CSJ. Decizia nr. 4254/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4254/2003
Dosar nr. 2055/2003
Şedinţa publică din 6 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 124 din 15 octombrie 2002 a Tribunalului Olt, a fost condamnat inculpatul C.D.D. la:
- 1 an închisoare, pentru infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 239 alin. (1) şi (3), cu aplicarea art. 13 din acelaşi cod şi
- 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Inculpatul C.D.D. a fost obligat, în solidar cu inculpatul C.V. (condamnat în aceeaşi cauză), să plătească suma de 14.314.000 lei despăgubiri civile, către partea civilă SC H. SA, Sucursala Olt Inferior Slatina.
Inculpatul C.D.D. a mai fost obligat să plătească 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a mai reţinut că, în seara zilei de 28 februarie 2002, C.M., de la Postul de Poliţie Scărişoara, judeţul Olt, efectua conform programării o patrulă filtru, cu autoturismul propriu, pe barajul râului Olt.
Acolo, urma să se întâlnească cu un alt poliţist (M.I.) de la Postul de Poliţie din comuna B.
La un moment dat, poliţistul C.M., a observat un autoturism, condus de inculpatul C.D.D.
Deşi poliţistul a semnalizat regulamentar, de oprire, totuşi inculpatul a accelerat autoturismul său, urmărit de poliţist, oprindu-se la domiciliul său.
Inculpatul a refuzat să prezinte actele de provenienţa utilajelor, pe care le avea în caroseria autoturismului şi a început să-l ameninţe cu moartea pe poliţist, aducând injurii şi ameninţări şi familiei acestuia.
S-a stabilit că inculpatul avea în caroseria autoturismului cantitatea de 900 kg. fier vechi şi diferite componente, pentru tractor pe şenile şi diferite utilaje.
Acestea fuseseră sustrase, în aceeaşi seară, de la Şantierul F. al SC H. Olt, cu ajutorul inculpatului C.V., paznic la acest şantier, căruia inculpatul i-a dat suma de 300.000 lei, pentru a-i permite să sustragă material feros.
Prin Decizia penală nr. 140 din 31 martie 2003, Curtea de Apel Craiova, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi de cei doi inculpaţi şi a desfiinţat, în parte, sentinţa, în sensul că a înlăturat obligarea inculpaţilor la plata, în solidar, a sumei de 314.000 lei, despăgubiri civile, către partea civilă SC H. SA Bucureşti, constatând recuperat prejudiciul cauzat.
Împotriva deciziei instanţei de apel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi inculpatul C.D.D. au declarat recurs.
Parchetul a criticat atât Decizia cât şi sentinţa, pentru greşita încadrare juridică în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen., solicitând a fi schimbată în infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen.
Recursul este fondat.
Instanţele de judecată, deşi au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului C.D.D., în concordanţă cu probele administrate şi inculpatul a recunoscut faptele, totuşi au încadrat greşit fapta de furt în art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen.
La încadrarea juridică în acest text de lege, instanţele au avut în vedere numai acţiunea principală, furtul, neluând în considerare şi nedând semnificaţie acţiunii adiacente.
Astfel, sub acest aspect, nu s-a ţinut seama că persoana poliţistului a fost pusă în pericol prin acţiunea inculpatului, de a refuza oprirea autoturismului la semnalul ce i s-a dat şi demararea în mare viteză, poliţistul ferindu-se, reuşind totuşi să evite impactul.
Inculpatul a procedat astfel, în mod evident, pentru a-şi asigura scăparea şi păstrarea bunului furat.
În acelaşi scop, a proferat ameninţări, chiar cu moartea, asupra poliţistului şi ameninţări grave asupra familiei acestuia.
Aceste împrejurări sunt cert dovedite cu declaraţiile părţii vătămate coroborate cu depoziţiile martorilor P.M.P., O.N., S.M. şi F.V.
În raport de situaţia de fapt reţinută mai sus, cu ambele componente, principală şi adiacentă, fapta săvârşită de inculpatul C.D.D. constituie infracţiunea complexă de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen.
Încadrarea juridică dată faptei de ultraj nu este criticabilă.
Inculpatul C.D.D., în recursul său, a criticat sentinţa sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea acesteia.
Pentru infracţiunea cea mai grea de furt, instanţele au aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare, care reprezintă minimul special.
Ori, reducerea pedepsei sub acest minim nu este posibilă decât dacă se reţin circumstanţe, prevăzute de art. 74 C. pen.
În cauză, s-a apreciat corect faţă de gravitatea faptei, împrejurările concrete, în care s-a comis, că nu este cazul a se acorda circumstanţe atenuante.
Considerând că motivul de recurs referitor la încadrarea juridică, analizat la examinarea recursului procurorului, constituie cazul de recurs, prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., urmează a se admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi a se casa ambele hotărâri pronunţate în cauză, numai cu privire la încadrarea juridică a faptei de furt calificat şi la pedeapsa aplicată.
Apoi, se vor descontopi pedeapsa rezultantă, în pedepsele componente.
În baza art. 334 C. proc. pen., se va schimba încadrarea juridică, din infracţiunea de furt calificat, în infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. şi, Curtea orientându-se tot spre o pedeapsă la nivelul minimului special, va condamna pe inculpat la 5 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute această din urmă pedeapsă, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 din acelaşi cod.
Din durata pedepsei rezultate, se va deduce durata arestării preventive de la 27 martie 2002, la data pronunţării prezentei decizii.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sus-menţionatelor hotărâri.
Recursul declarat de inculpat fiind nefondat, urmează a se respinge ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Inculpatul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva deciziei nr. 140 din 31 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatul C.D.D.
Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa nr. 124 din 15 octombrie 2002 a Tribunalului Olt, numai cu privire la greşita încadrare juridică a faptei de furt calificat săvârşită de către inculpat şi la pedeapsa aplicată pentru această faptă.
Înlătură dispoziţiile art. 33 şi art. 34 C. pen., descontopeşte pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:
- 1 an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 239 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din infracţiunea, prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen., text în baza căruia condamnă pe inculpatul C.D.D. la 5 ani închisoare.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, şi anume 5 ani închisoare.
Face aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Compută din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 27 martie 2002, la 6 octombrie 2003.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Respinge recursul declarat de inculpat, împotriva aceleiaşi decizii, ca nefondat.
Obligă pe inculpat să plătească statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4253/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4257/2003. Penal. Contestatie la executare.... → |
|---|
