ICCJ. Decizia nr. 2021/2008. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2021/2008

Dosar nr. 3191/111/2006

Şedinţa publică din 5 iunie 2008

Asupra recursului de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 305/ P din 26 octombrie 2007, Tribunalul Bihor, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) C. pen. şi alin. (21) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), în infracţiunea prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) şi art. 109 C. pen., text în baza căruia l-a condamnat pe inculpatul K.J. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Prin aceeaşi sentinţă inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 78 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 99 alin. (3) şi art. 109 C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

În baza art. 1101 cu referire la art. 83 alin. (1) C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an şi 10 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 408 din 7 octombrie 2005 a Judecătoriei Marghita definitivă prin Decizia penală nr. 339 din 23 noiembrie 2005 a Tribunalului Bihor dispunându-se să fie executată alături de pedeapsa rezultantă din prezenta hotărâre.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În noaptea de 26 martie 2006, inculpatul a sustras din incinta SC C.T. SA Oradea situată pe str. Barcăului, dintr-o hală, autoturismul părţii vătămate S.J., fără a avea consimţământul acestuia.

Anterior sustragerii, inculpatul a luat cheile autoturismului din ghereta păzită de martorul V.L., pe care apoi l-a închis procedând în acest mod pentru a nu fi împiedicat să plece cu maşina.

Autoturismul a fost condus de inculpat pe drumurile publice din zona Episcopiei Bihor şi fiind urmărit de poliţie, a pierdut controlul volanului, intrând cu maşina în şanţ, după care a abandonat autoturismul, părăsind locul accidentului.

Partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă, autoturismul fiind recuperat prin restituire.

Reţinând vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis, instanţa de fond a condamnat inculpatul, la pedepse individualizate în raport de criteriile legale, dispunând revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de un an 10 luni închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 408 din 7 octombrie 2005 a Judecătoriei Marghita.

Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, solicitând schimbarea juridică a faptei în infracţiunea prevăzută de art. 210 C. pen., susţinând că partea vătămată este unchiul său, iar ca o consecinţă reducerea pedepsei sub limita minimă prevăzută de textul încriminator.

Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 14/ A din 4 martie 2008, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului apreciind corectă încadrarea juridică dată de instanţa de fond faptelor săvârşite de inculpat.

Susţinerile invocate în sensul că partea vătămată este rudă cu inculpatul nu au fost dovedite cu acte de stare civilă, aşa încât dispoziţiile art. 210 C. pen., nu sunt incidente în cauza dedusă judecăţii.

În termen legal, inculpatul a declarat recurs reiterând criticile ce vizează nelegalitatea şi netemeinicia hotărârilor.

Recursul este nefondat, în cauză nu s-au depus acte din care să rezulte că partea vătămată S.J.A. este rudă apropiată în sensul descris de art. 149 C. pen., aşa încât să fie justificată aplicarea art. 210 C. pen. şi ca o condiţie de procedibilitate şi pedepsibilitate plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În raport de încadrarea juridică dată infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului primar, profilul acestuia, condamnat anterior pentru săvârşirea unor infracţiuni de acelaşi gen, pedepsele au fost proporţionalizate just, fiind de natură să asigure realizarea scopului educativ, preventiv enunţat de art. 52 C. pen.

Pe cale de consecinţă, recursul va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat K.J. împotriva deciziei penale nr. 14/ A din 4 martie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 iunie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2021/2008. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs