ICCJ. Decizia nr. 2899/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 192 din 10 februarie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), în infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 - art. 209 alin. (1) lit. c) și i), cu aplicarea art. 99.
în baza art. 20, raportat la art. 211 alin. (21) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.C.F. la 2 ani închisoare.
în baza art. 110 alin. (21), raportat la art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința nr. 1664 din 7 noiembrie 2003 a Judecătoriei sector 3 București, urmând ca inculpatul să execute în final 3 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), după împlinirea vârstei de 18 ani.
S-a dedus prevenția de la 27 septembrie 2004 la zi.
S-a luat act că partea vătămată I.T. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea barei metalice folosită de inculpat.
S-a reținut că, în data de 27 octombrie 2004, în jurul orelor 13,00 - 13,30, inculpatul având asupra sa o bară metalică și cu intenția de a sustrage o serie de bunuri din boxele locatarilor din Bulevardul Constantin Brâncoveanu a forțat grilajul metalic de la ușa spălătoriei locatarului parte vătămată I.T., pătrunzând în interior.
Fiind observat de partea vătămată în momentul în care căuta bunuri, aceasta l-a imobilizat pentru a nu-i permite inculpatului să fugă, situație în care inculpatul a amenințat cu ranga pe partea vătămată.
Fiind alertați vecinii, inculpatul a încercat să iasă prin fereastra boxei pe terasa blocului, fiind însă imobilizat.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în cea de furt calificat, iar în subsidiar reducerea pedepsei, ținând seama de faptul că este minor.
Prin decizia penală nr. 192/ A din 16 martie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a respins, ca nefondat, apelul.
împotriva deciziei penale dată de instanța de control judiciar, a formulat recurs inculpatul, reiterând cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, în cea de furt calificat și reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Din ansamblul probator administrat, instanțele, au reținut corect situația de fapt dând încadrarea juridică corectă faptei, făcând și o justă individualizare a pedepsei.
Corect s-a reținut că inculpatul a folosit amenințarea pentru a-și asigura scăparea, condiție în care corect s-a reținut infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie încât primul motiv invocat urmează a fi respins, ca neîntemeiat.
Sub aspectul individualizării pedepsei se constată că, este just individualizată ținându-se seama atât de pericolul social al faptei, de împrejurările concrete ale comiterii cât și de circumstanțele personale ale inculpatului care a recunoscut fapta, cât și faptul că nu este la prima abatere de la legea penală, deși este încă minor, fiind anterior condamnat pentru furt, încât reducerea pedepsei nu se justifică.
Pe cale de consecință, Curtea în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 27 septembrie 2004 la zi.
Au fost văzute și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
| ← ICCJ. Decizia nr. 2849/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2891/2005. Penal → |
|---|
