ICCJ. Decizia nr. 3392/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3392/2004
Dosar nr. 2408/2004
Şedinţa publică din 18 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 41 din 24 februarie 2004, Tribunalul Buzău l-a condamnat pe inculpatul T.M.I. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, faptă prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) şi b) C. pen.
Acelaşi inculpat a mai fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b), pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., instanţa a dispus contopirea celor două pedepse, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 864 C. pen., s-a revocat suspendarea sub supraveghere a unei pedepse de un an închisoare, ce-i fusese aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 2145/2002 a Judecătoriei Buzău şi s-a dispus ca aceasta să fie executată alături de pedeapsa rezultantă mai sus-menţionată, în total inculpatul având de executat pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa principală durata reţinerii şi arestului preventiv începând de la 11 noiembrie 2003 la 24 februarie 2004.
Au fost aplicate dispoziţiile art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), privind pedeapsa accesorie.
Prin aceeaşi sentinţă au mai fost condamnaţi inculpaţii M.E., pentru aceleaşi infracţiuni, M.D.A., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, I.M., precum şi inculpatul B.M., pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, în vederea consumului propriu.
Acestor inculpaţi li s-au suspendat condiţionat executarea pedepselor.
S-a dispus confiscarea a 70 comprimate Phenobarbital, 109 comprimate Diazepam şi 3 comprimate Medazepam"
Inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că inculpatul T.M.I. în perioada martie – noiembrie 2002 a procurat droguri de risc de la inculpata M.E. pe care le-a deţinut fără drept pentru consum propriu şi în scopul comercializării, inculpata M.E. a procurat droguri de risc de la inculpata I.M., pentru consum propriu şi pentru a le comercializa, inculpata M.D.A. a eliberat medicamente cu conţinut stupefiant fără prescripţie medicală inculpatei I.M., aceasta din urmă după ce a procurat medicamentele le-a remis inculpatei M.E., iar inculpatul B.M. a procurat şi deţinut fără drept pentru consum propriu medicamente ce conţin substanţe active prevăzute în tabelul anexă III la Legea nr. 143/2000.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor au fost stabilite pe baza proceselor verbale de depistare întocmite de organele de poliţie, cu ocazia depistării asupra inculpatului B.M. a unor pastile pisate de Phenobarbital, droguri de risc înscrise în tabelul anexă III din Legea nr. 143/2000, asupra inculpaţilor T.M.I. şi M.E. a mai multor comprimate Diazepam şi Phenobarbital, declaraţiilor inculpaţilor referitoare la procurarea acestor medicamente de la inculpata I.M., iar aceasta le-a cumpărat, fără prescripţie medicală de la inculpata M.D.A., care a fost asistent de farmacie la SC T. SNC Buzău, coroborate cu declaraţii de martori, cu raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de Laboratorul de Analize fizico-chimice din cadrul I.G.P. şi recunoaşterea inculpaţilor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii T.M.I., I.M. şi M.D.A., apeluri respinse ca nefondate prin Decizia penală nr. 159 din 5 aprilie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
Inculpatul T.M. a declarat, în termen, recurs împotriva ultimei hotărâri, criticând-o numai cu privire la menţinerea pedepsei ce i-a fost aplicată, pe care a considerat-o prea mare.
Recursul este nefondat.
Verificând hotărârea atacată în raport de acest motiv de recurs, care se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., dar şi prin prisma motivelor care pot fi luate în considerare din oficiu, curtea constată că aceasta este legală şi temeinică, urmând a fi menţinută.
Faptele au fost corect stabilite, încadrarea juridică a acestora este corespunzătoare, iar pedepsele aplicate inculpaţilor au ţinut seama de împrejurările comiterii infracţiunilor, de faptul că toţi inculpaţii au avut reprezentarea caracterului ilicit al acţiunilor întreprinse, cunoscând că medicamentele traficate nu puteau fi eliberate din farmacie fără recomandare medicală.
Pedeapsa privativă de libertate aplicată, numai recurentului este consecinţa antecedentelor sale penale şi pericolului social ridicat al faptelor comise.
Din fişa de cazier a recurentului rezultă că acesta a suferit o pedeapsă de un an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1384/1998 a Judecătoriei Buză, pedeapsă executată cu începere de la 27 august 1998, precum şi o altă pedeapsă tot de un an închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, aplicată prin sentinţa penală nr. 2145/2002 a Judecătoriei Buzău.
În raport de aceste antecedente penale, inculpatul a săvârşit faptele deduse judecăţii în cauza de faţă, în stare de recidivă post executorie şi post condamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. b) şi a).
Aşa fiind, pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat cea de un an închisoare a cărei executare fusese suspendată sub supraveghere, apare corect individualizată, ţinând seama de toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Drept urmare, în baza art. 38515 pct. 1lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul inculpatului T.M.I.
Se va deduce din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării preventive cu începere de la 11 noiembrie 2003 la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M.I. împotriva deciziei penale nr. 159 din 5 aprilie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 11 noiembrie 2003 la 18 iunie 2004.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 339/2004. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3395/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs → |
|---|
