ICCJ. Decizia nr. 5353/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5353/2003
Dosar nr. 2330/2003
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 31 din 5 februarie 2003 Tribunalul Sibiu a condamnat pe inculpaţii:
- B.D.C. la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi 21 lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 189 alin. (1) şi (2) teza 2 şi 3 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de viol.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare, sporită la 8 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive de la 29 iulie 2002, la zi.
- P.I.D. la pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi 21 lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
În baza art. 189 alin. (1) şi (2) teza 3 şi 4 C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 26, cu referire la art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an şi 3 luni închisoare, pentru complicitate la tentativă de viol.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 8 luni închisoare, sporită de 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a constatat că părţile civile B.K. şi B.J. nu s-au constituit părţi civile în cauză, ca şi Spitalul Clinic Judeţean Sibiu.
Conform art. 118 lit. b) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.D.C. a unui cuţit şi o bâtă, iar de la inculpatul P.I.D. a unui briceag.
Pentru a pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut în esenţă, pe baza probelor administrate că, la data de 27 iulie 2002, în timp ce se deplasau pe traseul marcat din munţii Lotrului, în apropierea cabanei Prejba, Jud. Sibiu, părţile vătămate B.K. şi prietena sa B.J., turişti cehi, l-au întâlnit pe inculpatul B.D.C. de la care au cerut relaţii privind distanţa până la cabană.
În aceeaşi zi, după ce au constatat că părţile vătămate şi-au instalat cortul în câmp, în apropierea cabanei, cei doi inculpaţi, aflaţi cu oile la câmp, de comun acord au hotărât să-i atace, să-i deposedeze de bunuri prin violenţă şi să întreţină raporturi sexuale cu turista.
În jurul orei 20,00, înarmaţi cu bâte ciobăneşti şi cuţite, inculpaţii s-au deplasat la cortul turiştilor, au pătruns în interior fără consimţământul lor şi inculpatul B.D.C. i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii părţii vătămate B.K. după care, prin gesturi, ambii inculpaţi i-au cerut părţii vătămate B.J. să întreţină cu ei raporturi sexuale.
Sub ameninţarea cuţitelor inculpaţii şi-au însuşit pe nedrept ceasul de mână deţinut de părţile vătămate.
Pentru că partea vătămată B.K. încerca să-şi apere prietena, inculpaţii l-au obligat să se aşeze cu faţa la pământ, în apropierea cortului, au încercat să-l imobilizeze prin legarea mâinilor cu o sfoară, poziţie în care l-au ţinut mai multe minute, timp în care partea vătămată B.J. a fugit din cort, fiind urmărită de inculpatul B.D.C.
Deşi era supravegheat de inculpatul P.I.D., partea vătămată B.K. a reuşit să se ridice de la pământ, câteva minute cei doi s-au luptat, inculpatul lovindu-l cu pumnii iar partea vătămată apărându-se cu briceagul, după care partea vătămată B.K. a plecat în direcţia în care fugise prietena sa, găsind-o căzută la pământ, parţial dezbrăcată de inculpatul B.D.C. care, aşezat deasupra sa încerca să întreţină un raport sexual.
Cele două părţi vătămate au reuşit să se deplaseze până la cabana Prejba unde au fost apăraţi de cabanier, împotriva inculpatului B.D.C., care le–a mai aplicat câteva lovituri cu bâta.
Urmare violenţelor practicate de inculpaţi, părţile vătămate au necesitat 8 – 9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Pe parcursul altercaţiei, inculpatului P.I.D. i-a fost cauzată o plagă înjunghiată, cu hemopneumotorax, fiind spitalizat, iar inculpatul B.D.C. a prezentat la rândul său leziuni ce au necesitat 6 – 7 zile îngrijiri medicale.
Împotriva sentinţei penale inculpaţii au declarat apel, inculpatul B.D.C. solicitând achitarea, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea de tâlhărie, achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal şi schimbarea încadrării juridice a faptei de tentativă la viol, în art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., cu reducerea corespunzătoare a pedepsei.
Inculpatul P.I.D. a solicitat achitarea pentru infracţiunile de tâlhărie şi complicitate la tentativă de viol, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 C. pen., reducerea pedepsei aplicate.
Prin Decizia penală nr. 153/ A din 6 mai 2003 Curtea de Apel Alba – Iulia a respins, ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de apel a motivat că, pe baza probelor administrate, s-a reţinut corect situaţia de fapt, s-a dat încadrarea juridică legală faptelor deduse judecăţii, vinovăţia inculpaţilor fiind pe deplin dovedită.
Împotriva hotărârilor pronunţate inculpaţii au declarat recurs, formulând aceleaşi critici ca în apel şi invocând dispoziţiile art. 3859 pct. 17, 18 şi 14 C. proc. pen.
Recursurile declarate sunt nefondate.
Verificând actele dosarului, în raport de criticile formulate, se constată că instanţele au făcut o judicioasă apreciere a probelor administrate, pe baza cărora au stabilit situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, au dat încadrarea juridică corespunzătoare şi au aplicat pedepse just individualizate, în concordanţă cu dispoziţiile art. 72 şi art. 52 C. pen.
Situaţia de fapt a fost reţinută pe baza declaraţiilor date de inculpaţi, coroborate cu declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorului R.I., precum şi cu rapoartele de constatare medico – legale întocmite în cauză.
Între inculpaţi a existat înţelegerea prealabilă, atât cu privire la deposedarea turiştilor de bunuri, cât şi la întreţinerea raporturilor sexuale, fiecare având o contribuţie în derularea faptelor.
Din declaraţiile date la urmărirea penală de inculpaţi şi de părţile vătămate, rezultă că la data de 27 iulie 2002 cei doi inculpaţi, prin violenţă, au sustras de la părţile vătămate, turişti cehi, un ceas de mână şi că, împărţindu-şi rolurile, în scopul întreţinerii relaţiilor sexuale cu turista cehă, inculpaţii au ameninţat pe partea vătămată B.K. cu cuţitele şi l-au lipsit mai mult timp de libertate, încercând să-l imobilizeze prin legare cu o sfoară.
Şi la stabilirea pedepselor instanţele au avut în vedere toate criteriile generale, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la fapte şi persoana inculpaţilor, pedepse care să-şi atingă scopul preventiv şi educativ, prevăzut de art. 52 C. pen.
Aşa fiind, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.D.C. durata arestării preventive de la 29 iulie 2002, la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat din care, onorariile avocatului din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.D.C. şi P.I.D., împotriva deciziei penale nr. 153/ A din 6 mai 2003 a Curţii de Apel Alba - Iulia.
Deduce din pedeapsă pentru inculpatul B.D.C., perioada executată în arest preventiv de la 29 iulie 2002, la 20 noiembrie 2003.
Obligă inculpaţii la plata sumei de câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5345/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | ICCJ. Decizia nr. 5357/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen.;... → |
|---|
