ICCJ. Decizia nr. 6808/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6808/2006
Dosar nr.11946/54/2006
Şedinţa publică din 21 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
în baza actelor dosarului constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 355 din 10 iulie 2006, Tribunalul Mehedinţi a dispus condamnarea inculpatului C.L.C., la 3 închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74, art. 76 şi art. 80 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 74, art. 76 C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 2 luni închisoare.
În baza art. 78 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 art. 74, art. 76 C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.
În baza art. 79 alin. (4) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37, art. 74, art. 76 C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.
În baza art. 81 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37, art. 74, art. 76 C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la un an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii din 10 aprilie 2006 şi a arestului preventiv din 11 aprilie 2006 la zi. în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată G.A.C. nu s-a constituit parte civilă.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 9 aprilie 2006, inculpatul C.L.C. a consumat băuturi alcoolice în mai multe baruri din Drobeta Turnu Severin, împreună cu o prietena sa, S.C.A. şi martorul T.l.V., spre dimineaţă, ajungând în barul Z., unde inculpatul a ameninţat-o cu un cuţit pe martora N.A.R., care servea la bar.
În jurul orei 8,00, au comandat un taxi la SC R. SRL Turnu Severin, venind să execute comanda partea vătămată G.A.C. cu autoturismul Matiz, taximetristul şi inculpatul cunoscându-se din vedere.
Inculpatul avea cuţitul în mână când a ieşit din bar şi a urcat în autoturism pe bancheta din spate în partea dreaptă, însă într-o staţie de autobuz, unde a oprit, întrucât inculpatului i s-a părut că a văzut o persoană cunoscută, a făcut schimb de locuri cu prietena sa, urcându-se în dreapta şoferului.
La un moment dat, inculpatul i-a cerut părţii vătămate să oprească autoturismulşi după aceasta s-a conformat, a coborât şi s-a îndreptat spre locul şoferului, a deschis portiera şi i-a cerut să-l lase să conducă până la Brezniţa Ocol deşi inculpatul nu poseda permis de conducere.
Partea vătămată a refuzat, motivând că este autoturismul firmei, însă inculpatul a scos cuţitul de la brâu şi i l-a pus la gât ameninţându-l că o să-l taie, fapt care l-a speriat pe conducătorul auto şi l-a determinat să-l lase pe inculpat să conducă, el trecând pe scaunul din dreapta.
S-a mai reţinut că inculpatul a condus extrem de repede autoturismul pe raza localităţii B.O. a pierdut controlul volanului şi a intrat în coliziune cu autoturismul Dacia 1300, care era parcat regulamentar şi aparţinea lui D.I.
Inculpatul i-a spus părţii vătămate să declare că aceasta a condus maşina, iar el a fugit împreună cu însoţitorii mergând la locuinţa sa, de unde a fost ridicat de organele de poliţie.
Inculpatul a fost condus la S.J.A. Mehedinţi unde a refuzat să i se recolteze probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul C.L.C.
În motivarea apelului, parchetul a arătat că hotărârea primei instanţe este nelegală şi netemeinică întrucât a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fiind nejustificat reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74, 76 C. pen., având în vedere faptul că inculpatul este recidivist şi a avut o atitudine nesinceră. Totodată, s-a mai invocat încălcarea dispoziţiilor art. 79 C. pen., întrucât deşi au fost reţinute în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante, acestea nu au fost arătate în hotărâre.
În motivarea apelului, inculpatul a susţinut că, nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lui şi a solicitat achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. lit. d) C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 248 din 15 septembrie 2006, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul C.L.C.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus detenţia la zi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor, înlăturarea aplicării circumstanţelor atenuante prevăzute de dispoziţiilor art. 74, 76 C. pen. şi majorarea pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere că acesta este recidivist şi a avut o atitudine nesinceră pe parcursul desfăşurării procesului penal, negând săvârşirea faptelor.
Examinând motivul de recurs invocat de parchet şi care se încadrează în cazul de casare art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., se constată că nu este fondat.
Verificând actele dosarului se retine că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului în raport de materialului probator administrat în cauză şi au aplicat o pedeapsă just individualizată, conform criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Conform art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepsei se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a aceluiaşi cod, gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte, potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa nu trebuie să fie numai o măsură de constrângere a inculpatului ci şi una de reeducare a inculpatului.
Revenind la cauză, se reţine că la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului şi reţinerea în favoarea lui a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor, modalitatea şi împrejurările comiterii lor dar şi atitudinea sinceră a inculpatului, care a recunoscut faptele săvârşite, a regretat comiterea lor iar acesta se află la o vârstă tânără.
Aşadar, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, sub aspectul cuantumului său, este suficientă pentru a asigura atingerea scopului ei, respectiv reeducarea inculpatului în vedere reintegrării sale în societate şi prevenţia generală şi nu se impune majorarea ei.
Cum motivul de recurs invocat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova este nefondat, recursul urmează să fie respins ca atare.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să fie respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei nr. 248 din 15 septembrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, privind pe inculpatul C.L.C.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 10 aprilie 2006 la 21 noiembrie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 lei, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6807/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 6832/2006. Penal → |
|---|
