CSJ. Decizia nr. 4907/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4907/2003
Dosar nr.3879/2003
Şedinţa publică din 31 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 43 din 19 februarie 2003, Tribunalul Ialomiţa a condamnat pe inculpatul V.G. după cum urmează:
- 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (parte vătămată R.I.);
- 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 lit. g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen. (părţi vătămate M.S., D.N., T.A. şi partea civilă A.F. P. Balaciu);
- 11 ani închisoare, pentru infracţiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) (parte civilă Z.I.N.);
- 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) (parte civilă S.Şt.);
- 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare.
În baza art. 61 C. pen., s-a menţinut beneficiul liberării condiţionate pentru restul de 595 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2962/1997 a Judecătoriei Slobozia.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-a luat act că prejudiciile cauzate părţilor vătămate R.I., M.S., D.N. şi T.A. au fost recuperate integral prin restituire.
Au fost admise acţiunile civile şi a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile şi respectiv daune morale, faţă de părţile civile constituite.
Pentru pronunţarea hotărârii, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 12 februarie 2000, în jurul orei 22,00, inculpatul a pătruns, prin efracţie, în locuinţa părţii vătămate R.I. din comuna Balaciu, de unde şi-a însuşit un televizor color, găsit la percheziţie.
În noaptea de 26 septembrie 2000, prin escaladare, a pătruns în curţile părţilor vătămate D.N. şi M.S. din comuna Sf. Gheorghe, de unde şi-a însuşit câte o bicicletă.
Ajuns în comuna Balaciu, a escaladat gardul împrejmuitor şi s-a dus în spatele unui magazin, proprietatea A.F. P. şi după ce a forţat uşile de acces, a pătruns în interior de unde a sustras un telefon celular, un radiocasetofon, un calculator, produse alimentare şi de îmbrăcăminte.
În septembrie 2000, inculpatul a pătruns, prin escaladare, în curtea locuinţei lui T.A. din comuna Orboieşti – Ialomiţa, de unde şi-a mai însuşit o bicicletă.
La data de 7 octombrie 2000, în jurul orei 21,00, inculpatul întâlnind în comuna Manasia – Ialomiţa, pe minora Z.I.N., în vârstă de 13 ani, sub ameninţare, a obligat-o să aibă raport sexual cu el, în două rânduri, la intervale de timp.
În noaptea de 28 octombrie 2000, inculpatul, prin folosirea violenţei, a luat-o pe minora S.Şt., în vârstă de 16 ani, din locuinţa lui J.N. din satul Malu, întreţinând cu aceasta raport sexual, sub imperiul violenţei şi ameninţărilor.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 352/ A din 17 iunie 2003, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, a desfiinţat, în parte sentinţa penală nr. 43 din 19 februarie 2002 a Tribunalului Ialomiţa şi rejudecând cauza în fond, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei de viol (parte vătămată fiind S.Şt.) prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Prin aceeaşi decizie penală a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul V.G.
Împotriva deciziei penale nr. 352/ A din 17 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a fost susţinut de procuror numai pentru greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, considerând că faţă de pericolul social al faptelor săvârşite şi de datele personale ale acestuia, recidivist, pedeapsa aplicată nu-şi poate atinge scopul preventiv şi educativ.
Recursul parchetului este fondat.
Analizând actele şi lucrările de la dosar, se constată că prima instanţă şi instanţa de control judiciar au reţinut corect situaţia de fapt, confirmată de probele existente la dosar şi au încadrat faptele săvârşite de inculpat în textele de lege corespunzătoare.
În ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului se constată că aceasta nu a fost just individualizată.
În condiţiile în care la momentul actual se constată o frecvenţă ridicată a furturilor şi altor infracţiuni săvârşite prin violenţă, fiind des periclitată siguranţa individuală şi proprietatea de orice fel, pedeapsa aplicată inculpatului nu este de natură să contribuie la prevenirea comiterii unor asemenea fapte.
Unele din infracţiunile de furt calificat şi viol sunt fapte deosebit de grave prin natura lor, ceea ce rezultă în primul rând din cuantumul pedepselor prevăzute de Codul penal, a căror limite se situează între 3 şi 15 ani închisoare şi respectiv de la 10 la 20 de ani închisoare.
În cauza de faţă, deşi instanţele au reţinut că inculpatul, pe timp de noapte, prin escaladare sau efracţie, a pătruns în locuinţele ori curţile unor cetăţeni, însuşind diferite bunuri, iar sub ameninţare şi violenţe, a paralizat orice opoziţie a două minore, una în vârstă de 13 ani, iar cealaltă de 16 ani, violându-le, totuşi au apreciat necorespunzător că pericolul social ar fi reflectat de pedepse orientate către limita minimă prevăzută de lege.
Faptele săvârşite au o periculozitate vădit mai mare, iar făptuitorul prezintă un pericol deosebit, fiind şi recidivist.
Dacă instanţele ar fi dat o mai mare atenţie acestor elemente, fără îndoială, ar fi avut suficiente temeiuri şi ar fi ajuns la concluzia firească a necesităţii aplicării inculpatului a unor pedepse privative de libertate mai severe.
Pentru aceasta se va avea în vedere, în mod deosebit, că inculpatul în antecedente, a mai fost condamnat la 5 pedepse între un an şi 2 luni şi 5 ani închisoare, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de furt calificat, tâlhărie şi tentativă de viol, ceea ce dovedeşte persistenţa sa în săvârşirea unor asemenea fapte penale.
Prin urmare, recursul declarat de parchet fiind întemeiat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a fi admis, în sensul majorării pedepsei prin aplicarea unui spor de 3 ani închisoare, în baza art. 34 lit. b) C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 352/ A din 17 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpatul V.G.
Casează hotărârea atacată şi sentinţa penală nr. 43 din 19 februarie 2003 a Tribunalului Ialomiţa numai cu privire la neaplicarea unui spor de pedeapsă.
În temeiul art. 34 lit. b) C. pen., aplică un spor de pedeapsă de 3 ani închisoare, inculpatul V.G. urmând să execute în total 14 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariul pentru apărarea din oficiu, în sumă de 400.000 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4906/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4909/2003. Penal. Art.197 c.pen. Recurs → |
|---|
