ICCJ. Decizia nr. 6809/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 482 din 31 martie 2005, Tribunalul București a condamnat pe inculpatul S.F., la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), și a dedus prevenția de la 10 iunie 2003.
în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul Ț.A.R. la 5 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A dedus prevenția de la 30 mai 2003, constatând că inculpatul este arestat în altă cauză.
în baza art. 348 C. proc. pen., combinat cu art. 17 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 998 - art. 999 C. civ., a obligat ambii inculpați solidar la 6.000.000 lei despăgubiri materiale civile părții vătămate G.M.M.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, la data de 16 mai 2003, folosind violența au sustras un telefon mobil aparținând părții vătămate G.M.M.
Telefonul sustras a fost vândut ulterior martorului N.D.N. cu suma de 3.000.000 lei iar banii împărțiți între inculpați.
întrucât martorul N.D. l-a vândut unei persoane necunoscute telefonul nu a mai putut fi recuperat.
Fapta a fost dovedită cu declarațiile martorilor P.G., F.F. și I.D., coroborate cu declarația părții vătămate și recunoașterile inculpaților.
în drept, sustragerea telefonului mobil al părții vătămate, folosind violențe și amenințări, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie pentru care inculpații au fost condamnați de instanța de fond.
împotriva sentinței inculpații S.F. și Ț.A.R. au declarat apel, solicitând reducerea pedepselor aplicate.
Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 395/ A din 13 mai 2005, a respins apelurile ca nefondate.
în termen legal, inculpații au declarat recurs, criticând hotărârile pronunțate cu privire la individualizarea pedepselor aplicate, solicitând reducerea lor.
Criticile formulate de inculpați vor fi examinate în raport de prevederile cazului de casare înscris în art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se nefondate pentru cele ce urmează.
în considerarea dispozițiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanța de fond a stabilit pedepsele corespunzătoare pericolului social al faptei comise, dar și pericolul social concret prezentat de inculpați.
Modalitatea de concepere și săvârșire a infracțiunii în stradă, de două persoane, constituie motive de agravare a pedepsei, care impuneau sancționarea fermă a inculpaților, așa cum corect au procedat instanțele.
Mai mult, inculpatul S.F. este recidivist fiind condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar inculpatul Ț.A.R. a mai comis fapte penale, concurente cu cea dedusă judecății.
Persistența infracțională, gravitatea faptelor comise, pericolul social al inculpaților, justifică cuantumul pedepselor aplicate.
Inculpatul S.F. a invocat ca motiv de recurs și dispozițiile art. 3859pct. 21 C. proc. pen., susținând că apelul a fost judecat cu lipsă de procedură, solicitând casarea cu trimitere spre rejudecare.
Motivul invocat este nefondat, inculpatul fiind citat la domiciliul indicat în București str. Lespezi și str. Caporal Mișcă, dar nu s-a prezentat, cum de altfel nu s-a prezentat nici la judecarea recursului.
S-au examinat hotărârile atacate și în raport de prevederile art. 3859alin. (3) C. proc. pen., nu s-au constatat nici alte motive care să conducă la casare, astfel că, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile s-au respins, ca nefondate, iar inculpații obligați la cheltuieli judiciare conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6801/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6808/2005. Penal → |
|---|
