ICCJ. Decizia nr. 2344/2007. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2344/2007

Dosar nr. 757/1/2006

Şedinţa publică din 2 mai 2007

Asupra recursului penal de faţă:

În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 374 din 16 iulie 2004 a Tribunalului Braşov, s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpatul D.C. din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen., în cea prevăzută de art. 215 alin. (4) şi (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (3 acte materiale), a condamnat pe inculpatul D.C., la o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., pe o perioadă de 4 ani ce se va executa după pedeapsa principală.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen, a scăzut din pedeapsă perioada arestării preventive din data de 29 ianuarie 1999 şi până la 26 februarie 1999 inclusiv.

În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 cu modificările ulterioare, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov.

În baza art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998, 999 C. civ.

A obligat inculpatul să plătească părţii civile SC C.F. SA Braşov suma de 6.265.000.000 lei reprezentând despăgubiri civile (prejudiciul nerecuperat).

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Intenţionând să desfăşoare activităţi de export fier vechi, inculpatul D.C. a achiziţionat de la P.D. o societate numită SC M.P.C. SRL Galaţi.

În aceste împrejurări, inculpatul a cunoscut mai multe persoane, printre care S.C. şi M.A.

Stabilind că pentru transportul fierului vechi cu vaporul este necesar a fi procurate ordine de compensare R.E.N.E.L. inculpatul D.C. l-a cunoscut prin intermediul lui M.A. pe numitul P.V. (persoană rămasă neidentificată) şi pe D.P. care ar fi putut procura aceste ordine.

La rândul ei, numita D.P. a contactat-o pe B.S. care avea cunoştinţă despre modul în care se pot procura aceste ordine de compensare, cât şi de persoanele care i le putea furniza.

Astfel, având asupra sa delegaţia din 29 septembrie 1998 semnată şi ştampilată de inculpatul D.C., fila CEC seria H 003.00341153 în valoare de 4.000.000.000 lei şi scrisoare de bonitate nr. 17544 din 16 septembrie 1998 emisă de B.R.D. SA, Sucursala jud. Galaţi, martora B.S. s-a deplasat la data de 2 octombrie 1998 la S.C.C.F. Braşov unde a luat legătura cu martorii L.E., director economic în cadrul S.C.C.F. Braşov, în vederea achiziţionării ordinelor de compensare R.E.N.E.L.

Potrivit delegaţiei din 29 septembrie 1998 semnată şi ştampilată de către inculpatul B.C. în calitate de administrator al SC M.P.C. SRL Galaţi, martora B.S. era împuternicită să achiziţioneze în numele acestei societăţi, ordine de compensare R.E.N.E.L.

În data de 2 octombrie 1998, martora a tranzacţionat în numele societăţii şi a achiziţionat ordine de compensare în valoare de 402.750.000 lei, lăsând în schimb fila C.E.C. H 003.003.41158.

În data de 15 octombrie 1998, având asupra sa delegaţia din 12 octombrie 1998 semnată ştampilată de către inculpat, prin care acesta o împuternicea să achiziţioneze ordine de compensare, martora B.S. s-a deplasat din nou la S.C.C.F. Braşov, achiziţionând ordine de compensare în valoare de 800.000.000, lăsând fila C.E.C. H 033.00341158 semnată şi ştampilată de inculpat.

Întrucât nu aveau bani pentru plata salariilor, martorul H. a contactat-o pe B.S. spunându-i că va introduce în bancă fila C.E.C. H 033.00341158, martora B.S. i-a comunicat acestuia că nu era nevoie să introducă fila C.E.C. în bancă întrucât va achita în numerar suma ce o avea de plată.

Astfel, în data de 28 octombrie 1998, având asupra ei suma de 402.750.000 lei, martora B.S. s-a deplasat la S.C.C.F. Braşov, achiziţionând contravaloare primei achiziţii de ordine de compensare R.E.N.E.L., din 2 octombrie 1998, în numerar.

Totodată, martora a intrat în posesia filei C.E.C. ce fusese emisă în acea împrejurare, filă ce a fost ruptă. Cu această ocazie a fost încheiat un proces verbal prin care se arată că au fost plătiţi cei 402.750.000 lei către S.C.C.F. Braşov.

La data de 30 octombrie 1998, martora B.S. s-a deplasat din nou la S.C.C.F. Braşov pentru achiziţionarea ordinelor de compensare în vederea efectuării acestei tranzacţii, inculpatul D.C. i-a înmânat o delegaţie fără a purta însă data şi 2 file C.E.C. H nr. 003.00341162 şi H 003.00341163 semnate şi ştampilate de acesta.

Cu această ocazie, martora a achiziţionat ordine de compensare în valoare de 5.465.057.000 lei, lăsând filele fila C.E.C. nr. 003.00341162 pentru o valoare de 2.125.000.000 lei şi fila C.E.C. H 003.00341163 pentru o valoare de 3.340.057.110 lei.

Fiind introduse la plată cele 3 file C.E.C. s-a constatat lipsa disponibilului în contul societăţii SC M.P.C. SRL Galaţi al cărui administrator era inculpatul D.C.

Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, care a solicitat majorarea cuantumului pedepsei aplicate şi inculpatul care a solicitat, în principal, restituirea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale, conform art. 333 C. proc. pen., sau trimiterea cauzei la prima instanţă, pentru completarea cercetării judecătoreşti ori, în subsidiar, achitarea inculpatului pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune.

Curtea de Apel Braşov, prin Decizia penală nr. 364 din 24 noiembrie 2005, a admis apelul declarat de inculpatul D.C. împotriva sentinţei penale nr. 374 din 16 iulie 2004 a Tribunalului Braşov, pe care o desfiinţează şi rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen.:

Dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului D.C. din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen., în trei infracţiuni prevăzute de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

În baza art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934:

Condamnă pe inculpatul D.C. la un an închisoare (fila C.E.C. seria H 003.003.41158).

În baza art. 1,2, 4 din Legea nr. 543/2002.

Constată graţiată pedeapsa şi pune în vedere inculpatului prevederile art. 7 din aceeaşi lege.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv din 29 ianuarie 1999 la 26 februarie 1999.

Respinge pretenţiile în cuantum de 800.000.0000 lei formulate de partea civilă SC C.F. SA Braşov.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.:

Achită pe acelaşi inculpat pentru două infracţiuni prevăzute de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 (filele C.E.C. seria H 003 nr. 00341162 şi H 003 nr. 00341163).

Nu se acordă despăgubiri civile pentru sumele de 3.340.057.110 lei ROL şi de 2.125.000.000 lei ROL solicitate de aceleiaşi parte civilă.

Respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov împotriva aceleiaşi hotărâri.

Nemulţumit de această decizie, în termenul legal, parchetul a declarat recursul de faţă şi prin care, hotărârea instanţei de apel este criticată pentru greşita aplicare a dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., respectiv asupra încadrării juridice dată faptei comise, precum şi pentru nejustificata soluţie de achitare parţială a inculpatului.

Recursul este fondat.

Examinându-se probatoriul cauzei, hotărârea atacată în raport de criticile aduse precum şi din oficiu, Curtea reţine urătoarele:

În perioada august – septembrie 1998, inculpatul a cumpărat de la numitul P.V. firma SC M.P.C. SRL Galaţi, dorind şi având drept scop, derularea de „afaceri cu fier vechi" în Italia şi Turcia, împreună cu numiţii M.A.A. şi S.C.

Mai trebuie reţinut şi faptul deosebit de important, în aprecierea asupra încadrării juridice a faptei săvârşite că, la data, la care şi-a înregistrat firma, inculpatul D.C. a ridicat de la B.R.D. Galaţi, bancă la care acesta îşi avea deschis contul, un carnet cu file C.E.C., barat pentru uzul societăţii, moment sau ocazie cu care a aflat că SC M.P.C. SRL Galaţi, avea în cont disponibil doar 2 milioane de lei.

Tot cu această ocazie, inculpatul a aflat că pentru a derula export cu fier vechi în Italia, era nevoie, era necesar, pentru transportul naval, ca firma sa SC M.P.C. SRL Galaţi să, „facă rost" de „ordine de compensare R.E.N.E.L.".

Se mai reţine că inculpatul, deşi a avut cunoştinţă de termenele acordate, la instanţa de fond, nu s-a prezentat la nici unul dintre termenele de judecată (nici nu şi-a motivat absenţa) pentru a fi ascultat şi a-şi organiza apărarea.

Se reţin toate acestea deoarece, inculpatul personal şi-a angajat avocatul ce l-a reprezentat.

Cu aceste precizări, Curtea reţine că, situaţia de fapt precum şi încadrarea juridică, dată de către instanţa de fond, este cea temeinică şi legală, corespunzând activităţii infracţionale efectuate desfăşurată de inculpatul D.C.

În consecinţă, hotărârea instanţei de apel se apreciază ca fiind dată, numai ca urmare a unei erori grave de fapt, asupra aprecierii probatoriului şi a încadrării juridice dar şi asupra greşitei soluţii parţiale de achitare şi anume pentru 2, dintre cele 3 acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune comisă în formă continuată şi prevăzută de art. 215 alin. (4) şi (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Astfel, nu există nici o contradicţie a probatoriului, cu privire la vinovăţia inculpatului de a fi emis şi semnat cele trei file C.E.C. (în valoare de peste 5 milioane lei), în litigiu, deşi excepţia că nu avea disponibil în cont, decât 2 milioane de lei.

Instanţa de apel, a ajuns la concluzia nevinovăţiei inculpatului cu privire la cele de mai sus, numai ca urmare a ignorării celor mai importante dintre probele administrate şi punând accent, doar pe expertiza tehnică (efectuată în faza apelului).

Astfel, au fost înlăturate fără temei chiar recunoaşterile parţiale ale inculpatului dar şi ale martorilor L.E., D.P. şi ale martorei B.S. probe care atestă pe deplin situaţia de fapt reţinută de instanţa fondului.

Aşadar, cum potrivit art. 63 C. proc. pen., „probele nu au o valoare mai dinainte stabilită şi aprecierea fiecărei probe, se face în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului", Decizia instanţei de apel, se constată a fi eronată şi cu privire la, schimbarea încadrării juridice dar şi în ceea ce priveşte, soluţia de achitare parţială dispusă.

În consecinţă, recursul declarat de parchet urmează a fi admis, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. şi casând Decizia atacată, Curtea va menţine sentinţa nr. 374 din 16 iulie 2004 a Tribunalului Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 364/ A din 24 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, privind pe intimatul inculpat D.C.

Casează Decizia penală atacată.

Menţine sentinţa penală nr. 374 din 16 iulie 2004 a Tribunalului Braşov.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 mai 2007.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2344/2007. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs