CSJ. Decizia nr. 3967/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3967/2003
Dosar nr.3774/2003
Şedinţa publică din 24 septembrie 2003
Asupra recursului penal de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 504 din 26 iunie 2003, Tribunalul Iaşi a condamnat pe inculpata D.A. la 18 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen.
S-a făcut şi aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Inculpata a fost obligată să achite părţii civile Serviciul de Ambulanţă Iaşi c/val. în lei a sumei de 55,90 dolari S.U.A. la cursul practicat de B.N.R. în momentul executării.
Părţile vătămate D.G., D.V., D.P. nu au formulat pretenţii civile în cauză.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Inculpata D.A. a fost căsătorită timp de un an cu numitul C.P., din convieţuirea celor doi rezultând o fiică C.S.P., în prezent în vârstă de 16 ani.
Inculpata a domiciliat în Iaşi, dar ca urmare a disponibilizării din 1992, aceasta şi-a vândut apartamentul din Iaşi şi s-a mutat în comuna Focuri, la părinţii săi, împreună cu fiica sa.
Cât timp a trăit mama sa, relaţiile cu fraţii şi părinţii au fost bune, chiar i s-au făcut acte de proprietate pe teren şi casa de locuit.
După decesul mamei sale, relaţiile dintre inculpată şi tatăl său, cât şi dintre aceasta şi fraţii săi s-au deteriorat, inculpata devenind retrasă, evitând pe cât posibil contactul cu cetăţenii şi impunând aceeaşi condiţie şi fiicei sale, în vârstă de 16 ani şi chiar şi tatălui său D.I.
Oricum, relaţiile dintre inculpată şi tatăl său, în ultima vreme, erau tensionate, având loc acuze reciproce şi numeroase altercaţii verbale.
În ziua de 20 iulie 2002, fiind sărbătoare, inculpata şi tatăl său au rămas în domiciliu. La rugămintea inculpatei, fiica sa a cumpărat o sticlă de ½ lichior şi doi litri de vin.
După ce a adus băutura, fiica inculpatei a plecat în sat, iar între inculpată şi tatăl său, pe fondul consumului de alcool, a izbucnit o ceartă care avea să degenereze într-o agresiune sângeroasă.
În jurul orelor 19,00, inculpata în urma discuţiilor purtate cu tatăl său, l-a lovit cu pumnii la întâmplare pe tot corpul, s-a urcat cu genunchii pe pieptul său, l-a strâns de gât, iar în final, văzând că totuşi se mişcă, i-a înfipt un cuţit în gât.
A scos cuţitul din rană, l-a aruncat pe masă şi a plecat la o vecină căreia i-a relatat că şi-a ucis tatăl.
Când mai multe persoane au intrat în locuinţă, victima nu decedase, dar a murit în aceiaşi seară la Dispensarul uman din localitate.
Din raportul de autopsie medico-legală a rezultat că moartea lui D.I. s-a datorat unui politraumatism cu fractură triplă de os hioidian, fractură de cartilagiu tiroidian, fractură de stern, plagă cervicală anterioară şi hematom voluminos cervico-mediastinal cu asfixie consecutivă.
Fractura de hioid şi cartilagiu tiroid a fost sigur şi direct mortală şi s-a produs prin sugrumare (comprimare cu mâna).
Împotriva sentinţei, de mai sus, a declarat apel inculpata, criticând-o pentru netemeinicie, în sensul că, pedeapsa este severă în raport de împrejurările comiterii faptei.
Prin Decizia penală nr. 297 din 5 august 2003, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată, motivându-se în considerente că pedeapsa respectă dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), nefiind dovedite cerinţele art. 73 lit. b) C. pen., sau ale art. 44 C. pen., pentru circumstanţierea răspunderii penale sau pentru înlăturarea acesteia.
În termen legal, împotriva hotărârii, de mai sus, a declarat recurs inculpata care a susţinut că pedeapsa este aspră în raport de circumstanţele reale în care s-a comis infracţiunea.
În raport de cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., critica formulată de inculpată este nefondată.
În considerarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţele au examinat împrejurările concrete în care s-a derulat activitatea infracţională, stabilind corect că nu sunt realizate nici cerinţele reţinerii scuzei provocării, după cum nici cele ale legitimei apărări.
Este cert stabilit că, inculpata pe fondul consumului de alcool şi a unor mai vechi neînţelegeri a aplicat victimei numeroase lovituri cu pumnii, l-a apăsat cu genunchii pe piept, l-a strâns de gât, producându-i fracturi de stern, de hioid şi de cartilagiu tiroid, l-a înjunghiat cu un cuţit în gât, traumatisme care în final au condus la deces.
Aceste circumstanţe reale nu justificau reţinerea nici a dispoziţiilor art. 73 lit. b) şi nici de art. 44 C. pen., aşa cum corect au procedat instanţele, impunând însă o sancţionare adecvată a făptuitoarei.
Pedeapsa de 18 ani aplicată inculpatei pentru comiterea unei infracţiuni calificate de omor (uciderea tatălui) se înscrie în limitele legale sancţionatoare şi corespund pericolului social al faptei dar şi al făptuitoarei.
Pentru realizarea cerinţelor art. 52 C. pen., se impune o sancţionare fermă a inculpatei, nejustificându-se în contextul de fapt şi de drept amintit, coborârea pedepsei la limita minimă sau sub această limită.
Acestea sunt considerentele pentru care critica formulată este nefondată şi potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpată se va respinge.
În temeiul art. 38517 alin. (4), combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa pedeapsa principală aplicată inculpatei timpul arestării preventive.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpata va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpata D.A. împotriva deciziei penale nr. 297 din 5 august 2003 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 22 iulie 2002, la 24 septembrie 2003.
Obligă pe recurenta inculpată la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3966/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3969/2003. Penal → |
|---|
