ICCJ. Decizia nr. 632/2008. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 632/2008
Dosar nr. 2105/121/2007
Şedinţa publică din 21 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 376 din 24 iulie 2007, Tribunalul Galaţi, în conformitate cu art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în referire la art. 74 lit. c) şi art. 74 alin. (2) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen. şi art. 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul N.D., la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani şi 9 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
În conformitate cu dispoziţiile art. 83 C. pen., a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 510 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Tg. Bujor şi executarea acesteia alăturat de pedeapsa de 3 ani şi 9 luni, astfel încât inculpatul va executa 4 ani închisoare.
În temeiul art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului N.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prevăzută de art. 1451 C. proc. pen., luată faţă de inculpatul N.D. prin încheierea din 16 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi.
În baza dispoziţiilor art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpat la plata către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Galaţi a sumei de 2181,33 lei cu titlu de despăgubiri civile, constatând că nu au mai fost formulate alte pretenţii civile în cauză.
A obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galaţi a reţinut următoarele:
În ziua de 17 aprilie 2006, inculpatul N.D., însoţit de martorii B.I. şi D.V. l-au ajutat pe numitul P.G. să culeagă urzici din pădure; pentru munca desfăşurată P.G. i-a răsplătit pe cei trei cu o sticlă de 2 litri cu vin, pe care inculpatul şi martorii B.I. şi D.V. l-au consumat în după amiaza aceleiaşi zile. Ulterior, în jurul orelor 19,00, inculpatul şi cei doi martori mai sus-menţionaţi au plecat îndreptându-se spre centrul comunei; s-au oprit însă în apropierea unui podeţ în dreptul locuinţei familiei R.G. şi l-au aşteptat pe martorul D.V., care a plecat să mai cumpere 1,5 litri vin. La întoarcerea acestuia toţi trei s-au aşezat pe marginea podeţului şi au început să consume vinul. La un moment dat prin zona respectivă a trecut victima N.S. care se îndrepta spre domiciliu. La vederea victimei inculpatul s-a ridicat de pe podeţ, s-a apropiat de aceasta şi a întrebat-o despre banii pe care i-a împrumutat. Întrucât atât inculpatul cât şi victima erau sub influenţa băuturilor alcoolice, discuţiile au degenerat în insulte reciproce. În aceste împrejurări inculpatul a aplicat victimei o palmă peste faţă şi aceasta a căzut la pământ. Destul de repede victima s-a ridicat şi a plecat către casă. După puţin timp, victima s-a reîntors, s-a aşezat în faţa inculpatului, a scos din buzunar un patent şi l-a lovit cu acesta pe inculpat peste genunchi. Deşi victima pusese patentul în buzunar, semn că nu intenţionează să declanşeze un conflict, inculpatul s-a ridicat şi imediat a lovit-o pe aceasta cu pumnul în zona feţei. Urmare loviturii victima a căzut pe spate şi, în cădere, s-a lovit cu capul de pietrele existente pe stradă, ajungând în stare de inconştienţă.
Observând că victima nu se mai ridică, martorul B.I. s-a speriat şi a părăsit locul faptei. Între timp, în zonă a apărut şi martorul S.V., care aflându-se pe stradă a văzut ce s-a întâmplat şi a venit în ajutorul victimei. După ce a cerut socoteală inculpatului pentru cele întâmplate, martorul a încercat să o ridice pe victimă dar nu a reuşit. Cu această ocazie, martorul a constatat că victima avea două lovituri în partea din spate a capului şi sângera şi că în locul unde îi căzuse capul se aflau două pietre (griblură) colţuroase. De asemenea, a mai observat în buzunarul victimei un patent pe care l-a luat şi l-a aşezat lângă pernă, după ce victima a fost lăsată la domiciliu.
În aceste împrejurări, martorul S.V. a cerut sprijinul martorului S.C., care tocmai se deplasa pe strada respectivă şi împreună, ajutaţi şi de inculpat şi martorul D.V., au reuşit să o transporte pe victimă la domiciliu. Aici, la indicaţiile soţiei acesteia, martorii şi inculpatul au aşezat-o pe victimă pe o pătură, pe prispa casei. Deoarece starea victimei s-a înrăutăţit aceasta a fost transportată şi internată la Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Galaţi, unde, însă, la data de 24 aprilie 2006 a decedat.
Împotriva sentinţei penale pronunţată de instanţa de fond a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi criticând-o sub aspectul netemeiniciei, arătând că nu este justificat cuantumul pedepsei de 3 ani şi 9 luni închisoare, în condiţiile în care inculpatul este recidivist.
Analizând hotărârea apelată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că Tribunalul Galaţi a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, ţinând cont de criteriile stabilite de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), în sensul că au fost respectate prevederile codului penal, s-a ţinut cont de împrejurările în care a fost săvârşită fapta dedusă judecăţii, precum şi de persoana inculpatului.
S-a reţinut că, instanţa de fond a stabilit în mod corect situaţia de fapt existentă în cauză, precum şi vinovăţia inculpatului, iar la individualizarea pedepsei aplicate, a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante judiciare, urmare a atitudinii sincere a inculpatului, dar şi a faptului că victima, deşi nu a provocat pe inculpat, în sensul prevederilor art. 73 lit. b) C. pen., a avut o contribuţie în crearea stării conflictuale, lovind iniţial pe inculpat.
S-a mai reţinut că toate aceste împrejurări de fapt, instanţa de fond le-a coroborat cu situaţia juridică a inculpatului care se află în stare de recidivă, fiind anterior condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi, făcând aplicarea art. 80 C. pen., a aplicat acestuia o pedeapsă cu închisoarea, cu executare efectivă, sub minimul prevăzut de lege.
Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 220/ A din 28 noiembrie 2007, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 376/2007 a Tribunalului Galaţi.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs Parchetul a cărei critică a vizat individualizarea pedepsei în sensul cuantumului redus ca urmare a reţinerii nejustificate a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) şi art. 74 alin. (2) C. pen.
Examinând cauza în raport de critica formulată cât şi din oficiu, se constată că recursul este fondat.
Instanţele au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante judiciare ca urmare a atitudinii procesuale sincere a acestuia precum şi faptului că victima, deşi nu a provocat, a avut o contribuţie la crearea stării de conflict, lovindu-l iniţial pe inculpat.
Totodată, instanţele au reţinut şi starea de recidivă a inculpatului, însă ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 80 C. pen., au coborât pedeapsa sub limita minimă, ca efect al concursului între cauzele de agravare şi de atenuare.
În raport de starea de fapt reţinută de instanţe şi corectă în raport de probele administrate în cauză, şi din care rezultă că inculpatul a fost cel care a abordat victima şi pe care a lovit-o, nu se justifică reţinerea contribuţiei victimei la crearea stării conflictuale şi ca urmare aplicarea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpatului. Atitudinea procesuală sinceră este în măsură să constituie un element care să fie avut în vedere la individualizarea pedepsei în favoarea inculpatului dar în acelaşi timp nu trebuie neglijat un alt aspect ce caracterizează persoana inculpatului şi anume starea de recidivă atrasă de condamnarea inculpatului pentru alte două infracţiuni din care una de violenţă.
Toate aceste elemente sunt de natură să justifice înlăturarea circumstanţelor atenuante şi aplicarea unei pedepse mai ferme de natură să conducă la realizarea eficientă a dispoziţiilor art. 52 C. pen. Totodată, se va dispune menţinerea revocării suspendării condiţionate a pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 510 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Târgu Bujor precum şi a celorlalte dispoziţii ale sentinţei.
Aşa fiind, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul declarat în sensul considerentelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 220/ A din 28 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, privind pe intimatul N.D.
Casează Decizia atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 376 din 24 iulie 2007 a Tribunalului Galaţi, secţia penală şi rejudecând:
Majorează pedeapsa de la 3 ani şi 9 luni închisoare la 5 ani închisoare, pedeapsă aplicată pentru infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), prin înlăturarea circumstanţelor atenuante.
Menţine revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 510 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Târgu Bujor pe care inculpatul o va executa alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca în final să execute 5 ani şi 3 luni închisoare.
Face aplicarea art. 71 C. pen., raportat la art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 617/2008. Penal. Infracţiuni privind... | ICCJ. Decizia nr. 660/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
