ICCJ. Decizia nr. 4013/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4013/2009
Dosar nr. 366/39/2009
Şedinţa publică din 2 decembrie 2009
Asupra recursurilor de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 131 din 14 aprilie 2006, Tribunalul Suceava a hotărât următoarele:
1. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal faţă de inculpata V.Ş., pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la fals la înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 raportat la art. 290 C. pen. şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); instigare la fals intelectual prev. de art. 25 raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); instigare la înşelăciune prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); prev. de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); trafic de influenţă prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 25 raportat la art. 290 C. pen. şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 25 raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen., ca urmare a decesului inculpatei.
A fost menţinută măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa nr. 5/P/2003 din 18 martie 2003 emisă de P.N.A. - Serviciul Suceava şi adusă la îndeplinire de lucrători de poliţie din cadrul P.N.A. - Serviciul Suceava şi din cadrul I.P.J. Suceava - Serviciul Poliţiei Economico - Financiare Suceava, la data de 18 martie 2003, conform procesului-verbal de aplicare a sechestrului asigurător asupra a 14 din imobilul constând în casă şi anexe şi teren aferent acestora, în suprafaţă de 227 m.p., situat în oraşul Solea, judeţul Suceava, în vederea recuperării prejudiciului cauzat statului prin activitatea infracţională desfăşurată de inculpată, în cuantum de 972.500.000 RON, proprietatea inculpatei, in indiviziune cu sora sa, P.D. (f. 242, 244), succesiunea după defunctă nefiind acceptată de moştenitorii legali, fiind vacantă.
2. A condamnat pe inculpata M.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., conform art. 65 alin. (1) C. pen.
Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată inculpatei, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 862 C. pen.
Conform art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare menţionat, s-a dispus ca inculpata să se supună măsurilor de supraveghere, arătate în dispozitivul sentinţei.
S-a atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 864 şi 865 C. pen., privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Inculpata a fost obligată să plătească părţii civile suma de 87.322.283 RON cu titlu de despăgubiri civile, cu dobânda legală aferentă, calculată conform legislaţiei în vigoare, până la data efectuării plăţii integrale a debitului menţionat.
3. A condamnat pe inculpatul C.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; prev. de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; asociere în vederea comiterii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., conform art. 65 alin. (1) C. pen.
Conform art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată inculpatului, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 862 C. pen.
Conform art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare menţionat, s-a dispus ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, arătate în dispozitivul sentinţei.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 şi 865 C. pen., privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
4. A condamnat pe inculpatul D.D.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art, 25 raportat la art. 290 C. pen. şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 1 (un) an închisoare; asociere în vederea comiterii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare;
- fals privind identitatea prev. de art. 293 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată inculpatului, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 862 C. pen.
Conform art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare menţionat, s-a dispus ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, arătate în dispozitivul sentinţei.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 şi 865 C. pen. privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
5. A condamnat pe inculpatul L.V.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals privind identitatea prev. de art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; fals în acte sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
Conform art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante pe durata termenului de încercare de 4 ani conform art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 şi următoarele C. pen.
În baza art. 118 lit. d) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 4.000.000 lei.
6. A condamnat pe inculpatul M.D.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; asociere în vederea comiterii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; prev. de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată inculpatului, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 86 C. pen.
Conform art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare menţionat, s-a dispus ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, arătate în dispozitivul sentinţei.
S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 şi 865 C. pen., privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
7. A condamnat pe inculpatul L.T.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea comiterii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; prev. de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
Conform art. .33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată inculpatului, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 862 C. pen.
Conform art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare menţionat, inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, arătate în dispozitivul sentinţei.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 şi 865 C. pen., privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, să plătească părţii civile suma de 370.487.482 RON, cu titlu de despăgubiri civile, cu dobânda legală aferentă, calculată conform legislaţiei în vigoare, până la data efectuării plăţii integrale a debitului menţionat şi aceeaşi inculpaţi, în solidar şi cu SC L.P.C. SRL Suceava, suma de 111.150.055 RON despăgubiri civile şi s-a constatat că din ultima sumă menţionată, aceştia au achitat cu ordin de plată suma de 43.800.000 ROL, la suma restantă adăugându-se dobânzi T.V.A. şi penalităţi aferente, calculate conform legislaţiei în vigoare, până la data achitării integrale a debitului.
8. A condamnat pe inculpata O.P., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 1 (un) an închisoare; asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; prev. de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată inculpatei, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 862 C. pen.
Conform art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare menţionat, s-a dispus ca inculpata să se supună măsurilor de supraveghere, arătate în dispozitivul sentinţei.
S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 şi 865 C. pen., privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
9. A condamnat pe inculpata D.M.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa,de 2 (doi) ani închisoare; prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; prev. de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicată inculpatei, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 862 C. pen.
Conform art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare menţionat, s-a dispus ca inculpata să se supună măsurilor de supraveghere, arătate în dispozitivul sentinţei.
S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 şi 865 C. pen., privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Inculpata a fost obligată, în solidar cu SC L.P.C. SRL Pătrăuţi, să plătească părţii civile suma de 31.200.432 RON, cu titlu de despăgubiri civile, la această sumă adăugându-se dobânzi T.V.A. şi penalităţi aferente, calculate conform legislaţiei în vigoare, până la data achitării integrale a debitului.
10. A condamnat pe inculpatul D.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare; înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare; prev. de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
Conform art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante, pe durata termenului de încercare de 3 ani, conform art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 şi următoarele C. pen.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile suma de 39.966.449 RON, cu titlu de despăgubiri civile, cu dobânda legală aferentă, până la achitarea integrală a debitului.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., au fost achitaţi inculpaţii:
11. H.L, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.;
12. C.Ş., pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.;
13. L.M.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.;
14. B.G., pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.
Au fost respinse, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrărilor juridice formulate în cauză de către apărătorii inculpaţilor, cât şi cererile procurorului şi ale părţii civile de obligare în solidar a inculpaţilor şi a acestora în solidar cu părţile responsabile civilmente, cu excepţia societăţilor SC L.P.C. SRL Suceava şi SC L.P.C. SRL Pătrăuţi.
S-a constatat că părţile sociale ale SC C. SRL Pojorâta au fost cesionate, prin act adiţional din 13 decembrie 2002, în favoarea lui N.C.D. din Oneşti, judeţul Bacău şi cele ale SC G.C. SRL au fost cesionate, prin actul adiţional din 1 februarie 2002 în favoarea lui L.D. din municipiul Olteniţa.
Conform art. 170 C. proc. pen. şi art. 348 teza finală C. proc. pen., s-au anulat înscrisurile false, respectiv: note contabile, facturi fiscale, liste de inventar, jurnale de vânzări-cumpărări, balanţe de verificare, declaraţii de impunere şi declaraţii pe proprie răspundere, deconturi şi cereri de restituire T.V.A., chitanţe fiscale, file CEC, procese-verbale de verificare a cererilor de rambursare T.V.A., cereri de deschidere de cont, acte adiţionale, ordine de plată, fişe cu specimene de semnături, întocmite pentru şi în numele celor şase societăţi comerciale.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a constatat că prin actele de sesizare a instanţei s-a reţinut, pe scurt următoarea situaţie de fapt:
1. Inculpata V.Ş., în prezent decedată, a funcţionat ca ofiţer auditor în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, având ca atribuţiuni de serviciu verificarea proceselor verbale în baza cărora agenţii economici privaţi beneficiază de rambursări de T.V.A.
În această calitate, a intervenit pe lângă funcţionarii din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava şi Trezoreriei Suceava - determinându-i pe inculpaţii C.M., H.L., C.Ş., L.M.C. şi B.G. să soluţioneze preferenţial şi să întocmească în fals procese-verbale de verificare a SC G.C. SRL Ipoteşti, SC C. SRL Pojorâta, SC L.P.C. SRL Pătrăuţi, SC D.I. SRL Suceava şi SC L.P.C. SRL Suceava în baza cărora acestea au beneficiat de restituiri ilegale de T.V.A. cu sume cuprinse între 80.000.000 şi 550.000.000 lei.
De asemenea, a determinat pe D.M.L., M.L. şi O.P. să întocmească în fals note contabile, balanţe de verificări, declaraţii de impunere şi declaraţii pe propria răspundere.
2. Inculpata M.L., fără a avea calitatea de expert contabil cu forme legale, a întocmit în fals balanţe de verificare, deconturi T.V.A, cereri de rambursare T.V.A, declaraţii de impunere pentru SC G. SRL Ipoteşti, SC D.I. SRL Suceava, SC L.P.C. SRL, SC C. SRL Pojorâta, obţinând restituirea următoarelor sume:
- în numele SC G.C. SRL Suceava, 263.906.421 lei;
- în numele administratorului SC D.I. SRL Suceava, G.G., a obţinut suma de 244.215.954 lei;
- în numele SC L.P.C. SRL Pătrăuti - 81.091.598 lei, iar prin întocmirea în fals a unor deconturi T.V.A, cererea de rambursare fiind completată de C.M., a obţinut rambursarea sumei de 110.605.163 lei;
- pentru SC L.P.C. SRL Pătrăuti a obţinut nelegal suma de 61.903.671 lei;
- în anul 2002 a întocmit în fals registru de cumpărări-vânzări, declaraţii de impunere şi deconturi în numele SC C. SRL Pojorâta, acte depuse la A.F.P.C. Câmpulung Moldovenesc de V.Ş., obţinând rambursarea ilegală a sumei de 540.487.482 lei, din care administratorii M.D.D. şi L.T.L. au profitat de 250.000.000 lei;
- în septembrie - octombrie 2002, prin aceleaşi metode, a întocmit o factură fiscală în valoare de 443.021.034 lei în numele SC A. SRL Suceava, balanţa de verificare, deconturi T.V.A. şi cererea de rambursare în numele SC L.P.C. SRL Suceava, documente depuse la D.A.F.P.C., obţinând rambursarea sumei de 236.150.555 lei.
Prin aceleaşi metode, cu acordul administratorului D.V. a obţinut rambursarea către SC E. SRL Suceava a sumei de 99.668.364 lei, primind din aceştia 53.000.000 lei, iar 70.000.000 lei i-a remis lui V.Ş.
Din totalul acestei sume, o parte i-a dat lui V.Ş., iar o parte i-au revenit.
3. Inculpatul C.M., care avea calitatea de inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava cu atribuţii de soluţionare a cererilor de rambursare T.V.A, a întocmit, la solicitarea lui V.Ş., documentaţii false, în urma cărora SC G.C. SRL Ipoteşti a beneficiat de rambursarea ilegală a sumei de 263.906.521 lei, SC D.I. SRL Suceava de 224.215.954 lei, SC L.P.C. SRL 110.605.163 lei şi, respectiv 61.903.671 lei.
Parte din bani au fost daţi inculpatelor V.Ş., M.L. şi D.M.L.
4. Inculpata H.L. a întocmit, la propunerea lui V.Ş. şi împreună cu inculpata C.Ş., un proces-verbal de verificare fals în baza căruia SC L.P.C. SRL Suceava a beneficiat de rambursarea ilegală a sumei de 236.150.055 lei, sumă împărţită între V.Ş., M.L., M.D.D. şi L.T.L.
5. Inculpata C.Ş., împreună cu inculpata H.L. şi la propunerea lui V.Ş., a întocmit în fals un proces-verbal de verificare a cererii de rambursare formulată de SC L.P.C. SRL Suceava, în baza cererii s-a restituit ilegal T.V.A.-ul în sumă de 236.150.055 lei, sumă împărţită între V.Ş., M.L., M.D.D. şi L.T.L.
6. Inculpata L.M.C. a întocmit, la propunerea lui V.Ş., un proces-verbal de verificare a cererii de rambursare a T.V.A. formulată de SC L.P.C. SRL Pătrăuţi, obţinând nelegal restituirea sumei de 81.091.598 lei, sumă primită de V.Ş.
7. Inculpatul B.G. a întocmit în fals, la solicitarea lui V.Ş., procesul-verbal de verificare a cererii de restituire a T.V.A. pentru SC C. SRL, Pojorâta, suma de 551.904.336 lei fiind împărţită între V.Ş., M.L., L.T.L. şi M.D.D.
8. Inculpatul D.D.S. a încredinţat la 20 aprilie 2001, 01 februarie 2002, 3 septembrie 2002, 17 noiembrie 2002 şi aprilie 2001 inculpatului L.V.L., actul de identitate aparţinând lui I.T. pentru ca acesta să se prezinte cu identitate falsă la trei birouri notariale pentru încheierea a trei acte adiţionale din 20 aprilie 2001, din 11 februarie 2002, din 3 septembrie 2002, din 21 noiembrie 2002, precum şi cererea de deschidere de cont pentru SC G.C. SRL Ipoteşti adresată SC B.P. SA Suceava şi fără specimen de semnătură, precum şi ordine de plată care au fost ulterior folosite de inculpata M.L. în obţinerea unor rambursări ilegale de T.V.A.
9. Inculpatul M.D.D., în calitate de administrator al SC C. SRL Pojorâta şi SC L.P.C. SRL Pojorâta, a solicitat cu acte false restituirea T.V.A. în cuantum de 554.849.943 lei.
Ulterior, a completat în fals o filă CEC prin care a ridicat în numerar suma de 44.500.000 şi ordinul de plată prin care a dispus virarea sumei de 250.000.000 lei în contul SC C. SRL Suceava, achitând un credit la B.P. SA Suceava, iar la 27 martie 2002 a completat în fals o altă filă CEC ridicând numerar suma de 199.000.000 lei.
Tot prin completarea în fals a unei file CEC a ridicat în numerar suma de 90,000.000 lei atestând la rubrica: - motivul ridicării-cumpărări de materiale, avans salarii, în realitate sumele fiind predate în parte inculpatelor V.Ş. şi M.L.
Prin aceleaşi metode, a ridicat suma de 235.000.000 lei, atestând că îi foloseşte la procurarea de materiale, mărfuri şi salarii, banii însă fiind împărţiţi cu inculpatele M.L. şi V.Ş.
10. Inculpata O.P., care a dobândit în februarie 2000, la solicitarea lui V.Ş., calitatea de asociat unic la SC L.P.C. SRL, a cărei activitate era desfăşurată în realitate de V.Ş., a întocmit în fals o factura fiscală antedatată la 28 aprilie 2001, prin care atesta în fals că SC G.C. SRL Ipoteşti a cumpărat marfa în valoare de 155.997.004 lei, fiind solicitată rambursarea T.V.A, suma de 139.000.000 lei fiind virată în contul SC O. SRL Suceava, ridicată apoi în numerar şi predată lui V.Ş.
Prin aceeaşi modalitate s-a procedat şi cu suma de 110.000.000 lei, viraţi din contul SC O. SRL Suceava în contul SC L.P.C. SRL.
11. Inculpatul D.V. a acceptat în perioada februarie-iunie 2002, în calitate de administrator la SC E. SRL Suceava, ca inculpata M.L. să întocmească fictiv în numele societăţii mai multe acte contabile, solicitând suma de 41.412.460 lei T.V.A. rambursabil.
În septembrie-octombrie 2000, a acceptat înregistrarea în contabilitate a mai multor acte fictive întocmite de inculpata M.L., în scopul obţinerii sumei de 58.274.855 lei cu titlul de rambursare T.V.A, din aceştia 10.000.000 lei fiind daţi de inculpata M.L. lui V.Ş.
12. Inculpatul L.T.L., în calitate de administrator la SC C. SRL Pojorâta şi SC L.P.C. SRL Suceava, a acceptat înregistrarea în contabilitatea celor două societăţi a documentelor de plată şi facturilor fiscale întocmite în fals de inculpata M.L. în scopul obţinerii nelegale a unei sume de bani reprezentând restituiri T.V.A.
Inculpatul L.V.L. s-a prezentat la datele de 20 aprilie 2001, 1 februarie 2002, 3 septembrie 2002, 27 noiembrie 2002 şi la sfârşitul lunii aprilie 2001, sub identitatea lui I.T. din municipiul Suceava, judeţul Suceava, la Birourile Notarilor Publici B.O., N.A., l.V. şi A.I., prezentând buletinul de identitate al acestuia şi semnând actele adiţionale din 20 aprilie 2001, din 01 februarie 2002, din 03 septembrie 2002, din 21 noiembrie 2002 şi, la solicitarea aceluiaşi inculpat, a semnat în fals, la sfârşitul lunii aprilie 2001, cererea de deschidere de cont a SC G.C. SRL Ipoteşti la B.P. SA Suceava, fişa cu specimene de semnături, precum şi mai multe ordine de plată care au fost ulterior folosite de către inculpata M.L.
13. Inculpata D.M.L., în perioada martie - aprilie 2000, a completat în fals fila CEC, biletul la ordin din 27 aprilie 2000 prin care a virat suma de 10.000.000 lei către SC A. SRL Suceava, precum şi biletul la ordin din 28 aprilie 2000, prin care a virat suma de 40.000.000 lei către SC O. SRL Suceava, primele două sume de bani fiind predate în numerar inculpatei V.Ş., a întocmit în fals facturile fiscale emise de SC S. SRL în favoarea SC D. SRL Suceava pentru a justifica procesul-verbal de verificare a cererii de rambursare întocmit de inculpatul C.M., a întocmit în fals facturile fiscale emise în numele SC C. SRL şi SC M. SRL, precum şi fila CEC pentru a justifica cererea de rambursare formulată de SC L.P.C. SRL Pătrăuţi şi pentru a o ajuta pe inculpata V.Ş. să intre în posesia banilor obţinuţi cu titlu de rambursare T.V.A.
Inculpata V.Ş. a decedat pe parcursul efectuării cercetării judecătoreşti, astfel că prima instanţă a încetat procesul penal cu privire la aceasta, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen.
Reţinând vinovăţia inculpaţilor M.L., C.M., D.D.S., L.V.L., M.D.D., L.T.L., O.P., D.M.L., D.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, i-a condamnat pe aceştia la pedepse cu închisoarea, individualizate în raport de criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cu suspendarea condiţionată sau suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate, în condiţiile art. 81 şi următoarele, respectiv art. 861 şi următoarele C. pen.
În latura civilă a cauzei, constatând îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, dar şi a comitentului pentru fapta prepusului, prev. de art. 998 şi următoarele C. civ., a obligat inculpaţii, respectiv părţile responsabile civilmente, la plata de despăgubiri civile către partea civilă, în măsura contribuţiei acestora la prejudiciul cauzat.
Cu privire la inculpaţii H.L., C.Ş., L.M.C. şi B.G., instanţa a dispus achitarea întrucât din probele administrate nu s-a stabilit că au primit bani sau alte foloase pentru modul în care au efectuat activităţi de verificare a cererilor de rambursare sau că asupra lor s-a exercitat vreo influenţă din partea altor persoane, aplicând dispoziţii legale pe baza documentelor justificative ce le-au fost puse la dispoziţie, ele neacţionând în mod intenţionat în scopul restituirii ilegale de T.V.A., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava şi inculpaţii C.M., D.D.S., L.T.L. şi M.D.D.
Prin Decizia penală nr. 14 din 11 martie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală, admiţându-se apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava şi inculpaţii C.M., D.D.S. împotriva aceleiaşi sentinţe, a fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală mai sus-menţionată şi în rejudecare:
S-a înlăturat aplicarea disp. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. relativ la inculpaţii M.L., C.M., D.D.S., M.D.D., L.T.L., O.P. şi D.V.
S-au înlăturat dispoziţiile de condamnare a inculpatei M.L. şi de aplicare a art. 65 alin. (1) rap. la art. 64 lit. a), b), c) C. pen. relativ la aceasta.
A fost condamnată inculpata M.L., fiica lui V. şi O.:
- pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. şi prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
- pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
- pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11, alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
- pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), c) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., după contopirea pedepselor stabilite, s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), c) C. pen.
S-a înlăturat dispoziţiile de condamnare a inculpatului C.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)şi de aplicare a art. 65 alin. (1) rap. la art. 64 lit. a), b), c) C. pen. relativ la acesta.
A fost condamnat inculpatul C.M., fiul lui M. şi M., pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), c) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului prin sentinţa penală apelată cu pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), c) C. pen.
S-a înlăturat dispoziţia de condamnare a inculpatului D.D.S. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
A fost condamnat inculpatul D.D.S., fiul lui D. şi Ş., pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41. alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite în sarcina inculpatului prin sentinţa penală apelată cu pedeapsa aici stabilită în pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.
S-a înlăturat dispoziţia de condamnare a inculpatului M.D.D. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
A fost condamnat inculpatul M.D.D., fiul lui A. şi M., pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite în sarcina inculpatului prin sentinţa penală apelată cu pedeapsa aici stabilită în pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.
S-a înlăturat dispoziţia de condamnare a inculpatului L.T.L. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
A fost condamnat inculpatul L.T.L., fiul lui G. şi A., pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele stabilite în sarcina inculpatului prin s.p. apelată cu pedeapsa aici stabilită în pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.
S-a înlăturat dispoziţiile de condamnare a inculpatei O.P. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin sentinţa penală apelată.
A fost condamnată inculpata O.P., fiica lui D.G. şi D., pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen. rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele mai sus stabilite în sarcina inculpatei în pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei O.P. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
S-a înlăturat dispoziţia de condamnare a inculpatului D.V., fiul lui G. şi D., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.
În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele mai sus stabilite în sarcina inculpatului prin sentinţa penală apelată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. şi prev. de art. 26 rap. la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D.V. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
S-a înlăturat din sentinţa penală dispoziţia de achitare a inculpatului B.G. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen.
A fost condamnat inculpatul B.G., fiul lui D. şi L., pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, prev. de art. 249 alin. (1) C. pen. prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen., la pedeapsa de 2(două) luni închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului B.G. pe o durată de 2 ani şi 2 luni, termen de încercare stabilit în cond.art. 82 C. pen.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului B.G. asupra disp.art. 83 C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpaţilor M.L., C.M., D.D.S., M.D.D., L.T.L., O.P., D.V. şi B.G., ca pedepse accesorii, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpaţilor M.L., C.M. şi B.G., ca pedeapsă accesorie, şi dreptul prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii aplicate inculpaţilor M.L., C.M., D.D.S., M.D.D., L.T.L., O.P., D.V. şi B.G. pe durata suspendării condiţionate/ suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
S-au înlăturat din sentinţa penală toate dispoziţiile privind obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile.
A fost obligată inculpata M.L. să plătească părţii civile Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava suma de 263.906.521 RON (T.V.A. încasat de SC G.C. SRL) şi dobânzile legale calculate până la achitarea debitului.
A fost obligată inculpata M.L., în solidar cu inculpata D.M.L., să plătească părţii civile suma de 224.215.762 RON (T.V.A. încasat de SC D.I. SRL Suceava) şi dobânzile legale calculate până la achitarea debitului.
Au fost obligaţi inculpaţii M.L., M.D.D. şi L.T. să plătească în solidar părţii civile suma de 236.150.055 RON (T.V.A. încasat de SC L.P. SRL) şi 540.487.482 RON (T.V.A. încasat de SC C. SRL Suceava) şi dobânzile legale calculate până la lichidarea debitelor, sumă din care s-a constatat că s-a achitat cu ordin de plată 43.800.000 RON.
A fost obligat inculpatul D.V., în solidar cu inculpata M.L., să plătească părţii civile suma de 95.266.449 RON (T.V.A. încasat de SC E. SRL Suceava) şi dobânzile legale calculate până la achitarea debitului.
S-a respins cererea de obligare la despăgubiri a părţilor civilmente SC D.I. SRL Suceava, SC E.C. SRL Suceava, SC C. SRL, SC G.C. SRL, SC L.P.C. SRL şi SC L.P.C. SRL.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.
Pentru a hotăra astfel, instanţa de apel a reţinut că prima instanţă a stabilit corect situaţia de fapt, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
Astfel, din coroborarea probatoriului administrat în faza de urmărire penală, printre care: plângerea penală întocmită de către Garda Financiară Suceava din 16 iulie 2003, împotriva numitului D.V., administrator la SC E.C. SRL Suceava şi M.L., contabil (vol. I, f. 33-36); procesul-verbal de control din 11 aprilie 2003 a Gărzii Financiare Suceava la SC E.C. SRL Suceava cu anexele aferente (vol. I. f. 37-40, 46-48); Decizia nr. 250 din 21 august 2003 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava (vol. I, f. 41-43); actul adiţional din 8 ianuarie 2000 la statutul SC E.C. SRL Suceava (vol. I. f. 44); actul adiţional din 29 decembrie 2000 (vol. I. f. 45); cererea de rambursare T.V.A. întocmită de SC E.C. SRL Suceava pentru suma de 41.809.363 lei şi înregistrată la Administraţia Financiară a municipiului Suceava în data de 27 aprilie 2000 (vol. I, fila 41); procesul-verbal de control din 3 mai 2000 înregistrat la Administraţia Financiara a municipiului Suceava în data de 05 mai 2000, cu anexele aferente, privind soluţionarea cererii de rambursare (vol. I. f. 51-52, 60-71); referatul de propunere a aprobării rambursării T.V.A. nr. 17.108 din 05 mai 2000, solicitat de SC E.C. SRL Suceava (vol. I, f. 50); cererea de deschidere de cont la SC B.P. SA Suceava de către SC E.C. SRL Suceava (vol. I, f. 55); copiile filelor CEC din 8 mai 2000 şi din 09 mai 2000 emise de SC E.C. SRL Suceava (vol. I. f. 56-57); extrasele de cont SC E.C. SRL Suceava din perioada 09 februarie 2000 - 31 iulie 2000 (vol. I. f. 58-59); cererea de rambursare T.V.A. întocmită de SC E.C. SRL Suceava pentru suma de 58.274.859 lei şi înregistrată la Administraţia Financiară a municipiului Suceava în data de 06 septembrie 2000 (vol. I f. 72); procesul-verbal de control din 11 septembrie 2000 înregistrat la Administraţia Financiară a municipiului Suceava în data de 13 septembrie 2000 cu anexele aferente privind soluţionarea cererilor de rambursare (vol. I. f. 74-76, 77-78, 82-116); referatul de propunere a aprobării rambursării T.V.A.-ului din 13 septembrie 2000 solicitat de SC E.C. SRL Suceava (vol. I, f. 73); copiile filelor CEC din 04 octombrie 2000 şi din 05 octombrie 2000 emise de SC E.C. SRL Suceava (vol. I, f. 79-80); extrasele de cont ale SC E.C. SRL Suceava din perioada 31 august 2000 - 01 noiembrie 2000 (vol. I, f. 81-82); declaraţiile inculpatului D.V. (vol. I f. 182-202); declaraţiile inculpatei M.L. (vol. I. f. 213-242); declaraţiile inculpatei V.Ş. (vol. I. f. 158-169); declaraţiile inculpatului HG (vol. I, f. 119-126, 129-131); declaraţiile inculpatului A.V. (vol. I. f. 134-152); declaraţia de făptuitor H.L. (vol. I. f. 287-293); declaraţia de făptuitor B.M. (vol. L, f. 313-321); declaraţiile martorilor H.C. (vol. I, f. 251-261), O.P. (vol. I. f. 262-267), A.M.A. (vol. I, f. 268-272), B.C.C. (vol. I, f. 247-248), G.l. (vol. I, f. 249-250), S.F.S. (vol. I. f. 280-282); adresa Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava din 07 februarie 2005 prin care s-a constituit parte civilă cu suma de 224.195.887 lei, cu cel administrat în faza de judecată în primă instanţă, respectiv: declaraţiile inculpaţilor V.Ş. (f. 93-95 ds. fond), M.L. (f. 36-39 ds. fond), C.M. (f. 131-132 ds. fond), H.L. (f. 133 ds. fond), M.D.D. (f. 257-259 ds. fond), L.T. (f. 260, ds. fond), D.D.S. (f. 337 ds. fond), M.L. (f. 714 ds. fond), D.V. (f. 715 ds. fond), O.P. (f. 782 ds. fond), declaraţiile martorilor: G.E. (f. 352-353 ds. fond), G.A. (f. 354-355 ds. fond), L.O. (f. 379 ds. fond), G.N. (f. 522 ds. ond), G.I. (f. 123 ds. fond), I.T. (f. 717 ds. fond), O. (f. 744 ds. fond), O.l. (f. 744 ds. fond), B.R. (f. 745 ds. fond), H.C. (f. 781 ds. fond), A.M.A.S.H. (f. 812 ds. fond), S.V. (f. 873 ds. fond), martorilor-inspectori financiari P.T. (f. 381 ds. fond), B.M. (f. 716 ds. fond), C.L.P. (f. 779-780 ds. fond), D.C. (f. 809 ds. fond), B.A. (f. 810 ds. fond), D.S. (f. 811 ds. fond), Z.V.N. (f. 813 ds. fond), S.F.S. (f. 848 ds. fond), G.l. (f. 849 ds. fond), B.C.C. (f. 873 ds. fond), înscrisuri: adresă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava din 17 decembrie 2004 şi precizări ale M.I. (f. 402-416 ds. fond), certificate înscriere menţiuni SC C. SRL (f. 178, 179 ds. fond) şi SC L.P.C. SRL Suceava (f. 123 ds. fond), act adiţional SC L.P.C. SRL Suceava (f. 180 ds. fond) şi cu cel administrat în faza de apel, respectiv: declaraţiile inculpaţilor C.Ş. (f. 137 ds. apel I), H.L. (f. 138 ds. apel), înscrisuri: fişe post inculpaţii L.M.C. (f. 20-24 ds. apel I. ciclu procesual) B.G. (f. 25-29 dos. apel. I. ciclu procesual), H.L. (f. 30-32 ds. apel I. ciclu procesual), act adiţional SC L.P. SRL (f. 199 ds. apel I. ciclu procesual), certificat înscriere menţiuni SC L.P. SRL (f. 200- 201 ds. apel. I. ciclu procesual), model de referat utilizat pentru restituirea T.V.A. (f. 34- 36 ds. apel I. ciclu procesual), adresă A.N.A.F. Bucureşti - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava din 27 februarie 2009 (f. 242-244, ds. apel II ciclu procesual), reiese că, într-adevăr, privind pe inculpaţii V.Ş., M.L., C.M., D.D.S., L.V.L., M.D.D., L.T.L., O.P., D.M.L. şi D.V., situaţia de fapt a fost just apreciată în considerentele sentinţei penale atacate.
Referitor la inculpaţii în sarcina cărora a fost reţinută comiterea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, s-a reţinut că au acţionat după o înţelegere prealabilă, cu o organizare în care rolul de coordonator l-a avut inculpata V.Ş., fiecăruia dintre ceilalţi membri revenindu-le sarcini precise (înfiinţarea de societăţi fictive, efectuarea de tranzacţii fictive de părţi sociale, încheierea de acte contabile fictive, prezentarea lor spre verificare şi rambursare T.V.A.). Fiecare membru al grupului a cunoscut, înaintea comiterii infracţiunilor scop, activitatea pe care urma să o desfăşoare, rolul său fiind concret determinat. Nu prezintă relevanţă pentru existenţa infracţiunii aspectul că nu toţi membrii grupului se cunoşteau între ei, câtă vreme atribuţiile fiecăruia erau precis determinate.
Deşi inculpatul C.M. a contestat implicarea sa în activitatea grupării infracţionale, aceste susţineri sunt combătute în cauză de probele administrate. Acesta, în calitate de inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, cu atribuţii de soluţionare a cererilor de rambursare T.V.A., a acceptat solicitarea inculpatei V.Ş. de a întocmi în fals cinci procese-verbale de verificare a acestora pe o durată prelungită în timp între 15 decembrie 2000 şi 30 septembrie 2002. Colaborarea sa cu unii membrii ai grupului în limitele atribuţiilor pe care i le permitea natura serviciului se desprinde, printre altele, din procesul-verbal de redare convorbiri telefonice (f. 631 vol. I. ds. u.p.), listing convorbiri telefonice (f. 339 şi urm. vol. II Dosar nr. 5/2003 u.p.), declaraţiile martorilor G.E., O.M., rezultând de aici şi aspectul cunoaşterii activităţii infracţionale desfăşurate de persoanele implicate, rolul său circumscriindu-se poziţiei ocupate în grup şi atribuţiilor de serviciu.
Nici susţinerile, în acelaşi sens, ale inculpatului apelant D.D.S. nu au putut fi reţinute în cauză. Acesta, în calitate de fiu al defunctei inculpate V.Ş., şi-a avut propriul rol, bine definit, în cadrul grupului, fiind implicat în activitatea infracţională, vizând SC D. SRL şi SC G.C. SRL. Rolul său a fost de a asigura prezentarea, sub o identitate falsă (în baza unui buletin pe care îl găsise anterior, pe numele I.T.) a inculpatului L.V.L. pentru încheierea la notar a unor acte adiţionale, la mai multe date, aferente perioadei 2001-2002. Aceste aspecte rezultă din actele efectuate în cauză, printre care şi declaraţia inculpatului L.V.L., dar şi din declaraţia inculpatului D.D.S. (f. 477 şi urm. vol. I. dos. u.p.), în care relatează detaliat activitatea desfăşurată.
Aşadar, în mod corect s-a reţinut în sarcina inculpaţilor V.Ş., M.L., C.M., D.D.S., M.D.D., L.T.L., O.P. şi D.M.L. săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
În drept însă, în mod greşit prima instanţă a reţinut săvârşirea faptelor în formă continuată, prin referire la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Consumarea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni a avut loc în momentul în care grupul a fost constituit şi s-a prelungit în timp prin voinţa făptuitorilor, până spre finalul anului 2002, fiind vorba aşadar de o infracţiune continuă. Nu se poate reţine că inculpaţii ar fi desfăşurat activităţi infracţionale în grupuri constituite în paralel, pentru ca dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) să fie aplicabile în cauză.
Aşadar, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., relativ la inculpaţii M.L., C.M., D.D.S., M.D.D., L.T.L. şi O.P., schimbând încadrarea juridică a faptelor prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, în infracţiunile prev. de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Cât priveşte inculpatul B.G., achitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., instanţa a reţinut că la întocmirea procesului-verbal, nu s-au avut în vedere următoarele aspecte:
Obiectul principal de activitate, care, conform ultimului act adiţional autentificat din 15 august 2001 era prelucrarea ţiţeiului, inclusiv a reziduurilor petroliere şi nu comercializarea unor astfel de produse şi nici prelucrarea lemnului, cum s-a menţionat în actul de control;
În perioada supusă controlului s-a plătit furnizorilor suma de 4.020.181.624 lei, din care 3.171.181.624 lei în numerar, fără însă a face verificările prevăzute de lege cu privire la furnizorii achitaţi în numerar;
- deşi deconturile de T.V.A. pe baza cărora a calculat suma ce urma a fi rambursată poartă ştampila de intrare din care rezultă că deconturile din perioada august - octombrie au fost depuse în decembrie 2001 (contrar prevederilor legale) nu a aplicat sancţiunea prevăzută de lege şi nu a făcut verificări suplimentare;
- de asemenea, nu a constatat că o parte din facturile întocmite pentru această perioadă au ca obiect alte mărfuri decât cele necesare îndeplinirii obiectului de activitate al firmei; faptul că societatea nu deţine active corporale raportat la obiectul de activitate nu a prezentat relevanţă pentru inspectorul fiscal, deşi ar fi impus verificări suplimentare;
- aspectul că agentul economic verificat cumpără maşini de tricotat şi vinde combustibili lichizi, de asemenea, nu a prezentat interes şi nu a trezit suspiciuni agentului fiscal.
Aşadar, la întocmirea procesului-verbal, inculpatul nu şi-a respectat obligaţiile de serviciu cerute de actele normative în vigoare la acea dată, şi care impuneau ca, în cazul în care existau indicii cu privire la neregularităti aferente actelor contabile care constatau efectuarea unor operaţiuni comerciale, se impuneau a fi efectuate verificări suplimentare.
Nu s-a dovedit însă în cauză că aceste nereguli în exercitarea atribuţiilor sale s-ar datora intenţiei, în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul, de foloase materiale injuste, tocmai prin întocmirea în fals a unui astfel de înscris.
Aşadar, instanţa a apreciat că încadrarea juridică a faptei reţinută în sarcina inculpatului nu este cea de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen., ci cea de neglijenţă în serviciu, prev. de art. 249 alin. (1) C. pen., sens în care a schimbat încadrarea juridică în conformitate cu dispoziţiile art. 334 C. proc. pen.
Reţinând îndeplinirea, atât sub aspect obiectiv, cât şi sub aspect subiectiv, a elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, instanţa a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, individualizată în raport de criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), apreciind că scopul ei, de reeducare şi prevenire a săvârşirii în viitor de noi infracţiuni, poate fi atins şi fără executare, în condiţiile art. 81 C. pen.
Împotriva deciziei instanţei de apel, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. -Serviciul Teritorial Suceava, recurenta parte civilă A.N.A.F., prin mandatar D.G.F.P. Suceava şi recurenţii inculpaţi C.M., B.G. şi M.L.
Prin recursul declarat de M.P., au fost invocate temeiurile de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen., solicitându-se casarea ambelor hotărâri, pentru greşita achitare a inculpaţilor H.L., C.Ş. şi L.M.C., deşi din probele testimoniale, actele şi înscrisurile indicate în rechizitoriu şi în motivele de recurs rezultă că, în calitate de inspectori fiscali, au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, facilitând rambursarea nelegală a T.V.A. Referitor la inculpatele C. şi L., s-a reţinut greşit că nu ar fi primit foloase, în condiţiile în care motivarea instanţei de fond a fost preluată fără a analiza detaliat probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti. Referitor la inculpatul B., soluţia de achitare nu este susţinută şi confirmată de probe şi în mod greşit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP) în cea prevăzută de art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP)
În susţinerea celui de-al doilea temei de casare, parchetul a solicitat reindividualizarea pedepselor, întrucât nu reflectă gradul de pericol social al faptelor săvârşite şi nu răspunde scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., în raport cu prejudiciul cauzat, de circa 1 miliard de lei.
Prin recursurile declarate de inculpaţii C.M. şi B.G., s-a solicitat casarea hotărârii atacate în temeiul art. 3859 pct. 9, 10, 13, 14, 17, 18 şi 20 C. proc. pen., iar cu privire la recursul declarat de inculpatul B.G., au fost invocate temeiurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9, 13 şi 18 C. proc. pen.
În susţinerea temeiurilor de casare, au arătat că, în principal, invocă nemotivarea hotărârii, care nu a răspuns criticilor din apel referitoare la greşita reţinere a situaţiei de fapt, la aplicarea unor acte normative în timp referitoare la rambursarea de T.V.A., existenţa laturii obiective a unor infracţiuni, atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor şi greşita încadrare juridică dată faptelor. în acelaşi sens, a arătat că instanţa nu a examinat vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi nu a motivat nici schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 241/2005.
Pentru aceste motive, a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare la instanţa de apel.
Pe fond, a susţinut că ambele hotărâri sunt nelegale şi netemeinice, sub aspectul greşitei condamnări a inculpatului C. pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, deoarece din probatoriul administrat nu rezultă elementul obiectiv al infracţiunii prevăzute de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr.78/2000. Totodată, inculpatul a fost greşit condamnat pentru complicitate la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, deşi nu este îndeplinită cerinţa ca autorul faptei, V.Ş., să aibă calitatea de persoană cu atribuţii de control sau supraveghere, ci de funcţionar cu atribuţii de control a inspectorilor fiscali. Motivarea instanţei că activitatea de control a inspectorilor fiscali s-ar extinde reprezintă o interpretare extensivă a organelor judiciare, care adaugă textului incriminator.
S-a mai susţinut că inculpatul a fost greşit condamnat pentru infracţiunea de fals intelectual şi înşelăciune, deoarece din probe nu rezultă vinovăţia sa, acesta neinserând în procesul-verbal cu ştiinţă niciun fel de date cu conţinut falsificat.
Prin recursul declarat de inculpata M.L., avocat C.A., s-a solicitat reindividualizarea pedepsei, prin reţinerea circumstanţelor prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prioritar sub aspectul temeiurilor care ar impune soluţia casării cu trimitere spre rejudecare, Înalta Curte constată că recursurile inculpaţilor nu sunt fondate:
- în ce priveşte primul motiv de casare comun pentru recurenţii inculpaţi C.M. şi B.G., prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen., referitor la nemotivarea hotărârii, care nu a răspuns criticilor din apel referitoare la greşita reţinere a situaţiei de fapt, la aplicarea unor acte normative în timp referitoare la rambursarea de T.V.A., existenţa laturii obiective a unor infracţiuni, atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor şi greşita încadrare juridică dată faptelor, precum şi omisiunea instanţei de a examina vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi de a motiva schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 241/2005, se constată că nu este întemeiată.
Din examinarea considerentelor deciziei, rezultă că instanţa de apel a respectat prevederile art. 378 alineat ultim C. proc. pen., care instituie obligaţia acesteia să se pronunţe asupra tuturor motivelor de apel invocate.
Astfel, din lecturarea filelor 22-25, rezultă că instanţa de apel nu s-a limitat să respingă global criticile invocate de apelanţi, cu o motivare generală, ci a analizat motivat şi punctual toate criticile invocate de inculpatul C.M. şi B.G., în raport cu probatoriul administrat şi, totodată, a stabilit, pe baza probelor, contribuţia fiecărui inculpat la infracţiunile reţinute în sarcina acestora.
În acest sens, a făcut o amplă analiză a laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 323 C. pen., cu indicarea precisă a mijloacelor de probă care fac dovada cunoaşterii scopului infracţional comun, a participării inculpatului la activitatea infracţională organizată de inculpata V.Ş. şi a rolului său în grup, conform specificului atribuţiilor de serviciu.
În ce priveşte a doua critică formulată de recurentul inculpat C.M., în sensul că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, se constată că aceasta este neîntemeiată. Totodată, nici critica inculpatului B.G., în sensul că, deşi la instanţa de apel a solicitat expertiza contabilă, aceasta a fost respinsă fără motivare, deşi ar fi dovedit că sumele acordate în procesul-verbal de rambursare erau cuvenite societăţii respective, nu este fondată.
Potrivit art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, printre altele, atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esenţiale pentru părţi, de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului.
Or, se constată că instanţa de apel a răspuns în considerente, în mod detaliat, la criticile privind aplicarea unor acte normative în timp referitoare la rambursarea de T.V.A. şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 36 din Legea nr. 345/2002, cu consecinţa achitării inculpatului, întrucât, datorită succesiunii în timp a legilor penale, a intervenit dezincriminarea acesteia.
Sub acest aspect, a făcut o analiză a conţinutului constitutiv al infracţiunilor de înşelăciune şi a infracţiunii prevăzută de art. 36 din Legea nr. 345/2002, concluzionând că nu poate fi reţinută aceasta din urmă, întrucât nu este realizată situaţia premisă pentru existenţa infracţiunii, şi anume o realitate a operaţiunilor care au stat la baza solicitării de restituire şi a firmelor ce le-au efectuat, ceea ce nu este cazul în speţă, deoarece inculpatul a utilizat mijloace frauduloase, întocmind în fals mai multe acte care atestau împrejurări inexistente în realitate.
În acelaşi sens, referitor la susţinerea inculpatului B., că expertiza solicitată în dovedirea vinovăţiei sale a fost respinsă, nemotivat, se constată că, la termenul din 3 decembrie 2008, cererea apărătorului ales al inculpatului, care a solicitat administrarea unei asemenea expertize, pentru a dovedi că SC C. avea dreptul de a deduce T.V.A.-ul, a fost respinsă de instanţă, în şedinţă publică, ca neutilă cauzei, având în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei reţinute în actul de sesizare, dar şi atribuţiile unui inspector la verificarea de urmat în cazul acestor tipuri de restituiri de T.V.A.
Aşadar, instanţa s-a pronunţat asupra cererii de administrare a acestei probe, motivând în şedinţă publică neutilitatea acesteia pentru soluţionarea cauzei.
De altfel, nepronunţarea asupra unei cereri, în sensul temeiului de casare invocat, înseamnă ca instanţa să fi omis în totalitate soluţionarea unei cereri a părţii, însă, în cauză, aşa cum s-a arătat, instanţa a avut-o în vedere şi a arătat motivat, în considerente, de ce o consideră neîntemeiată.
- în ce priveşte critica referitoare la greşita condamnare a inculpatului C.M. pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, se constată că este nefondată.
Din probatoriul administrat în cauză şi amplu expus în considerentelor ambelor hotărâri, rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 323 C. pen. raportat la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, ale infracţiunii de fals intelectual şi înşelăciune, precum şi ale complicităţii la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
Elementul material al laturii obiective a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni poate fi consta într-una dintre modalităţile alternative prevăzute în dispoziţia incriminatoare: fie acţiunea de a se asocia în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, fie acţiunea de a iniţia constituirea unei asocieri în acelaşi scop, fie acţiunea de a adera la o astfel de asociere, fie, acţiunea de a o sprijini sub orice formă.
Totodată, pentru existenţa elementului material şi deci a însăşi infracţiunii, este necesar să fie îndeplinită o cerinţă specială, anume ca asocierea constituită sau a cărei constituire este iniţiată, ori la care se aderă sau căreia i se acordă sprijin, să aibă scop săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni.
În sarcina inculpatului C.M., aşa cum rezultă din probele dosarului, s-a reţinut aderarea la grupul organizat şi coordonat de inculpata V.Ş., prin acceptarea solicitării acesteia, de a întocmi în fals cinci procese-verbale de verificare a cererilor de rambursare T.V.A., pe o perioadă de aproximativ 2 ani (15 decembrie 2000-30 septembrie 2002).
Pentru reţinerea infracţiunii, în această modalitate normativă, nu este necesar ca aderarea să îmbrace o formă expresă, aceasta putând fi şi tacită, rezultând chiar din activitatea desfăşurată de inculpat, care a relevat cunoaşterea activităţii infracţionale desfăşurate de celelalte persoane şi aderarea efectivă, prin îndeplinirea unui rol circumstanţiat de natura atribuţiilor sale de serviciu,
- în ce priveşte reţinerea infracţiunii de fals intelectual în sarcina inculpatului, din probele administrate rezultă că sunt întrunite şi dovedite elementele constitutive ale acesteia.
Astfel, în realizarea acestei infracţiuni-mijloc în scopul rambursării fictive de T.V.A., care constituia scopul grupării coordonate de inculpata V., inculpatul a atestat în cuprinsul proceselor verbale de verificare împrejurări necorespunzătoare adevărului, constând în operaţiuni fără corespondent în realitate.
Referitor la infracţiunea de înşelăciune, instanţa de apel a făcut o corectă analiză a elementului material al acesteia şi diferenţierea sub aspectul situaţiei premisă faţă de infracţiunea prevăzută de art. 36 din Legea nr. 345/2002.
Potrivit dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 345/2002, constituie infracţiune determinarea, cu rea-credinţă, de către persoane impozabile a sumei taxei pe valoare adăugată de rambursat şi obţinerea nelegală, în acest fel, a unor sume de bani de la organele fiscale.
În cauză, inculpatul C. nu a realizat o acţiune de deducere în sensul sus-arătat, pe de o parte, pentru că în această situaţie există, în realitate, obligaţia de rambursare a T.V.A., însă aceasta este calculată, cu rea-credinţă, pentru obţinerea ilegală a unor sume de bani, iar, pe de altă parte, nici nu putea fi subiect al acestei infracţiuni, întrucât textul de lege se referă la "persoane impozabile", adică a căror activitate este supusă operaţiunii de impozitare. Or, inculpatul avea calitatea de inspector fiscal, iar nu calitatea cerută de lege pentru existenţa acestei infracţiuni.
Aşadar, activitatea acestuia de folosire a unor mijloace frauduloase, pentru obţinerea unor foloase materiale injuste, care a cauzat o pagubă, prin prezentarea ca adevărate a unor împrejurări mincinoase (acte şi operaţiuni fictive) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, astfel că nu se impune achitarea inculpatului pentru această infracţiune.
Nici critica inculpatului C.M., în sensul că nu este întrunită latura obiectivă a infracţiunii de complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, deoarece nu este îndeplinită cerinţa ca autorul faptei, V.Ş., să aibă calitatea de persoană cu atribuţii de control sau supraveghere, nu este întemeiată.
Din actele dosarului şi fişa de post a inculpatei V.Ş., rezultă că aceasta avea funcţia de ofiţer auditor în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, având ca atribuţii de serviciu verificarea proceselor-verbale în baza cărora agenţii economici privaţi beneficiau de rambursări T.V.A., a respectării metodologiilor stabilite prin dispoziţii legale şi a ordinii interne în acest domeniu. Or, rezultă evident că în exercitarea acestor atribuţii desfăşura o activitate de control, prin verificarea şi supraveghere a conformităţii proceselor-verbale întocmite de inspectorii fiscali, adică a activităţii îndeplinite de aceştia.
- în ce priveşte recursul inculpatului B.G., sub al doilea motiv de casare, referitor la greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen., întrucât şi-a îndeplinit corect atribuţiile de serviciu, iar cererea de rambursare era întemeiată, se constată, din actele dosarului că la întocmirea procesului-verbal de verificare din 12 martie 2002, în baza căruia SC C. SRL Pojorâta a beneficiat de rambursarea ilegală de T.V.A., în valoare de 551.904.336 RON, inculpatul nu şi-a respectat atribuţiile de serviciu.
Pentru reţinerea acestei infracţiuni în sarcina inculpatului, ca urmare a schimbării încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) C. pen., instanţa de apel a analizat corect conţinutul constitutiv al infracţiunii, stabilind că nu s-a dovedit latura subiectivă a infracţiunii de înşelăciune, care presupune o intenţie calificată.
Totodată, a apreciat, în mod corect, că nu se impune efectuarea unei expertize contabile pentru dovada împrejurării că cererea de rambursare T.V.A. către SC C. SRL era întemeiată, în raport cu natura şi specificul atribuţiilor de serviciu ale inculpatului.
Astfel, inculpatul nu a efectuat verificările suplimentare cerute de lege, în situaţia constatării mai multor indicii cu privire la unele neconcordanţe în cuprinsul actelor contabile: menţionarea în conţinutul procesului-verbal a unui obiect de activitate diferit de cel înscris în ultimul act adiţional al firmei; efectuarea unor plăţi furnizorilor, în sumă de 4.020.181.624 lei, din care 3.171.181.624 lei în numerar.
Recursul inculpatului B.G. este întemeiat însă şi urmează a fi admis, numai cu privire la condamnarea sa pentru infracţiunea prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen., în sensul că a intervenit unul dintre cazurile prevăzute de lege în care acţiunea penală nu mai poate fi exercitată.
Potrivit textului art. 124 alin. (1) raportat la art. 122 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 154 NCP), termenul de prescripţie specială a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen., este de 7 ani şi jumătate.
Momentul de la care a început să curgă acest termen se calculează de la data săvârşirii faptei, adică de la 18 martie 2002, astfel că termenul prevăzut de lege se constată că s-a împlinit la data de 12 septembrie 2009.
Aşa fiind, în raport de dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., se impune încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. faţă de inculpatul B.G.
- în ce priveşte recursul parchetului, care a solicitat casarea ambelor hotărâri, invocând greşita achitare a inculpaţilor H.L., C.Ş., L.M.C. şi B.G. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 289 raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., se constată că nu este fondat.
În motivarea recursului, s-a arătat, în esenţă, că, deşi din probele testimoniale, actele şi înscrisurile indicate în rechizitoriu şi în motivele de recurs rezultă că, în calitate de inspectori fiscali, au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, facilitând rambursarea nelegală a T.V.A., instanţa de fond a reţinut generic faptul că aceste infracţiuni imputate nu sunt dovedite prin probaţiunea administrată, fără a face trimitere în concret la probe. Referitor la inculpatele C. şi L., s-a reţinut că nu ar fi primit foloase, în condiţiile în care motivarea instanţei de fond a fost preluată fără a analiza detaliat probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti.
Din examinarea materialului şi actelor dosarului rezultă că instanţele au constatat în mod corect, urmare administrării şi coroborării tuturor probelor, că acestea nu probează elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, astfel că se impune soluţia de achitare, care urmează a fi menţinută.
Astfel, cererea de rambursare formulată de SC L.P.C. SRL Suceava a fost repartizată spre soluţionare către inculpatele H.L. şi C.Ş., de către şeful serviciu Control Fiscal din cadrul D.G.F.P. Suceava, C.L.P. Urmare controlului efectuat, inculpatele au întocmit procesul-verbal din 25 octombrie 2002 şi avizul de rambursare din 31 octombrie 2002, propunând rambursarea TVA în sumă de 236.150.055 lei.
Susţinerile parchetului referitoare la rambursarea nelegală a acestor sume, întrucât inculpatele nu au efectuat verificări în evidenţele firmei şi au preluat doar datele înscrise în documentele fictive întocmite şi prezentate de inculpata M.L., nu sunt confirmate de probele administrate în cauză, astfel cum pe larg s-a motivat în hotărârea instanţei de fond şi cea de apel.
Referitor la consemnarea inculpatelor că pe durata verificării societatea a fost reprezentată de domnul F.C., în calitate de administrator, că societatea are sediul declarat în Suceava, şi că activitatea principală a societăţii o constituie comerţul cu combustibil, instanţele au reţinut corect că inculpatele au efectuat controlul, pe baza actelor puse la dispoziţie, care atestau că acesta era administratorul firmei şi că actul adiţional prin care părţile sociale erau cesionate noilor administratori, inculpaţii L.T.L. şi M.D.D., nu era opozabil organelor fiscale, întrucât nu fusese înregistrat la Registrul Comerţului. De altfel, această împrejurare nu are relevanţă din punct de vedere al îndeplinirii atribuţiilor de serviciu de către inculpate, întrucât activitatea de verificare a inspectorilor fiscali avea ca obiect societatea comercială, iar nu persoana care reprezintă societatea şi prezintă spre control actele societăţii.
Pe de altă parte, din cuprinsul actelor întocmite de cele două inculpate, a rezultat că acestora Ie-a fost pusă la dispoziţie de către SC L.P.C. SRL Suceava documentaţia necesară soluţionării cererii de rambursare T.V.A. şi că au verificat întreaga documentaţie prezentată de reprezentanţii legali ai societăţii, în conformitate cu limitele atribuţiilor de serviciu la data respectivă.
Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 345/2002, ale O.M.F. nr. 1950/2001 şi O.M.F. nr. 1006/2002, organele de control fiscal au obligaţia verificării datelor din documentaţia prezentată la control de către contribuabili, iar nu obligaţia de a efectua alte verificări cu privire la derularea operaţiunilor economice în amonte, respectiv asupra furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii ai contribuabilului verificat.
În raport de aceste prevederi legale, inspectorii fiscali realizau un control documentar, pe baza actelor originale puse la dispoziţie, iar nu de fond, astfel că nu aveau obligaţia, potrivit normelor în vigoare să efectueze alte verificări, cu privire la derularea operaţiunilor economice în amonte. De altfel, s-a efectuat un control încrucişat la furnizorul SC C. SRL Pojorâta.
În ce priveşte cele două facturi fiscale emise de SC C. SRL Pojorâta pentru SC L.C. SRL Suceava care au format obiectul rambursării de T.V.A. şi codul 5112 - „combustibili" corespunde activităţii desfăşurate de societate la data efectuării controlului, respectiv comerţ cu combustibil de calorifer. Susţinerea că procesul-verbal de control trebuia semnat de administratorul societăţii, iar în fapt a fost semnat de inculpata M.L., a fost motivată de instanţa de apel, pe baza declaraţiile martorilor C.L.P., D.C., D.S., ascultaţi la instanţa de fond, din care rezultă că, din cauza volumului mare de activitate, de regulă, procesele-verbale în ciornă erau predate agentului economic pentru dactilografiere, revenind la organele de control semnate şi ştampilate de reprezentantul firmei.
Pe de altă parte, în raport cu dispoziţiile Legii nr. 345/2002, astfel cum au fost interpretate de conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava şi a Administraţiei Financiare a municipiului Suceava, conform cărora rambursarea de T.V.A. cu control ulterior a intrat în vigoare de la data de 01 octombrie 2002 şi s-a aplicat cererilor de rambursare aferente lunii octombrie 2002 care s-au depus după data de 01 noiembrie 2002, nu a putut fi reţinută în sarcina inculpatelor nici menţiunea falsă referitoare la soluţionarea cererii cu control anticipat. În cauză, SC L.P.C. a înregistrat cererea la 1 octombrie 2002 şi viza o perioadă anterioară lunii octombrie 2002, astfel că menţiunea din procesul-verbal a fost reală, respectiv rambursarea de T.V.A. nu a presupus efectuarea controlului ulterior, ci s-a soluţionat cu control anticipat.
Aşa fiind, în mod corect, au reţinut instanţele că inculpatele nu au inserat, cu intenţie, menţiuni nereale în procesul-verbal de restituire a T.V.A. şi nici nu şi-au încălcat, cu intenţie sau din culpă, atribuţiile de serviciu stabilite în conformitate cu actele normative în vigoare la acea dată, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimise în judecată, sub aspectul laturii subiective.
În ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, din declaraţiile inculpatelor V.Ş. şi M.L., rezultă că demersurile acestora nu au fost aduse la cunoştinţa inspectorilor fiscali care au soluţionat cererea de rambursare T.V.A. formulată de SC L.P.C. SRL Suceava, iar prin procesul-verbal întocmit nu rezultă o inducere în eroare a cadrelor din conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava care l-au avizat, în scopul obţinerii de foloase materiale injuste, pentru inculpate sau alte persoane şi nici că ar fi sprijinit pe inculpata V.Ş. pentru ca aceasta, în virtutea funcţiei, să înlesnească efectuarea unor operaţiuni financiare pentru societatea verificată.
Referitor la inculpata L.M.C., în sarcina căreia s-a reţinut prin rechizitor că, în calitate de inspector de specialitate în cadrul Percepţiei rurale Suceava, a întocmit procesul-verbal de control din 26 aprilie 2000, de verificare a temeiniciei cererii de rambursare a T.V.A. pentru suma de 120.250.070 lei, inserând mai multe menţiuni nereale şi că aceste menţiuni constituiau nereguli în activitatea desfăşurată de către societatea verificată, SC L.P.C. SRL Pătrăuţi, şi impuneau o verificare amănunţită şi reală a cererii de rambursare, care ar fi condus la concluzia că activitatea desfăşurată de către societate era una fictivă, se constată următoarele:
Astfel, la data efectuării controlului, conform datelor existente în baza de date a Percepţiei Rurale Suceava era înscris numitul B.R. - administrator la SC L.P.C. SRL Pătrăuţi şi nu inculpata D.M.L., actul adiţional din 14 aprilie 2000, prin care B.R. a cesionat societatea inculpatei D.M.L. nefiind înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava decât la data de 9 ianuarie 2002, situaţie de fapt dovedită cu adresa Oficiului Registrului Comerţului Suceava (pag. 87 vol. IV ds.u.p.). în raport cu împrejurarea că baza de date a Percepţiei Rurale Suceava se actualiza pe baza datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, inculpata Lăzărean nu a avut cunoştinţă că numitul B.R. a cesionat societatea inculpatei D.M.L.
Din actele dosarului, rezultă că inculpata a efectuat controlul, în conformitate cu OUG nr. 17/2000 şi O.M.F. nr. 2627/1998, care reglementau, la data de 26 aprilie 2000, rambursarea de T.V.A la primirea cererii de rambursare, pe baza unei verificări a documentaţiei prezentată de contribuabil, referitor la operaţiunile derulate de acesta.
Astfel, pe baza actelor prezentate de SC L.P.C. SRL Pătrăuti, inculpata L. a efectuat verificările impuse de actele normative în vigoare, răspunderea pentru întocmirea în fals a documentelor justificative revenind exclusiv persoanei care Ie-a întocmit.
Conform normelor în vigoare, nu exista obligativitatea efectuării controlului încrucişat, astfel că nu poate fi reţinută în sarcina inculpatei vreo încălcare a obligaţiilor de serviciu în ce priveşte întocmirea proceselor-verbale de restituire a T.V.A.
Referitor la aspectul că, la data de 25 aprilie 2002, cu o zi înainte de data întocmirii procesului-verbal, a fost deschis contul bancar al societăţii instanţele au reţinut corect că nu are relevantă în cauză, nefiind încălcată nicio normă legală fiscală sau penală, deoarece în procesul-verbal s-a consemnat real că în perioada ianuarie - martie 2000 nu s-au desfăşurat operaţiuni bancare, din jurnalele anexate la acesta rezultând închiderea contului bancar vechi avut de societate la B.A., iar deschiderea unui nou cont era justificată şi nu exista un termen limită, prevăzut de lege în acest scop.
Aşadar, inculpata şi-a îndeplinit, în conformitate cu normele în vigoare atribuţiile de serviciu, neputându-se reţine vreo încălcare a lor şi intenţia de a include în procesul-verbal de control date nereale. De altfel, inculpata a efectuat un control riguros, admiţând parţial sumele solicitate spre rambursare şi a aplicat societăţii majorări şi amenzi pentru neplata în termen a T.V.A.
Şi în ce priveşte achitarea inculpatului B.G., instanţele au pronunţat o soluţie legală şi temeinică de achitare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 289 raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.
Astfel, nu rezultă din probe că acele consemnări nereale din cuprinsul procesului-verbal au fost efectuate cu ştiinţă de inculpat, ci că nu a efectuat verificările suplimentare cerute de lege, în situaţia constatării mai multor indicii cu privire la unele neconcordanţe în cuprinsul actelor contabile.
Cu privire la ultimul temei de casare, invocat atât de parchet, cât şi de recurenţii inculpaţi, se constată că nici acesta nu este incident, neimpunându-se reindividualizarea pedepselor aplicate, nici sub aspectul cuantumului, nici al modalităţii de executare.
La stabilirea pedepselor aplicate, s-a aoorciat eficienţă criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fiind valorificate toate datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, în raport de care s-a apreciat, în mod corect, că aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special de lege, cu executare în regim neprivativ de libertate poate asigura scopul preventiv şi de reeducare al pedepsei.
În ce priveşte recursul declarat de recurenta parte civilă A.N.A.F., prin mandatar D.G.F.P. Suceava, se constată că acesta este nemotivat, iar din actele dosarului rezultă că instanţele au soluţionat în mod corect acţiunea civilă cu care au fost investite, în raport cu prejudiciul cauzat.
Pentru aceste considerente, neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., Serviciul Teritorial Suceava şi al recurentului inculpat B.G. împotriva Deciziei penale nr. 14 din 11 martie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală, să fie admise, să fie casată Decizia penală atacată numai cu privire la condamnarea inculpatului B.G. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. şi, rejudecând:
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 124 C. pen., se va dispune încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen., faţă de inculpatul B.G.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
Totodată, pentru considerentele sus-arătate se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta parte civilă A.N.A.F., prin mandatar D.G.F.P. Suceava şi recurenţii inculpaţi C.M. şi M.L. împotriva aceleiaşi decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., Serviciul Teritorial Suceava şi al recurentului inculpat B.G. împotriva Deciziei penale nr. 14 din 11 martie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală.
Casează Decizia penală atacată numai cu privire la condamnarea inculpatului B.G. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. şi, rejudecând:
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 124 C. pen., dispune încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen., faţă de inculpatul B.G.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta parte civilă A.N.A.F., prin mandatar D.G.F.P. Suceava şi recurenţii inculpaţi C.M. şi M.L. împotriva aceleiaşi decizii.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenţii inculpaţi C.M. şi M.L. la plata sumei de câte 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apărarea inculpatului C.M. şi, respectiv, de 400 lei, pentru apărarea inculpatei M.L., se va avansa din fondul M.J.L.C.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea inculpatului B.G., în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea intimaţilor inculpaţi D.D.S., L.T.L., M.D.D., L.V.L. şi D.M.L., în sumă de câte 400 lei, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea intimaţilor inculpaţi H.L., C.Ş., L.M.C., în sumă de câte 100 lei şi pentru inculpatul D.V., în sumă de 400 lei, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea intimatei inculpate O.P., în sumă de 400 lei, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3972/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 4017/2009. Penal → |
|---|
