CSJ. Decizia nr. 2021/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2021/2003
Dosar nr. 449/2003
Şedinţa publică din 18 aprilie 2003
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 274 din 20 mai 2002, Tribunalul Dolj, a condamnat pe inculpaţii:
1. S.E.C. la:
- 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi art. 175 lit. f) şi i) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.;
- 3 ani închisoare în baza art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) din acelaşi cod;
- 4 ani închisoare în baza art. 239 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.;
- 7 ani închisoare în baza art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
2. M.M.A. la:
- 9 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi art. 175 lit. f) şi i) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani şi 6 luni închisoare, în baza art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) din acelaşi cod;
- 4 ani şi 6 luni închisoare, în baza art. 239 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen.;
- 7 ani şi 6 luni închisoare în baza art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate pentru pedeapsa de un an şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 497 din 26 iunie 1997 a Judecătoriei Băileşti, urmând ca acesta să execute în total pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
3. M.G.E. la:
- 4 ani şi 6 luni închisoare, în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi art. 175 lit. f) şi i) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următorii C. pen.;
- un an şi 6 luni închisoare, în baza art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen.;
- 2 ani închisoare, în baza art. 239 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm.C. pen.;
- 3 ani şi 6 luni închisoare în baza art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm.C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare.
S-a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi s-a dedus prevenţia de la 31 august 2000, la zi.
Conform prevederilor art. 71 C. pen, li s-au interzis inculpaţilor exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-au respins ca nefondate cererile de despăgubiri civile formulate de către părţile vătămate C.S. şi M.M.
Au fost obligaţi în solidar inculpaţii la plata despăgubirilor civile în sumă de 2.192.419 lei către Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Craiova, cu dobânzile legale aferente, calculate de la data rămânerii definitive a sentinţei şi până la plata integrală a debitului, inculpatul M.G.E. fiind obligat în solidar şi cu partea responsabilă civilmente M.Şt.
S-a dispus confiscarea corpurilor delicte, respectiv a unei furci, a unei coase, a unei seceri, a unui topor şi a unui ciomag.
Au fost obligaţi fiecare dintre inculpaţii S.E.C. şi M.M.A., la câte 3.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 250.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu asigurată la urmărirea penală şi câte 2.000.000 lei c/val. efectuării actelor medico-legale.
A fost obligat şi inculpatul M.G.E. în solidar cu partea responsabilă civilmente M.Şt. la 1.700.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 250.000 lei reprezentând onorariul pentru apărător oficiu la urmărirea penală şi 1.077.000 lei c/val. efectuării actelor medico legale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, în baza probelor administrate, a reţinut următoarele:
În ziua de 15 august 2000, după ce au consumat bere în localitatea de domiciliu, comuna Pleniţa, judeţul Dolj, inculpaţii M.M.A., M.G.E. şi S.E.C. au convenit şi s-au deplasat cu o căruţă trasă de un cal, proprietatea ultimului inculpat, în comuna Caraula, unde se desfăşura o serbare câmpenească, precum şi tîrgul anual, având asupra lor două furci, o seceră şi o coasă.
Ajunşi în comuna Caraula, la sugestia inculpatului M.M.A., cei trei s-au deplasat spre comuna Verbiţa pentru a face o vizită bunicului său P.G., după ce în prealabil au mai consumat bere la un bar din localitatea menţionată.
La intrarea în comuna Verbiţa, în punctul Heleşteu, cei trei inculpaţi au intrat în tarlaua cu porumbi verzi, proprietatea martorului I.A., teren ce a fost dat în pază şi întreţinere părţii civile G.R., de unde au început să taie plantele respective.
La scurt timp, la faţa locului a apărut paznicul C.S., care le-a cerut inculpaţilor să părăsească tarlaua respectivă, iar mai apoi a venit şi partea civilă G.R., care împreună cu paznicul de câmp, s-au îndreptat spre inculpaţi, în vederea identificării acestora, dar cei trei au părăsit de îndată tarlaua cu porumb, intrând în comuna Verbiţa.
Bănuind că cei trei necunoscuţi sunt din comuna Pleniţa, paznicul de câmp C.S. şi însoţitorul său, partea civilă G.R., s-au decis să-i aştepte, în vederea identificării la punct obligatoriu de trecere Heleşteu, unde a venit şi partea civilă M.M., care s-a alăturat celor doi, şi a rămas în aşteptarea persoanelor necunoscute.
În comuna Verbiţa, inculpaţii au oprit la un alt bar, unde au consumat din nou bere, ajungând într-o stare de ebrietate evidentă, astfel încât la momentul sosirii în domiciliul martorului P.G., acesta le-a cerut să rămână peste noapte în locuinţa sa, dar propunerea a fost respinsă, ca şi sugestia de a nu trece prin centrul comunei, întrucât pot apărea conflicte datorită sărbătorii ce era în curs de desfăşurare, şi a numărului mare de persoane care participau la aceasta.
Nesocotind sfaturile martorului P.G., cei trei inculpaţi au ajuns în centrul comunei Verbiţa, unde au mai consumat ½ litru lichior la barul aparţinând martorului S.V., după care, inculpatul S.C. a avut un incident cu martorul T.N., căruia i-a aplicat o lovitură cu furca în zona capului, fapt ce a declanşat o agitaţie generală şi care în final i-a determinat pe inculpaţi să plece deîndată spre comuna Pleniţa.
Ajunşi în punctul Heleşteu, după lăsarea întunericului, inculpaţii au fost semnalizaţi cu lanterna şi somaţi de paznicul de câmp C.S., care şi-a declinat calitatea cerându-le să oprească în vederea verificării conţinutului căruţei.
La rândul lor şi părţile vătămate M.M. şi G.R. s-au apropiat de căruţa inculpaţilor, moment în care aceştia au coborât, având asupra lor două furci şi o coasă, secera rămânând în căruţă, cu care au început să lovească pe întuneric, la întâmplare, atât pe paznic, cât şi pe părţile civile.
Având asupra sa lanterna şi un topor, paznicul C.S. a reuşit să pareze loviturile îndreptate împotriva sa, astfel încât leziunile, respectiv plăgile ce i-au fost produse în regiunea fronto parietală mediană şi fronto stânga, ca şi în regiunea parietală superioată şi a braţului stâng, au fost mai puţin grave, şi au necesitat 10 - 12 zile îngrijiri medicale.
Părţile vătămate M.M. şi G.R. au primit numeroase lovituri fiind doborâţi în şanţul de la marginea şoselei.
Astfel, partea vătămată M.M. a prezentat o fractură cominutivă frontal dreapta, de 4/5 cm, cu înfundare şi denivelare importantă, pentru care s-a practicat eschileptomie totală, plăgi şi echimoze frontale, ce au necesitat 30 - 35 zile pentru îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie.
Raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză, a concluzionat că partea civilă G.R. a prezentat un traumatism cranio facial cu disjuncţie cranio facială, opacifierea sinusului frontal stâng, fractură cu deplasare internă a peretelui extern al orbitei, fractură cominutivă cu înfundare în sinusul orbital al sinusului maxilar stâng, fractură cominutivă a piramidei nazale, cu opacifierea foselor nazale şi plagă contuză la buza superioară, pentru care s-a practicat o mobilizare prin placă palatinală, şi au fost acordate 55 zile îngrijiri medicale, care ulterior s-au prelungit la 80 zile.
De reţinut este şi faptul că la 6 ianuarie 2001, a survenit decesul părţii vătămate G.R., dar s-a reţinut că moartea acestuia a fost neviolentă şi s-a datorat unei insuficienţe cardiorespiratorii, urmare a unei tumori cerebrale cu metastază pulmonară fără a exista un raport de caulzalitate între deces şi leziunile suferite la data de 15 august 2000.
În contextul acestei situaţii de fapt s-a reţinut în sarcina inculpaţilor comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i), art. 176 lit. d), art. 182 alin. (1), art. 239 alin. (2) C. pen. şi art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., toate cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pentru inculpaţii majori şi art. 99 şi urm. C. pen., pentru inculpatul minor M.G.E.
Apeluri declarate împotriva acestei sentinţe de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi de inculpaţii S.E.C., M.M.A. şi M.G.E. au fost admise în parte de Curtea de Apel Craiova care, prin Decizia penală nr. 568 din 12 decembrie 2002, a defiinţat sentinţa atacată şi reîncadrând faptele pentru toţi inculpaţii din infracţiunile prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen. şi art. 239 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i) C. pen., art. 176 lit. b) C. pen., a dispus condamnarea inculpaţil:
S.E.C. la pedeapsa de 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i) şi art. 176 lit. d) C. pen.
A menţinut pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 182 alin. (1) C. pen., cu art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., cu art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
M.M.A. la pedeapsa de 9 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i), art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
A menţinut pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 182 alin. (1) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 75 C. pen., art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A menţinut revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an şi 2 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 497 din 26 iunie 1997 a Judecătoriei Băileşti, şi a dispus ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 10 ani, 8 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
M.G.E. la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen., cu art. 99 şi următoarele C. pen.
A menţinut pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 182 alin. (1) C. pen.,cu art. 99 şi următoarele C. pen. şi art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare.
Totodată obligă inculpaţii în solidar, inculpatul minor în solidar şi cu partea responsabilă civilmente, şi la 150.000 lei despăgubiri către partea civilă I.A., precum şi la plata despăgubirilor în sumă de 5.643.729 lei către Spitalul Nr. 1 Craiova cu dobânzile legale aferente, calculate de la rămânerea definitivă a sentinţei până la plata integrală a debitului.
În motivarea acestei soluţii, instanţa de apel constată că situaţia de fapt reţinută concordă cu probele efectuate în cauză, însă, încadrarea şi în infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 239 alin. (2) comisă împotriva paznicului de câmp C.S., este greşită, deoarece aceasta este absorbită în latura obiectivă a tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i) şi art. 176 lit. b) C. pen.
Pe cale de consecinţă s-a dispus reîncadrarea faptelor pentru toţi inculpaţii, din infracţiunile de tentativă la omor deosebit de grav şi ultraj, într-o singură infracţiune de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi i) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen.
S-a mai constatat că deşi infracţiunea de tâlhărie reţinută în sarcina inculpaţilor şi prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi d) C. pen., a fost comisă la data de 15 august 2000, prima instanţă a omis să aplice şi prevederile art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în condiţiile în care prin Legea nr. 261 din 18 aprilie 2002, s-a modificat limita minimă de pedeapsă de la 5 la 7 ani închisoare.
Criticile formulate de inculpaţi vizând omisiunea aplicării prevederilor art. 73 lit. b) C. pen., cu consecinţa redozării pedepselor, au fost respinse, deoarece nu au suport în probele administrate în cauză, care conduc în totalitate la concluzia că incidentul care a dus la declanşarea agresiunilor împotriva părţilor vătămate a fost iniţiat de către inculpaţi, care iniţial au intrat fără drept într-un lan de porumb, de unde au tăiat mai multe plante, pentru ca în cele din urmă, la reîntoarcere, să se opună controlului paznicului şi însoţitorilor săi prin aplicarea a numeroase lovituri.
La individualizarea pedepselor, în raport cu noua încadrare s-a avut în vedere pericolul social ridicat al infracţiunilor săvârşite, dedus din modalitatea în care acestea au fost comise, consecinţele deosebit de negative produse asupra stării de sănătate a părţilor vătămate ca şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor.
Referitor la rezolvarea laturii civile a procesului, s-a constatat că prima instanţă a omis obligarea în solidar a inculpaţilor la plata despăgubirilor civile în sumă de 150.000 lei către partea civilă I.A., ca şi a despăgubirilor în sumă de 5.643.729 lei către Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, cu dobânzile legale aferente, reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea părţii vătămate M.M.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii, criticând-o pentru netemeinicie, constând în aceea că li s-a aplicat pedepse prea mari, necorespunzătoare, criteriilor de individualizare.
Recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate.
În raport de probatoriul administrat, starea de fapt reţinută este în deplină concordanţă cu acesta, încadrarea juridică dată faptelor este legală, iar vinovăţia inculpaţilor rezultă neîndoielnic din actele dosarului.
Aspectul netemeiniciei invocat de inculpaţi privitor la proporţionalizarea pedepselor se constată că nu este întemeiat, întrucât instanţele prin considerarea criteriilor de individualizare au procedat la stabilirea acestora, evaluând corespunzător atât gradul de pericol social concret pe care l-au prezentat infracţiunile comise, astfel cum rezultă din conţinutul lor concret şi din împrejurările în care au fost comise, cât şi datele ce caracterizează persoana lor, care au avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul procesului penal, starea de recidivă a inculpatului M.M.A. şi comportarea necorespunzătoare a inculpatului M.G.E. în societate şi în familie.
Se constată astfel că, pedepsele aplicate răspund cerinţelor legale şi sunt de natură să asigure atât finalitatea preventivă, cât şi cea educativă,neexistând, temeiuri pentru modificarea lor în sensul solicitat.
Neexistând şi alte motive de recurs care examinate din oficiu ar putea duce la casarea hotărârii atacate, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţi cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Se va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, perioada arestării preventive de la 31 august 2000, la 18 aprilie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.E.C., M.M.A. şi M.G.E. împotriva deciziei penale nr. 568 din 12 decembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, perioada arestării preventive de la 31 august 2000, la 18 aprilie 2003.
Obligă pe recurenţi să plătească statului câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 aprilie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 202/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2022/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... → |
|---|
