ICCJ. Decizia nr. 1375/2004. Penal. Cont.exec. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1375/2004
Dosar nr. 293/2004
Şedinţa publică din 10 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 116 din 14 noiembrie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a admis contestaţia la executare formulată de condamnatul M.I.C., împotriva sentinţei penale nr. 75 din 30 ianuarie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Au fost descontopite pedepsele aplicate condamnatului, prin sentinţa penală mai sus-menţionată, respectiv 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, aplicată prin sentinţa penală nr. 277/2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, 4 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. e), g) şi i) C. pen., un an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 şi 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., ultimele 3 pedepse fiind aplicate prin sentinţa penală nr. 708/2001.
S-a constatat că pedepsele de 2 ani închisoare, aplicată în baza art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, prin sentinţa penală nr. 277/2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, de un an închisoare aplicată în baza art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 şi de 2 ani închisoare, aplicată în baza art. 217 alin. (1) C. pen., prin sentinţa penală nr. 708/2001 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, sunt graţiate, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
S-a atras atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Au fost contopite pedepsele de 3 ani închisoare, aplicate prin sentinţa penală nr. 277/2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală şi de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 708/2001 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, condamnatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită cu un an închisoare, în final pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 75/2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Tribunalul Bucureşti a reţinut că trei dintre cele cinci pedepse contopite, prin sentinţa penală nr. 75/2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, au fost constatate ca fiind graţiate, dar sporul de un an închisoare trebuia menţinut, deoarece a fost aplicat cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa penală nr. 708/2001 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, iar pedepsele constatate graţiate sunt mai mici decât celelalte pedepse care au determinat stabilirea unei pedepse rezultante iniţiale de 4 ani închisoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul M.I.C., solicitând înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat.
Prin Decizia penală nr. 773 din 17 decembrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins ca nefondat apelul declarat de condamnat, obligându-l la plata sumei de 550.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul M.I.C., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate şi înlăturarea sporului de un an închisoare, aplicat după contopirea pedepselor la care el a fost condamnat.
Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, se apreciază că aceasta nu este nejustificată şi ca atare, recursul este nefondat.
Verificând actele şi lucrările dosarului, se reţine că prin sentinţa penală nr. 708/2001 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, condamnatului i-au fost aplicate pedepsele de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. e), g) şi i) C. pen., de un an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 şi de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., iar după contopirea acestor pedepse, la pedeapsa rezultantă s-a adăugat un spor de un an închisoare.
Cum hotărârea sus-menţionată a rămas definitivă, ea dobândind autoritate de lucru judecat, se constată că instanţa de fond în mod corect a menţinut sporul de un an închisoare, iar pedepsele constatate ca fiind graţiate sunt mai mici decât celelalte pedepse, care au determinat stabilirea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnatul M.I.C. să fie respins, ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat urmează să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul contestator M.I.C., împotriva deciziei penale nr. 773 din 17 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1369/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1386/2004. Penal → |
|---|
