ICCJ. Decizia nr. 2308/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2308/2005
Dosar nr. 952/2005
Şedinţa publică din 6 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 655 din 2 decembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Prahova, inculpatul P.C. a fost condamnat la 5 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 20, art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., combinat cu art. 74 – art. 76 C. pen., în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat cuţitul folosit şi descris în procesul verbal.
Inculpatul a fost obligat la 5.673.896 lei către C.A.S. Prahova şi la plata sumei de 20 milioane lei despăgubiri civile, din care 2 milioane lei reprezintă daune materiale.
Inculpatul a fost obligat la tratament medical atât pe perioada detenţiei, cât şi ulterior, până la însănătoşire.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, la 7 martie 2004, inculpatul P.C. a mers în vizită la fratele său P.G., din comuna Drajna, unde s-a întâlnit cu un coleg de serviciu şi soţia acestuia.
Au consumat băuturi alcoolice şi toţi au plecat spre satul Ogretin. Inculpatul se afla în stare de ebrietate şi mergând pe bicicletă sinuos, s-a îndreptat spre grupul persoanelor aflate pe acostamentul şoselei, aşteptând autobuzul.
Inculpatul a reproşat acestora că stau în drum, iar partea vătămată i-a răspuns, „Cât este strada de mare nu ai loc să treci?"
În această atmosferă tensionată, inculpatul a lovit-o în zona feţei pe partea vătămată, fracturându-i doi dinţi. Au intervenit persoanele prezente să-l oprească, dar inculpatul s-a smucit, a scos un briceag din buzunar cu care a lovit pe partea vătămată în spate de trei ori.
Expertiza medico-legală a concluzionat că partea vătămată a suferit avulsia dinţilor 2.1 şi 2.2, precum şi 3 plăgi prin înjunghiere în regiunile subscapular stânga în spaţiul VII intercostal stâng şi lombară stânga; s-a mai arătat că una din cele trei plăgi a interesat aparatul respirator, cauzând pneumotorax total stâng, aceste leziuni punând viaţa în primejdie a părţii vătămate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul P.C. care a criticat-o pentru nereţinerea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen.
Prin Decizia penală nr. 14 din 14 ianuarie 2005, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat cu motivarea că starea de fapt, încadrarea juridică au fost corect reţinute, după cum şi pedeapsa aplicată inculpatului.
În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care a formulat critici în ce priveşte pedeapsa aplicată şi omisiunea reţinerii dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., ale căror efecte trebuiau să se reflecte şi în pedeapsa aplicată.
Criticile vor fi examinate în raport de cazurile de casare înscrise în art. 3859 alin. (1) pct. 14 şi 17 C. proc. pen., dar se va constata că ele sunt nefondate, pentru motivele ce urmează.
Instanţele au reţinut o corectă stare de fapt, care nu a pus în evidenţă, în raport de probele administrate, existenţa cumulativă a condiţiilor necesare reţinerii dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen.
Activitatea infracţională a fost percepută, în mod nemijlocit, de mai multe persoane, care însă în declaraţiile lor (C.V., V.M.D., M.A.I. nu au învederat o atitudine agresivă a părţii vătămate. Este adevărat că între inculpat şi partea vătămată a existat un schimb de replici, dar inculpatul a insultat mai întâi, după care cei doi s-au îmbrâncit reciproc.
Pe acest fond, inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a lovit mai întâi, în faţă, pe partea vătămată, fracturându-i doi dinţi, după care, a lovit-o de trei ori în spate cu un briceag ce-l avea asupra sa.
Desigur, în acest context, partea vătămată nu a manifestat faţă de inculpat o atitudine de natură a-i provoca o puternică tulburare, inculpatul fiind cel care a agresat verbal apoi fizic pe partea vătămată.
Acestea sunt considerentele pentru care nu se justifică reţinerea în favoarea inculpatului a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., aspect sub care hotărârile recurate sunt temeinice şi legale.
Tot astfel şi pedeapsa aplicată inculpatului respectă dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reflectând atât pericolul social al faptei, cât şi al făptuitorului.
Reţinând în favoarea inculpatului circumstanţe judiciare personale atenuante, instanţa de fond a coborât pedeapsa sub limita minimă legală, aşa încât, pentru aceleaşi considerente nu se mai putea opera o nouă reducere a pedepsei.
De altfel, în condiţiile de fapt şi de drept cunoscute, numai o astfel de pedeapsă este de natură să asigure cerinţele înscrise în art. 52 C. pen.
Pentru aceste considerente, criticile sunt nefondate şi cum nu se constată nici alte motive, care luate în considerare din oficiu, să conducă la casare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge, ca nefondat.
În temeiul art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa din pedeapsa aplicată detenţia preventivă.
Conform cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.C. împotriva deciziei penale nr. 14 din 14 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 martie 2004 la 6 aprilie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2306/2005. Penal. Art.208, 209 c.pen.;... | ICCJ. Decizia nr. 2315/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
