ICCJ. Decizia nr. 4086/2004. Penal. Art.20,175c. pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4086/2004
Dosar nr. 3792/2004
Şedinţa publică din 10 august 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 46 din 11 martie 2004, Tribunalul Maramureş a dispus condamnarea inculpaţilor:
- D.D. la:
- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
- 10 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a revocat mandatul de arestare preventivă nr. 62 din 4 iunie 2003 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş pe numele inculpatului D.D.;
- T.I. la:
- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
- 9 ani închisoare, pentru săvârşirea complicităţii la tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 20 C. pen., cu referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a revocat mandatul de arestare preventivă nr. 60 din 4 iunie 2003 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş pe numele inculpatului.
- T.L. la:
- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
- 8 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 4 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menţinută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă perioada arestării la zi din data de 18 iulie 2003.
În temeiul art. 14 C. proc. pen., art. 1003 C. civ., au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la despăgubiri civile, astfel:
- 30.000.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile C.G.;
- 15.000.000 lei cu titlu pentru daune materiale în favoarea aceleiaşi părţi civile, fiind respinse celelalte pretenţii formulate de ea;
- 3.000.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale în favoarea părţii civile N.S.P., fiind respinse celelalte pretenţii formulate de acesta.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 4.251.695 lei, cu dobândă legală, către partea civilă C.A.S. Maramureş, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea părţii vătămate C.G. în Spitalul judeţean Baia Mare şi 2.985.032 lei, cu dobânda legală tot către C.A.S. Maramureş, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea părţii vătămate N.S.P. în Spitalul de Recuperare Borşa.
Conform art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare către stat, respectiv 4.000.000 lei inculpatul T.L., câte 4.600.000 lei inculpaţii D.D. şi T.I., din care câte 600.000 lei reprezentând onorariul de avocat desemnat din oficiu urmând să fie suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Părţile vătămate C.G. şi N.S.P. sunt din judeţul Bistriţa Năsăud, iar la începutul lunii august 2002 s-au deplasat în localitatea Borşa unde au contactat o lucrare de zidărie la o casă din zona Complexului Turistic Borşa.
La data de 15 august 2002, părţile vătămate nu au lucrat, fiind sărbătoare, iar în seara zilei respective s-au deplasat împreună cu alte două persoane cu care lucrau la Barul A.F. M. amplasat lângă T. Borşa.
La scurt timp în bar au intrat şi inculpaţii T.L., T.I. şi D.D., însoţiţi de martorul J.R., cu precizarea că atât părţile vătămate cât şi inculpaţii au consumat băuturi alcoolice la mese diferite.
La un moment dat partea vătămată N.S.P. a ieşit din local, depărtându-se de acesta circa 10 metri şi când s-a reîntors, când mai avea circa 5 metri până la intrarea în local a fost lovit de către unul din cei patru tineri care a ieşit singur din local şi pe care l-a recunoscut din fotografii ca fiind T.L.
Din depoziţia acestei părţi vătămate a rezultat că inculpatul T.L. l-a lovit primul cu o bâtă şi că la scurt timp au ieşit din local şi ceilalţi doi inculpaţi care l-au lovit şi ei cu pumnii.
Partea vătămată N.S.P. a reuşit să scape din mâinile agresorilor şi să reintre în bar unde i-a relatat părţii vătămate C.G. incidentul din afara barului.
Cele două părţi vătămate au ieşit din bar şi aici a fost lovit şi partea vătămată C.G. de către aceeaşi inculpaţi iar, din declaraţia dată, partea vătămată N.S.P. a precizat că doi dintre agresori, respectiv inculpaţii T.L. şi D.D., aveau asupra lor bâte.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş şi inculpatul T.L.
În apelul său, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş a solicitat desfiinţarea în parte a hotărârii şi menţinerea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii T.L., T.I. şi D.D.
În apelul său, inculpatul T.L. a solicitat desfiinţarea ca nelegală şi netemeinică a sentinţei atacată pentru greşita încadrare a faptei reţinută în sarcina sa, de tentativă la infracţiunea de omor calificat în loc de infracţiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. A solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei din tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în infracţiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. şi achitarea lui, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. h) C. proc. pen., pentru această faptă deoarece partea vătămată C.G. şi-a retras plângerea.
De asemenea, deoarece partea vătămată N.S.P. a lipsit la două termene consecutive, în faţa primei instanţe, a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. h) C. proc. pen. şi să se dispună încetarea procesului penal.
Prin Decizia penală nr. 179 din 7 iunie 2004, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş şi inculpatul T.L.
A fost desfiinţată sentinţa penală atacată numai sub aspectul dispoziţiei de revocare a mandatelor de arestare preventivă emise în lipsă pe numele inculpaţilor T.I. şi D.D., precum şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. în dauna părţii vătămate N.S.P. de către inculpaţii D.D., T.L. şi T.I. şi rejudecând:
A fost menţinută măsura arestării preventive a inculpaţilor D.D. şi T.I., măsură dispusă prin mandatele nr. 62 din 4 iunie 2003 respectiv 60 din 4 iunie 2003 în lipsa inculpaţilor.
Au fost înlăturate dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., cu referire la art. 2841 C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor D.D., T.L. şi T.I.
În temeiul art. 250 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost menţinută starea de arest a inculpatului T.L. şi a fost dedusă din pedeapsa aplicată acestuia durata arestului preventiv de la 18 iulie 2003 la zi.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul T.L. care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor numai cu privire la greşita lui condamnare pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat şi achitarea lui pentru această faptă, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât nu este autorul ei. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru această faptă, având în vedere că are o stare de sănătate precară şi 3 copii minori în întreţinere.
Recursul declarat nu este fondat, pentru considerentele ce urmează:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele, în baza unui amplu şi judicios material probator administrat în cauză, au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului şi i-au aplicat o pedeapsă just proporţionalizată cu respectarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Susţinerile inculpatului, în sensul că nu a participat la comiterea faptelor reţinute în sarcina lui, sunt infirmate de probele dosarului.
Astfel, din declaraţiile martorilor J.R.F., B.P.M., C.L., R.C., T.D. şi Z.M. şi ale părţilor vătămate, rezultă că inculpatul T.L. i-a aplicat lovituri părţii vătămate C.G. cu pumnii şi picioarele, cu o bâtă precum şi cu o scândură.
Aşa fiind, participarea inculpatului la săvârşirea faptelor a fost pe deplin dovedită, neexistând motive pentru achitarea lui în sensul în care a solicitat, urmând ca cererea lui să fie respinsă ca nefondată.
De asemenea, la individualizarea pedepsei, instanţele au ţinut seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, de modalitatea şi împrejurările comiterii ei, dar şi de datele ce caracterizează persoana acestuia.
Din fişa de cazier judiciar rezultă că inculpatul T.L. este recidivist, dovedind perseverenţă pe calea infracţionalităţii, a avut o atitudine nesinceră nerecunoscând faptele comise şi s-a sustras urmăririi penale.
Aşa fiind, pedeapsa de 8 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului, se încadrează în limitele prevăzute de textul de lege incriminator, fiind în măsură să asigure reeducarea lui în vederea reinserţiei în societate şi prevenţia generală, conform scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecinţă, pedeapsa aplicată inculpatului T.L. a fost corect individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), neexistând temeiuri pentru reducerea ei, astfel că cererea lui formulată în acest sens, urmează să fie respinsă, ca nefondată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de inculpatul T.L. să fie respins, ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 18 iulie 2003 la 10 august 2004.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul urmează să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.L. împotriva deciziei penale nr. 179 din 7 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 18 iulie 2003 la 10 august 2004.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 august 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4085/2004. Penal. Art.174,176,211 c. pen.... | ICCJ. Decizia nr. 4087/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
