ICCJ. Decizia nr. 3377/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 644 din 29 septembrie 2004, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul F.M.M. la 22 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 174 și art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 9 februarie 2004, la zi și s-a menținut starea de arest.

în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat un cuțit.

S-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la 1.582.869 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Craiova.

A fost obligat inculpatul la 100.000.000 lei daune morale către partea vătămată M.I.

A fost obligat inculpatul către partea civilă C.M. la 26.000.000 lei despăgubiri civile și la 25.000.000 lei daune morale.

Inculpatul a fost obligat la 7.000.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu.

S-a reținut că, în data de 8 februarie 2004, inculpatul F.M.M., începând cu ora 12, s-a aflat în domiciliul unei rude, unde a consumat, împreună cu alte persoane, aproximativ 4 litri de vin. în jurul orelor 16,00, s-a deplasat la barul din comuna Celaru, denumit L.D. unde a mai consumat bere, până la orele 20,00, când a plecat, singur, către casă.

De aici, inculpatul a luat cu sine un cuțit folosit pentru sacrificarea porcilor, pe care l-a ascuns la brâu și a plecat la domiciliul victimei M.M., în satul Soreni, cu scopul de a-i solicita acesteia să-i achite o presupusă datorie, în cuantum de 2.500.000 lei. Inculpatul a justificat pretinsa datorie prin aceea că, în cursul anului 2001, a prestat diferite munci gospodărești, pentru victimă, iar ulterior a fost angajat la societatea comercială ce aparținea fiului victimei.

întrucât inculpatul cunoștea familia, M.M. a intrat singur în curte pe poarta de acces neasigurată, mergând direct la locuință, unde victima se afla împreună cu minorul M.I., în vârstă de 14 ani, nepot de fiu al victimei.

Inculpatul a arătat că a venit să-l ia, la discotecă, pe minor, și după refuzul motivat al acesteia, la circa 5 minute, s-a îndreptat către ușa holului locuinței, urmat de minorul M.I. Brusc, inculpatul l-a lovit pe minor, cu cuțitul, în antebrațul stâng, provocându-i o plagă transfixiantă, după care i-a aplicat a doua lovitură în regiunea suprascapulară stângă, doborându-l la pământ.

Strigătele de ajutor ale minorului au fost auzite de victima M.M. care a venit în holul locuinței. în acel moment, inculpatul s-a îndreptat către victimă, aplicându-i două lovituri de cuțit la nivelul hemitoracelui stâng și în brațul stâng, cauzându-i decesul instantaneu.

Intervenția victimei i-a permis minorului să se ridice de jos și să fugă în curtea locuinței, unde a început să strige după ajutor, refugiindu-se apoi în locuința martorului M.M.

Minorul a fost auzit și de martorele I.N. și G.E., aflate pe ulița centrală, ultima observându-l pe inculpat când a părăsit curtea victimei și a fugit prin cimitirul, aflat în imediata apropiere.

Din raportul de constatare medico legal de autopsie nr. 506/ A3 din 10 martie 2004, rezultă că, moartea numitei M.M. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne și externe, consecința unei plăgi tăiate-înțepate la nivelul hemitoracelui stâng, cu intersectarea arterei aorte toracice". Acest raport a fost avizat de Comisia de control și avizare a actelor medicale de pe lângă I.M.L. Craiova.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 572/ A 1 din 10 martie 2004, s-a concluzionat că minorul a suferit leziuni de violență care s-au putut produce în noaptea de 8 februarie 2004, prin lovire cu un obiect tăietor-înțepător, ce necesită, pentru vindecare, 25-30 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața victimei. Raportul a fost completat prin adresa nr. 572/ A 1 din 19 martie 2004, în care s-a arătat că leziunea de la nivelul antebrațului minorului poate fi considerată de autoapărare.

S-a apreciat că, din modul în care inculpatul a aplicat loviturile minorului, în zone vitale și corpul delict folosit, inculpatul a avut intenția să-i producă minorului aceleași leziuni de violență ca cele suferite de victima M.M., și numai intervenția, acesteia din urmă, l-a împiedicat să-l ucidă și pe minor.

Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A 1/2930 din 15 aprilie 2004 al I.M.L. Mina Minovici București, rezultă că inculpatul avea discernământul păstrat, în raport de fapta penală pentru care a fost cercetat.

împotriva acestei sentințe au declarat apel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie.

în motivarea apelului, parchetul a arătat că hotărârea este nelegală, întrucât încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat este greșită, respectiv art. 174 și art. 176 lit. c), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., întrucât în speță, a fost ucisă numai o singură persoană și rezultatul cerut de lege, moartea a cel puțin două persoane, nu s-a produs.

Inculpatul a criticat sentința sub aspectul pedepsei aplicate, arătând că aceasta este prea mare, în raport de împrejurările săvârșirii faptei și atitudinea sa sinceră, solicitând reducerea pedepsei aplicate.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 21din 14 aprilie 2005, a admis apelurile declarate de parchet și inculpat, a desființat sentința atacată, a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 174 și art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., în cea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen., condamnându-l pe inculpat la 8 ani închisoare.

în baza art. 174 și art. 176 alin. (1) lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpat la 18 ani închisoare.

în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

Inculpatul a fost obligat la plata dobânzilor legale aferente sumei de 1.582.869 lei, reprezentând despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Craiova, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.

S-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 29 septembrie 2004, la zi.

S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

Cheltuielile judiciare din care 600.000 lei onorariu pentru apărător din oficiu rămân în sarcina statului.

împotriva acestei decizii au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul F.M.M.

Parchetul a solicitat admiterea recursului său și în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) și art. 3859pct. 14 C. proc. pen., majorarea pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare faptă în parte și aplicarea unui spor de pedeapsă conform art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen.

Inculpatul a reiterat motivul din apel, în sensul reducerii pedepsei aplicate pe care o consideră prea severă.

Recursurile parchetului și inculpatului sunt fondate, dar numai cu privire la încadrarea juridică a infracțiunii consumate de omor.

Prevederile art. 176 lit. c) C. pen., sunt aplicabile în două situații: când inculpatul a fost condamnat anterior printr-o hotărâre definitivă pentru primul omor, consumat sau rămas în fază de tentativă, sau când inculpatul este judecat deodată pentru mai multe omoruri săvârșite în împrejurări diferite.

Or, în cauză inculpatul F.M.M. a săvârșit o infracțiune de omor, împotriva victimei M.M. și o tentativă la infracțiunea de omor, împotriva victimei M.I.

în ce privește pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată pentru tentativă la infracțiunea de omor se constată că este just individualizată, în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) și proporțională cu pericolul social al faptei comise.

Astfel că, în speță, nu se pot aplica dispozițiile art. 176 lit. c) C. pen., fapt pentru care Curtea va admite recursurile parchetului și inculpatului, va casa decizia atacată, va descontopi pedeapsa rezultantă în pedepsele componente și conform art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 176 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen. și, în baza acestui text, va condamna pe inculpat la 18 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., se vor contopi pedepsele aplicate în cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., la care se va adăuga un spor de 2 ani închisoare, în final având de executat 20 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 9 februarie 2004 la zi.

Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, a fost plătit din fondul Ministerului Justiției.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3377/2005. Penal