ICCJ. Decizia nr. 5451/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 152 din 25 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în dosarul nr. 1166/2005, în baza art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) și (2), combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., și cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), și cu reținerea stării de provocare prevăzută de art. 73 lit. b), raportat la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.A.C., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în temeiul art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de un an.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu 1 februarie 2005 la 25 mai 2005.
S-a confiscat de la inculpat briceagul folosit de inculpat la comiterea infracțiunii.
în baza art. 14, 346 C. proc. pen., s-a admis acțiunea civilă formulată de V.L. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2 milioane lei.
în temeiul art. 106 din O.U.G. nr. 150/2002 a fost obligat inculpatul B.A.C. către C.J.A.S. Sibiu la plata sumei de 17.381.616 lei plus dobânzile legale și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate cu titlu de despăgubiri civile.
în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul B.A.C. și partea vătămată V.L. care domiciliază în Săliște în imobile învecinate, se aflau de aproximativ 4 ani de zile în relații tensionate, motivul fiind relațiile extraconjugale pe care soția inculpatului le întreținea cu partea vătămată.
în anul 2002, inculpatul a executat o pedeapsă de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 181 C. pen., comisă asupra aceleiași părți vătămate, fapta având aceeași motivație, relațiile apropiate dintre soția sa și V.L.
în perioada executării, partea vătămată și soția inculpatului au continuat întreținerea de relații intime, împrejurare pe care inculpatul a aflat-o și i-a solicitat soției să înceteze adulterul și să-și îngrijească împreună cei doi copii minori rezultați din căsătorie.
în noaptea de 31 ianuarie 2005, în jurul orelor 22,30, a pornit în așteptarea soției care urma să se întoarcă de la locul de muncă. în drumul său a observat pe zăpadă urme care conduceau către niște căpițe de fân. Aici i-a auzit și apoi, când s-a apropiat, i-a văzut pe cei doi în timp ce întrețineau relații sexuale.
Inculpatul, sub o puternică stare de tulburare, a scos briceagul ce-l avea asupra sa și i-a aplicat părții vătămate V.L. două lovituri în zona toracică. Constatarea medico-legală la care a fost supusă partea vătămată a concluzionat că plăgile înjunghiate laterotoracice stânga, una penetrantă și cealaltă parietală stângă, hemotorax stâng și hematom parietal stâng, leziuni produse prin lovire repetată cu corp tăietor-înțepător și cădere pe plan dur neregulat au pus victimei viața în pericol.
împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, inculpatul B.A.C. invocând în principal legitima apărare, iar în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei urmare a reținerii circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen.
Prin decizia penală nr. 217/A/2005 din 12 iulie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului B.A.C., a menținut măsura arestării preventive și a computat din durata pedepsei închisorii durata reținerii și arestării preventive de la 1 februarie 2005 la 12 iulie 2005.
Instanța de apel a apreciat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, dând eficiență dispozițiilor art. 52,art. 72 și art. 76 C. pen.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, invocând cauza care înlătură caracterul penal al faptei prevăzut de art. 44 alin. (3) C. pen., și în subsidiar reducerea pedepsei.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele de casare invocate, având în vedere probele aflate la dosar și dispozițiile legale aplicabile, înalta Curte constată că recursul inculpatului este nefondat.
Analiza probatoriului administrat în cauză nu conduce la concluzia că victima s-ar fi manifestat violent față de inculpat, în sensul existenței unui atac material, indirect, imediat, injust ori că victima ar fi manifestat un pericol grav față de care inculpatul să se fi manifestat disproporționat din cauza tulburării ori a temerii. Astfel, că nu poate fi reținută incidența stării de legitimă apărare prevăzută de art. 44 alin. (2) și (3) C. pen.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pedeapsa aplicată fiind în concordanță cu pericolul social al faptei și cu persoana inculpatului. S-a reținut astfel circumstanța atenuantă a stării de provocare și s-a dat eficiență dispozițiilor art. 76 C. pen., prin aplicarea unei pedepse sub minimul special.
în raport cu aceste motive, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului B.A.C. va fi respins ca nefondat.
în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din timpul pedepsei durata reținerii și a arestării preventive de la 1 februarie 2005 la zi.
în baza art. 192 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5453/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5452/2005. Penal → |
|---|
