ICCJ. Decizia nr. 6549/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6549/2005
Dosar nr. 4932/2005
Şedinţa publică din 21 noiembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 141 din 25 aprilie 2005, Tribunalul Bihor a reunit dosarul nr. 3930/2004 cu dosarul nr. 6931/2003 al Tribunalului Caraş-Severin, a desfiinţat sentinţa penală nr. 14 din 5 februarie 2004 a acestei instanţe în ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului D.D.
În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul D.D. la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), l-a condamnat pe inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), inculpatul a fost condamnat la 8 luni închisoare.
În baza art. 33 – art. 34 C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus din pedeapsă, perioada arestării preventive de la 2 decembrie 2003 la 19 mai 2004.
Prin aceeaşi sentinţă, au fost condamnaţi inculpaţii:
- M.R. şi
- M.I., la câte 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., şi art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi la câte 10 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu modificările aduse prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 13 şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea de câte 10 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei conform art. 81 C. pen., şi 2 ani termen de încercare.
În baza art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sistemelor informatice folosite pentru săvârşirea infracţiunilor şi trei seringi, precum şi anularea înscrisurilor falsificate, conform art. 445 C. proc. pen.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că, în perioada februarie – decembrie 2003, inculpatul D.D. a folosit reţete falsificate pe calculator de inculpaţii M.R. şi M.I., pe care le-a folosit la mai multe farmacii din municipiul Oradea, cumpărând Fortral pentru sine şi cei doi.
Din adresa nr. 251 din 3 februarie 2004 a Colegiului Medicilor Bihor, rezultă că Fortralul este un analgezic puternic, conţine printre altele morfină şi pentazocinum şi determină dependenţă.
Conform ordinului nr. 251/240/252 din 8 aprilie 2004, pentru aprobarea listei produselor farmaceutice ce conţin substanţe ce intră sub interdicţia Legii nr. 143/2000, Fortralul conţine ca substanţă activă pentazocinum, fiind inclusă în tabelul III anexă la lege.
Conform art. lit. d) din Legea nr. 143/2000 drogurile înscrise în tabelul III sunt droguri de risc.
Faptele comise de inculpaţi au fost dovedite cu actele falsificate incriminate, sesizările organelor farmaceutice, percheziţiile corporale efectuate asupra inculpaţilor, coroborate cu recunoaşterea acestora.
Apelul declarat de inculpaţi a fost respins de Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 152/A/2005 din 12 iulie 2005.
Împotriva deciziei, inculpaţii au declarat recurs, criticând hotărârile sub aspectul individualizării pedepsei, art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursurile sunt nefondate.
Examinând hotărârile atacate, în raport de motivele de casare invocate în recurs cât şi din oficiu, se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt, vinovăţia inculpaţilor şi încadrarea juridică.
Referitor la pedepsele aplicate, se constată că acestea sunt orientate spre minimul special, iar pentru inculpaţii M.I. şi M.R. cu suspendarea condiţionată a executării, la stabilirea lor instanţa având în vedere criteriile stabilite în art. 76 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracţiunilor comise, limitele de pedeapsă şi persoana inculpaţilor.
Întrucât din actele dosarului nu rezultă nici cazuri de casare prevăzute în art. 3859 alin. penultim C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează a respinge recursurile, ca nefondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Inculpaţii recurenţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.D., M.R. şi M.I. împotriva deciziei penale nr. 152/ A din 12 iulie 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 270 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei, reprezentând onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6546/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6551/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
