situaţia premisă în cazul acestei forme de incriminare presupune existenţa unei hotărâri judecătoreşti prin care în sarcina angajatorului, subiect activ al infracţiunii, să fi fost impusă obligaţia de a reintegra în muncă un salariat.
Cea de-a patra variantă de incriminare încorporată în conţinutul normativ al infracţiunii examinate constă în neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată. Şi în cazul acestei forme de incriminare, subiectul activ este calificat prin calitatea de angajator în raport cu salariatul care a obţinut hotărârea judecătorească privind plata salariilor. De această dată, nu este suficient să existe o hotărâre judecătorească prin care angajatorul să fi fost obligat la plata salariilor, ci este necesar ca salariatul să fi adresat angajatorului o cerere de executare, infracţiunea urmând a se consuma la împlinirea termenului legal de 15 zile calculat de la momentul depunerii şi înregistrării cererii.
Ultima dintre cele cinci variante de incriminare, fără corespondent în art. 271 CP 1969, constă în nerespectarea hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea, plata, actualizarea şi recalcularea pensiilor. Din conţinutul normei de incriminare rezultă că subiectul activ este calificat, infracţiunea neputând fi comisă decât de o persoană care, potrivit legii, are competenţa de a stabili, plăti, actualiza sau recalcula pensiile. în lipsa unei precizări a legii, infracţiunea poate fi reţinută indiferent dacă este vorba de pensii din sistemul public ori din sistemul privat. Situaţia premisă în cazul acestei forme a infracţiunii este reprezentată de existenţa unei hotărâri judecătoreşti al cărei obiect constă în stabilirea, plata, actualizarea sau recalcularea pensiilor.
în cazul incriminării examinate, modificările intervenite nu au vizat doar conţinutul infracţiunii, ci şi regimul sancţionator al acesteia care, în cazul faptei descrise la lit. a) de la alin. (1) al art. 287 NCP, a cunoscut o îmblânzire.
Făcând o comparaţie, sub aspectul regimului sancţionator, cu incriminările prevăzute în art. 261 şi art. 262 C. muncii, se observă ca sancţiunile prevăzute în noul Cod penal au înregistrat o agravare.
Din perspectivă procesuală, pentru unele dintre formele infracţiunii analizate [cele prevăzute la lit. d)-g) de la alin. (1) al art. 287 NCP], a fost consacrat principiul disponibilităţii în ceea ce priveşte punerea în mişcare a acţiunii penale, în sensul că aceasta se face Ia plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Legea penală mai favorabilă. Pentru cele două variante de incriminare ce au corespondent în art. 271 CP 1969, prin raportare la regimul sancţionator, se reţine că, în cazul faptei prevăzute la lit. a) de la alin. (1) al art. 287 NCP, legea mai favorabilă este legea nouă, întrucât prevede amenda alternativ cu închisoarea, iar în cazul acesteia din urmă limitele speciale au fost coborâte, în timp ce pentru fapta de la lit. g) de la alin. (1) al art. 287 NCP, în condiţiile în care au fost păstrate aceleaşi sancţiuni penale, cu limite identice în cazul închisorii, problema legii penale mai favorabile nu se va pune.
în cazul faptei prevăzute la lit. b) de la alin. (1) al art. 287 NCP, prin raportare la regimul sancţionator prevăzut la art. 56 alin. (6) din Legea nr. 188/2000 şi, respectiv, art. 24 alin. (3) din Legea nr. 544/2004, legea nouă este mai favorabilă.
în cazul faptelor prevăzute la lit. d) şi e) de la alin. (1) al art. 287 NCP, comparând cu regimul sancţionator prevăzut la art. 262 şi art. 261 C. muncii, se constată că reglementarea veche este mai favorabilă.
legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-296
Citește mai mult
săvârşeşte prin ameninţare, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani”.Legea nr. 188/2000: art. 56 alin. (6): „Nerespectarea, cu rea-credinţă, de către executorul judecătoresc a obligaţiei stabilite în alin. (5) (de a se conforma hotărârii judecătoreşti rămase definitivă - n.r.) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvârşită din culpă, cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”. Codul muncii:
► art. 261: „Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă”;
► art. 262: „Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind reintegrarea în muncă a unui salariat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă”.