ICCJ. Decizia nr. 4091/2009. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.4091/2009

Dosar nr.4897/2/2008

Şedinţa publică din 8 decembrie 2009

Asupra recursurilor de faţă.

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 785/ F pronunţată la 4 iulie 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia I penală:

I. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi c), art. 76 alin. (1) lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.I.B. (zis B., fiul lui V. şi N.) la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen., nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prevenţia, începând cu data de 31 martie 2007 şi până la data de 14 februarie 2008, inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

II. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi c, art. 76 alin. (1) lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.C. (fiul lui G. şi F.) la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen., nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prevenţia, începând cu data de 31 martie 2007 şi până la data de 14 februarie 2008, inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

III. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul F.V. (zis F., fiul lui A. şi O.) la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen., nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

A luat act că inculpatul a fost judecat în lipsă şi a constatat că faţă de acesta a fost emis în lipsă M.A.P. nr. 5/J din 21 septembrie 2007, care nu a fost pus încă în executare.

IV. În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică în privinţa inculpatului C.M.E. din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.M.E. (fiul lui M. şi Z.) la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen., nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 86¹ alin. (2) şi art. 86² C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare pe un termen de încercare de 7 ani stabilind şi măsurile de supraveghere.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, şi suspendarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prevenţia, începând cu data de 04 aprilie 2007 şi până la data de 27 iunie 2007, inclusiv.

V. A respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice în privinţa inculpatului D.M. din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 14 pct. 1 lit. d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 14 pct. 1 lit. d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 14 pct. 1 lit. d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit. c), art. 76 alin. (1) lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.M. (zis P., fiul lui I. şi M.) la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în stare de recidivă postexecutorie.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen., nu a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a confiscat următoarele cantităţi: 17,40 gr. cocaină în amestec cu paracetamol şi diltiazem; 1,60 gr. cocaină în amestec cu diltiazem rămasă din proba în litigiu după efectuarea analizelor de laborator; 6,82 gr. cocaină în amestec cu diltiazem rămasă din proba în litigiu după efectuarea analizelor de laborator; 44,38 gr. cocaină în amestec cu fenacetină rămasă din proba în litigiu după efectuarea analizelor de laborator; 109,35 gr. cocaină în amestec cu paracetamol, lidocaină, aminopyrine şi algocalmin rămasă din proba în litigiu după efectuarea analizelor de laborator; 8,15 gr. cocaină în amestec cu fenacetină, cofeină, lidocaină şi diltiazem, rămasă din proba în litigiu după efectuarea analizelor de laborator şi a dispus distrugerea lor, conform art. 18 din aceeaşi lege, cu păstrarea de contraprobe.

A luat act că două comprimate conţinând MDMA, expertizate (a se vedea raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 17 ianuarie 2007), au fost consumate în procesul analizelor de laborator.

A luat act că proba nr. 3, în greutate de 0,01 gr., conţinând cocaină în amestec cu lidocaină şi algocalmin, expertizată prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 11 aprilie 2007, a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea cântarului electronic A.P.P., granulation 0,1 gr., depus la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovada din 17 aprilie 2007.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea de la inculpatul C.M.E. a sumei de 4.000 lei, de la inculpatul S.I.B. a sumei de 3.080 euro, de la inculpatul C.C. a sumei de 1.620 euro şi de la inculpatul F.V. a sumei de 3.000 euro.

A luat act că suma de 12.750 euro, pusă la dispoziţie de către organele de urmărire penală, a fost recuperată.

A luat act că, prin rezoluţia nr. 325/2007 din data de 08 iunie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca B.

A dispus restituirea către inculpatul S.I.B. a bunurilor ridicate cu ocazia percheziţiei autoturismului B., identificate în procesul verbal din data de 30 martie 2008, cu excepţia celor cu privire la care s-a dispus confiscarea specială.

A menţinut în parte măsura sechestrului asigurator, dispusă prin ordonanţa nr. 389/D/P/2006 din data de 03 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. cu privire la sumele de bani în lei ridicate de la inculpatul S.I.B. la data de 30 martie 2007, cu ocazia percheziţiei sale corporale, în vederea executării măsurii confiscării speciale, precum şi restituirea către acelaşi inculpat a telefoanelor mobile identificate în acelaşi act.

A menţinut în parte măsura sechestrului asigurător, dispusă prin ordonanţa nr. 389/D/P/2006 din data de 03 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. cu privire la sumele de bani în valută ridicate de la inculpatul C.C. la data de 30 martie 2007, cu ocazia percheziţiilor corporale şi domiciliare, în vederea executării măsurii confiscării speciale, precum şi restituirea către acelaşi inculpat a telefoanelor mobile şi a sumelor de 7.230 euro, 261 lei, 111 dolar SUA, 1 leva şi 1 liră turcească identificate în acelaşi act.

A dispus restituirea către inculpatul C.M.E. a telefonului mobil marca N. şi a telefonului mobil marca M., ridicate de la acesta la data de 04 aprilie 2007.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul S.I.B. la plata sumei de 11.000 lei, pe inculpatul C.C. la plata sumei de 8.800 lei, pe inculpatul F.V. la plata sumei de 7.700 lei, pe inculpatul C.M.E. la plata sumei de 4.400 lei şi pe inculpatul D.M. la plata sumei de 1.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a constatat că inculpaţii au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 389D/P/2006 din data de 29 iunie 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., în actul de sesizare fiind reţinută următoarea situaţie de fapt:

La data de 20 octombrie 2006, parchetul a fost sesizat cu privire la existenţa de indicii temeinice privind pregătirea comiterii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, de către numitul B. zis B., care comercializa ilicit cocaină în municipiul Bucureşti şi în judeţele limitrofe, cu preţul de 80-120 euro gramul.

Din investigaţiile efectuate de către organele de poliţie judiciară, a rezultat că sus-numitul face parte dintr-o reţea de traficanţi de cocaină, care desfăşura în municipiile Bucureşti şi Târgovişte o intensă activitate de comercializare a acestui drog. De asemenea, a rezultat că acesta onora comenzile de minimum 10-15 grame cocaină, era posesorul unui autoturism marca B. şi utiliza telefonul mobil.

Prin adresa din data de 20 octombrie 2006, D.G.C.C.O. - Direcţia Antidrog din cadrul I.G.P.R. a solicitat parchetului introducerea în cauză a investigatorilor sub acoperire M.B. şi I.P. (nume de cod), ambii lucrători de poliţie judiciară, care să fie autorizaţi, împreună cu colaboratorul acestora A.Ş.(nume de cod), să procure cantitatea de 15 grame cocaină de la numitul B. zis B.

Prin ordonanţa nr. 131/A/2006 din data de 23 octombrie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., s-a dispus autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire şi colaboratorului acestora, în vederea strângerii datelor şi informaţiilor pentru probarea activităţii infracţionale desfăşurate de suspecţi.

În baza acestei autorizaţii, investigatorii sub acoperire au reuşit efectuarea de cumpărări de cocaină de la numitul S.I.B., zis B., existând indicii că din reţeaua de narcotrafic fac parte şi alte persoane, printre care numiţii C.C., C.M.E. (utilizator al postului telefonic), F.V. (zis F.), I.C. (zis M.) şi alţii.

Ca urmare a activităţilor specifice întreprinse, investigatorii sub acoperire au stabilit că inculpatul S.I.B. utiliza pentru efectuarea activităţilor ilicite de narcotrafic telefoane.

Prin autorizaţia nr. 748/A.I./2006, Tribunalul Bucureşti a dispus înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de inculpaţii C.M.E. şi S.I.B. pentru o perioadă de 30 de zile, respectiv de la data de 05 decembrie 2006 până la data de 03 ianuarie 2007, inclusiv.

Ulterior, prin autorizaţia nr. 4/A.I./2007 din data de 05 ianuarie 2007, Tribunalul Bucureşti a dispus reînnoirea, pentru o perioadă de încă 30 de zile, a autorizaţiei nr. 748/A.I./2006, până la data de 03 februarie 2007, inclusiv.

Materialele rezultate în urma punerii în executare a acestor autorizaţii au scos în evidenţă că inculpaţi foloseau telefoanele mobile pentru punerea la punct a detaliilor specifice activităţilor de tranzacţionare a drogurilor de mare risc.

Din probatoriul administrat, a rezultat că, la data de 26 octombrie 2006, prin intermediul inculpatului S.I.B., inculpatul C.M.E. i-a vândut investigatorului sub acoperire I.P. cantitatea de 8,46 grame cocaină, tranzacţia efectuându-se în barul A.C. din Bucureşti, administrat de către cel din urmă.

Drogul respectiv a fost procurat în prealabil de la inculpatul D.M., prin intermediul minorului D.M.I.

La începutul lunii noiembrie 2006, inculpatul S.I.B. a cumpărat de la inculpatul C.C. cantitatea de 100 grame cocaină, în schimbul sumei de 6.000 euro, respectiv cu preţul de 60 euro gramul.

Tranzacţia a avut loc în faţa blocului în care locuieşte inculpatul C.C., din municipiul Târgovişte, în apropierea clubului Z.

Din această cantitate, inculpatul S.I.B. a vândut investigatorului sub acoperire I.P. cantitatea de 20 grame cocaină, restul fiind vândut altor persoane.

Astfel, la data de 08 noiembrie 2006, inculpatul S.I.B. i-a vândut investigatorului sub acoperire I.P. în municipiul Târgovişte, cantitatea de 17,54 grame cocaină.

În acest sens, la data de 07 noiembrie 2006, în jurul orei 19¹⁵, investigatorul sub acoperire I.P., împreună cu colaboratorul A.Ş., s-au deplasat la barul A.C. din zona U. Bucureşti, unde s-au întâlnit cu inculpatul S.I.B.

Cu această ocazie, au convenit ca, a doua zi, investigatorul sub acoperire şi colaboratorul acestuia să se deplaseze în municipiul Târgovişte, pentru a cumpăra de la inculpatul S.I.B. cantitatea de 20 de grame cocaină, cu preţul de 100 euro/gram.

În scopul realizării unui contact direct între investigator şi inculpatul S.I.B., acesta din urmă a făcut cunoscut numărul de telefon la care poate fi apelat.

În baza înţelegerii realizate în ziua precedentă, la data de 08 noiembrie 2006, în jurul orei 16⁰⁰, investigatorul sub acoperire I.P. şi colaboratorul acestuia A.Ş. s-au deplasat în municipiul Târgovişte şi, la intrarea în acest oraş, s-au întâlnit cu inculpatul S.I.B. Acesta i-a condus până în dreptul unui imobil cu 4 etaje, şi, dintr-un apartament, în partea dreaptă a scărilor de intrare (aflat în proprietatea familiei sale), a luat o punguţă ce conţinea o substanţă pulverulentă de culoare albă, pe care a predat-o investigatorului sub acoperire, făcând menţiunea că substanţa respectivă este cocaină.

Cu aceeaşi ocazie, inculpatul S.I.B. i-a comunicat investigatorului sub acoperire că poate să-i ofere, oricând, orice cantitate de cocaină doreşte şi că, în timpul verii, el a distribuit cocaină pe litoralul românesc al Mării Negre.

După consumarea întâlnirii, investigatorul sub acoperire a introdus punguţa cu substanţa pulverulentă într-un plic ce a fost sigilat cu sigiliul tip M.I. nr. 4184, care a fost predat Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor şi Precursorilor din cadrul I.G.P.R., în vederea efectuării unor analize care să stabilească natura şi cantitatea substanţei respective.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 13 noiembrie 2006, s-a stabilit că substanţa în litigiu era constituită din 17,54 grame cocaină, în amestec cu alte substanţe.

De asemenea, la data de 10 noiembrie 2006, inculpatul S.I.B. i-a vândut investigatorului sub acoperire I.P. cantitatea de 1,65 grame cocaină, în benzinăria din A. din municipiul Bucureşti. Cantitatea respectivă reprezenta „datoria" pe care inculpatul o avea faţă de investigatorul sub acoperire de la tranzacţia anterioară din data de 08 noiembrie 2006, când ar fi trebuit să-i vândă 20 de grame cocaină.

La efectuarea tranzacţiei, inculpatul S.I.B. a sosit conducând autoturismul marca B.

Tranzacţia s-a realizat în prezenţa colaboratorului A.Ş. şi, după ce investigatorul sub acoperire a primit de la inculpat o punguţă din material plastic ce conţinea o substanţă pulverulentă de culoare albă, a introdus-o într-un plic, pe care l-a sigilat cu sigiliul tip M.I. nr. 4184 şi l-a predat Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor şi Precursorilor din cadrul I.G.P.R., în vederea efectuării unor analize pentru stabilirea naturii şi cantităţii substanţei respective.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 14 noiembrie 2006 a concluzionat că proba în litigiu era constituită din cantitatea de 1,65 grame cocaină în amestec cu alte substanţe.

La data de 17 noiembrie 2006, investigatorul sub acoperire I.P. s-a întâlnit cu inculpatul S.I.B. în municipiul Târgovişte, după ce, în prealabil, s-a întâlnit la indicaţia acestuia, în restaurantul A., cu I.C. (zis M.).

Scopul întâlnirii dintre investigatorul sub acoperire şi colaboratorul acestuia, pe de o parte şi inculpatul S.I.B., pe de altă parte, era aceia ca primii să cumpere de cel de-al doilea cantitatea de 7 grame cocaină.

Investigatorul sub acoperire I.P., colaboratorul A.Ş. şi inculpatul S.I.B. s-au deplasat pe B-dul L., la parterul unui bloc cu 10 etaje (domiciliul inculpatului C.C.), de la care au cumpărat cantitatea de 6,92 grame cocaină, de consistenţa unui bulgăre, disimulată într-un pachet de ţigări K.

După primirea pachetului, investigatorul sub acoperire a introdus substanţa de culoare albă, presată sub formă de bulgăre, într-un plic ce a fost sigilat cu sigiliul tip M.l. nr. 4184 şi predat Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor şi Precursorilor din cadrul I.G.P.R., în vederea efectuării analizelor, pentru stabilirea naturii şi cantităţii substanţei respective.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 20 noiembrie 2006, a rezultat că substanţa în litigiu era constituită din cantitatea de 6,92 grame cocaină, în amestec cu alte substanţe.

În preajma Revelionului 2006-2007, inculpatul C.C. i-a mai vândut inculpatului S.I.B. cantitatea de aproximativ 500 de grame cocaină, astfel: 100 de grame, în spatele hotelului I. din Bucureşti, în parcarea restaurantului N. şi 400 de grame, în municipiul Târgovişte.

În noaptea de 19/20 decembrie 2006, la benzinăria A. din Piaţa C. din Bucureşti, inculpatul F.V. s-a întâlnit cu inculpatul S.I.B. şi i-a vândut 100 de grame cocaină, după ce anterior primise de la acesta banii reprezentând contravaloarea drogului de mare risc.

Astfel, începând cu luna decembrie 2006, în mai multe rânduri, inculpatul C.M.E. i-a trimis inculpatului S.I.B. mai multe mesaje SMS şi a purtat cu acesta mai multe convorbiri telefonice, prin care îi solicita, folosind un limbaj codificat, cocaină.

Din conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii S.I.B. şi C.M.E. între 11 şi 15 decembrie 2006 a rezultat că inculpatul S. urma să se întâlnească la 19 decembrie 2006 la benzinăria A. cu F.V. de la care urma să procure cocaină, iar după efectuarea tranzacţiei, S.I.B. urma să meargă acasă la inculpatul C. ori la Cafeneaua A.C., administrată de acesta, pentru a-i preda cocaina cumpărată.

La 19 decembrie 2006, ora 17, inculpatul S.I.B., a fost apelat de inculpatul F.V., cu care a stabilit întâlnirea în noaptea respectivă între orele 12-01 apoi inculpatul F.V. l-a sunat din nou pe la orele 01⁵¹ pentru că nu a reuşit să ajungă la timp şi au stabilit să se întâlnească între orele 02-05, întâlnire care a avut loc.

La data de 20 decembrie 2006, investigatorul sub acoperire I.P. s-a întâlnit la cafeneaua A.C. din Bucureşti cu inculpatul S.I.B. de la care a cumpărat 44,55 de grame cocaină, ambalată într-o punguţă, drogul provenea din cantitatea de 100 grame de cocaină pe care S.I.B. o cumpărase în noaptea de 18/20 decembrie 2006 de la inculpatul F.V., la benzinăria A. din Piaţa C.

Activităţile de investigaţie efectuate în cauză au scos în evidenţă şi împrejurarea că inculpaţii S.I.B. şi F.V. erau implicaţi intens în traficarea ilicită a drogurilor de mare risc, atât cocaină, cât şi ecstasy.

Astfel, potrivit procesului verbal întocmit la data de 15 ianuarie 2007 de către investigatorul sub acoperire M.B. (autorizat prin ordonanţa nr. 8/A/2007 din data de 12 ianuarie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.), la data de 10 ianuarie 2007, colaboratorul A.Ş. a făcut cunoscut că inculpatul F.V. deţine, în vederea comercializării ilicite, o importantă cantitate de comprimate ecstasy.

Drept urmare, la data de 12 ianuarie 2007, în urma discuţiilor purtate de colaborator cu inculpatul F.V., acesta din urmă, în seara aceleiaşi zile, i-a oferit celui dintâi un pacheţel din hârtie de dimensiuni mici, în care se aflau două comprimate ecstasy, una de culoare albă şi cealaltă de culoare neagră, cu titlu de probă.

Tranzacţia s-a realizat la reşedinţa din Târgovişte a inculpatului F.V., la efectuarea acesteia fiind prezent şi inculpatul S.I.B.

Cu ocazia derulării operaţiunii ilicite de trafic de comprimate ecstasy, inculpatul F.V. le-a relatat inculpatului S.I.B. şi colaboratorului A.Ş. că deţine 20.000 de astfel de comprimate, pe care doreşte să le vândă.

Cele două comprimate ecstasy au fost sigilate cu sigiliul tip M.I. nr. 4184 şi predate Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor şi Precursorilor din cadrul I.G.P.R., în vederea stabilirii substanţelor din compoziţia lor.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 17 ianuarie 2007, s-a stabilit că cele două comprimate conţineau, ca substanţă, activă 3,4 metilendioximetamfetamină (M.D.M.A.), substanţă care este inclusă în Tabelul anexă nr. 1 la Legea nr. 143/2000.

La data de 02 februarie 2007, în jurul orei 21³⁰, inculpaţii S.I.B. şi F.V., împreună cu I.C., s-au întâlnit în cafeneaua S. din incinta hotelului bucureştean M. cu colaboratorii A.Ş. şi M.A. (autorizaţi în baza ordonanţei nr. 14/A/2007 din data de 01 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.), pentru a pune la punct detaliile tranzacţionării a 20.000 de comprimate ecstasy.

Cu acea ocazie, inculpatul F.V. a precizat că preţul pe care doreşte să-l primească în schimbul comprimatelor ecstasy este de 3,5 euro/comprimat, precizând că nu mai deţine toată cantitatea de 20.000 de comprimate ecstasy, întrucât a apucat să vândă câteva mii din acestea.

Activităţile ilicite întreprinse de inculpaţii S.I.B. şi F.V. au fost înregistrate audio-video în mediul ambiental, în baza ordonanţei provizorii nr. 15/A/2007 din data de 01 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.

La data de 01 februarie 2007, ora 20⁰⁹, inculpatul S.I.B., aflat la postul telefonic, a primit de la postul telefonic un mesaj interceptat în baza autorizaţiei nr. 4/AI/2007 a Tribunalului Bucureşti: „Vezi că omu s-a sucit. Vroia 40, m- am sucit i-am zis că nu dau mai mult de 34 dacă vrea bine dacă nu la revedere, treci să-ţi dau banii".

La data de 02 februarie 2007, în baza ordonanţei nr. 15/A/2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., cu ocazia întâlnirii de la hotelul M., între colaboratori, pe de o parte şi inculpaţii S.I.B., F.V. şi I.C., pe de altă parte, a fost înregistrată convorbirea efectuată de aceştia, redată pe larg în cuprinsul rechizitoriului.

La data de 30 martie 2007, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. s-au sesizat din oficiu că, în cursul aceleiaşi zile, inculpaţii S.I.B. şi C.C. urmau să vândă investigatorului sub acoperire I.P. cantitatea de 150 de grame cocaină.

În baza sesizării, s-a procedat la constituirea unei echipe de prindere în flagrant şi, în jurul orei 14³⁰, aceasta s-a deplasat în zona staţiei de carburanţi A., unde investigatorul sub acoperire urma să se întâlnească cu inculpatul S.I.B., de la care trebuia să cumpere, conform înţelegerii anterioare, o importantă cantitate de cocaină.

În jurul orei 16⁴⁵, inculpatul S.I.B. şi-a făcut apariţia la benzinăria A., conducând autoturismul marca B., de culoare neagră, fără a fi însoţit de alte persoane.

După ce s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire, inculpatul S.I.B. a discutat cu acesta, în incinta staţiei P. şi în barul amplasat în staţie, despre modalitatea în care îi va vinde cantitatea de 150 de grame cocaină, pe care urma să o primească în aceeaşi zi de la un bărbat care trebuia să i-o livreze chiar în respectiva staţie, după care a efectuat mai multe manevre cu autoturismul său, schimbând în mod repetat locul de parcare al acestuia, fără a părăsi însă zona staţiei.

În timpul cât inculpatul S.I.B. s-a aflat în prezenţa investigatorului sub acoperire, l-a apelat în mod repetat pe inculpatul C.C., solicitându-i să se prezinte la staţia A., pentru a-i aduce o cantitate de cocaină, pe care urma să o vândă investigatorului sub acoperire.

În urma acestor convorbiri telefonice, în jurul orei 18³⁵, la staţia respectivă şi-a făcut apariţia inculpatul C.C., care conducea autoturismul marca S.O., fiind însoţit de o persoană de sex femeiesc (identificată ulterior în persoana numitei N.C.).

După ce a parcat maşina pe C.V., lângă staţia A., inculpatul C.C. a deschis portbagajul autoturismului său, a luat o sacoşă din plastic de culoare verde şi a intrat în parcarea benzinăriei, urcându-se în autoturismul marca B., pe scaunul din dreapta inculpatului S.I.B.

După o discuţie între cei doi inculpaţi, timp în care inculpatul C.C. i-a predat inculpatului S.I.B. un pacheţel, cel de-al doilea a coborât din autoturism şi s-a îndreptat către locul în care se afla investigatorul sub acoperire şi, împreună, au intrat în magazinul benzinăriei, în interiorul căruia cel din urmă a primit de la inculpatul S.I.B. o punguţă din material plastic de culoare albă, inscripţionată A., care conţinea o substanţă pulverulentă de culoare albă.

La scurt timp, inculpatul S.I.B. a ieşit din magazin, s-a urcat în autoturismul marca B. şi, aflându-se împreună cu inculpatul C.C., a parcat acea maşină lângă autoturismul marca S.O.

După câteva minute, timp în care au discutat în autoturismul marca B., inculpatul S.I.B. a coborât din maşină şi s-a îndreptat către investigatorul sub acoperire, moment în care s-a procedat la imobilizarea celor doi inculpaţi.

În urma cercetării locului faptei, lângă roata dreaptă faţă a autoturismului marca B., a fost găsită o pungă de culoare verde, în care se afla un pulover bărbătesc cu dungi.

Fiind întrebat despre conţinutul punguţei ce conţinea substanţa pulverulentă, inculpatul S.I.B. a declarat că aceasta conţine cocaină, în greutate de 70 de grame, ce a fost amestecată cu 50 de grame algocalmin. Acesta a mai precizat că, la data de 28 martie 2007, a fost contactat telefonic de inculpatul C.C., care, într-un limbaj codificat, i-a comunicat că are cocaină de vânzare. În aceeaşi zi, cei doi inculpaţi s-au întâlnit în Bucureşti şi au discutat despre tranzacţia cu cocaină, convenind ca inculpatul C.C. să-i ofere spre vânzare cantitatea de 70 de grame cocaină, la preţul de 60 euro/gram. Întrucât avea posibilitatea să valorifice cantitatea respectivă de cocaină, inculpatul C.C. l-a contactat telefonic pe investigatorul sub acoperire, pentru a-i vinde cocaină. La data de 30 martie 2007, conform înţelegerii pe care a avut-o cu inculpatul C.C., inculpatul S.I.B. s-a întâlnit cu acesta la benzinăria A., a primit de la el cantitatea de 70 de grame cocaină, într-o punguţă şi, împreună, au amestecat-o, în maşina B., cu 50 de grame algocaimin, folosind pentru cântărire o balanţă electronică P.P.A.C., care îi aparţinea inculpatului S.I.B. Cocaina în amestec cu algocaimin au vândut-o împreună investigatorului sub acoperire, de la care trebuiau să primească suma de 12.750 euro sau echivalentul în lei, respectiv 43.500 lei.

Fiind întrebat despre prezenţa lui în zonă, inculpatul C.C. a declarat că urma să se întâlnească la benzinăria A. cu inculpatul S.I.B., de la care trebuia să primească suma de 700 euro, ce reprezenta o datorie mai veche. Despre punguţa ce conţinea substanţa pulverulentă de culoare albă, ce a făcut obiectul tranzacţiei cu investigatorul sub acoperire, a declarat că nu cunoaşte nimic. Cu privire la prezenţa pungii din plastic de culoare verde lângă roata dreapta faţă a autoturismului marca B., ce conţinea un pulover bărbătesc cu dungi, a declarat că îi aparţine şi că, în interiorul acesteia, urma să ascundă o cantitate de cocaină pe care urma să o primească de la inculpatul S.I.B.

Fiind întrebată despre scopul prezenţei ei în zonă, N.C. a declarat că, la data de 30 martie 2007, în jurul orei 13⁰⁰, la solicitarea inculpatului C.C., s-a deplasat împreună cu acesta, cu autoturismul marca S.O., de la Târgovişte până la Bucureşti, pentru ca inculpatul să se întâlnească cu cineva şi să rezolve o problemă la benzinăria A.

În prezenţa martorilor asistenţi, s-a procedat la introducerea punguţei din plastic ce conţinea substanţa pulverulentă de culoare albă, a balanţei electronice P.P.A.C. şi a unor particule de substanţă pulverulentă de culoare albă, ridicate de pe bancheta şoferului autoturismului marca B., în plicuri, care au fost sigilate cu sigiliul tip M.A.I. nr. 4200 şi predate Laboratorului de Analize Fizico-Chimice, pentru stabilirea naturii substanţelor.

În timpul urmăririi penale, ulterior prinderii lui în flagrant, inculpatul C.C. a încercat să acrediteze ideea că prezenţa lui la benzinăria A. se datora împrejurării că dorea să cumpere de la inculpatul S.I.B. cantitatea de 50 de grame cocaină, pentru consum propriu şi, de asemenea, să-i restituie acestuia cantitatea de 1 gram cocaină, pe care o primise de la el în ziua precedentă.

Aceste susţineri ale inculpatului C.C. au fost apreciate ca neverosimile, puerile, hazardate şi lipsite de orice element probator.

Pe baza actelor şi probelor administrate în cauză, Tribunalul a reţinut următoarea de situaţie de fapt:

I. În luna octombrie 2006, după ce l-a cunoscut pe investigatorul sub acoperire I.P., care venea însoţit de colaboratorul A.Ş., inculpatul C.M.E. i-a spus acestuia că îi poate face rost de drogurile cerute de la inculpatul S.I.B., sens în care l-a şi contactat telefonic pe acesta. Întrucât, în final, inculpatul S.I.B. nu i-a putut face rost de droguri, inculpatul C.M.E. a apelat, în data de 26 octombrie 2006, la inculpatul D.M., căruia i-a spus că a cunoscut o femeie frumoasă, cu care dorea să aibă o relaţie. Inculpatul D.M. a fost de acord să îl ajute, cunoscându-i pe N.T. (zis B.) şi I.M. (zis M.), de la care puteau procura 10 grame de cocaină. În acest sens, inculpatul C.M.E. a venit cu maşina, l-a luat pe inculpatul D.M., au mers împreună în zona B.E. - rond C., unde au pus laolaltă 200 euro (inculpatul D.M.) şi respectiv 800 euro (inculpatul C.M.E.) şi au cumpărat 10 grame de cocaină. Întrucât a fost sunat de cineva să se deplaseze de urgenţă într-un loc, inculpatul C.M.E. a plecat, drogurile rămânând la inculpatul D.M. Spre seară, inculpatul C.M.E. i-a cerut inculpatului D.M. drogurile cumpărate, sens în care acesta din urmă l-a sunat pe fiul său minor, martorul D.M.I. şi i-a spus să ducă un pacheţel inculpatului C.M.E., fără a-i preciza însă ce conţinea acel pacheţel.

Din declaraţiile inculpatului D.M., a rezultat că acesta l-a avertizat pe inculpatul C.M.E. că îşi va opri cantitatea de 2 grame de cocaină, pentru care plătise el însuşi, un gram de cocaină costând 100 euro. Martorul D.M.I. s-a deplasat la cafeneaua A.C., unde lucra inculpatul C.M.E. şi i-a înmânat acestuia pacheţelul. Potrivit procesului verbal, de supraveghere (filele 12-13, vol. III, d.u.p.), inculpatul C.M.E. i-ar fi dat martorului nişte bani. Martorul a declarat însă în faţa organelor de urmărire penală că nu îşi mai aminteşte dacă a primit vreun ban (filele 64-65, vol.III, d.u.p.). Pe de altă parte, în cea de-a treia declaraţie dată în faţa organelor de urmărire penală la data de 04 iulie 2007 (fila 86, vol.III, d.u.p.), inculpatul C.M.E. a arătat că drogurile au fost cumpărate de inculpatul D.M., care i le-a transmis prin intermediul unui băiat de 16 ani, urmând ca el să-i dea banii ulterior, iar după primirea pacheţelului, i l-a înmânat investigatorului sub acoperire I.P.

După ce a primit pacheţelul cu droguri, inculpatul C.M.E. a mers la baie împreună cu investigatorul sub acoperire I.P., căruia i-a vândut drogurile pentru suma de 4.000 lei, solicitându-i şi suma de 400 lei, cu titlu de împrumut, astfel cum rezultă din declaraţia investigatorului (filele 10-11, vol. III, d.u.p.).

Inculpatul C.M.E. a negat că i-ar fi vândut drogurile investigatorului sub acoperire, declarând că i le-a dat pur şi simplu, fără a-i cere bani pe ele, dorind să îi facă astfel un serviciu.

În faţa instanţei de judecată, inculpaţii C.M.E. şi D.M. au declarat că, de fapt, urmau să plece la munte cu mai multe fete, inclusiv investigatorul sub acoperire, motivul cumpărării drogurilor fiind acela de a se distra.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 octombrie 2006, a rezultat că masa substanţei vândute era de 8,46 grame, compusă din cocaină în amestec cu fenacetină, cofeină, lidocaină şi diltiazem, din aceasta rămânând, după analizele de laborator, cantitatea de 8,15 grame (filele 22-23, vol. III, d.u.p.).

Tribunalul a apreciat neîntemeiată cererea apărătorului ales al inculpatului D.M., de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în infracţiunea de deţinere a unor asemenea droguri pentru consum. Astfel, a reţinut că, din declaraţiile coroborate ale celor doi inculpaţi, precum şi din cele ale inculpatului S.I.B., a rezultat că inculpatul C.M.E. dorea să procure droguri de la cineva pentru investigatorul sub acoperire, iar, într-un final, inculpatul D.M. a fost cel care l-a ajutat să procure acele droguri. Este indiferent dacă inculpatul D.M. şi-ar fi oprit sau nu pentru el partea de droguri plătită, astfel cum a declarat acesta, întrucât varianta normativă prevede că elementul material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de droguri se realizează şi în situaţia procurării acestora, or, la ajutorul său, a apelat inculpatul C.M.E., întrucât nu cunoştea o persoană de la care să procure el singur drogurile pentru investigator.

În ceea ce priveşte circumstanţa agravantă reţinută în sarcina inculpatului D.M., prevăzută de art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 (folosirea minorilor în săvârşirea faptelor prevăzute de art. 2-11 din aceeaşi lege), Tribunalul a constatat că este indiferent dacă acesta i-a precizat sau nu martorului D.M.I. că acel pacheţel conţine droguri, pentru aplicarea circumstanţei respective fiind necesar numai ca inculpatul care a comis infracţiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 să cunoască vârsta celui pe care îl foloseşte în acest scop. Or, în cauză, după cum rezultă din declaraţiile martorului şi chiar ale inculpatului D.M., martorul este fiul său biologic, astfel încât este evident că inculpatul ştia vârsta acestuia, care, la acel moment, avea aproape 16 ani.

Referitor la forma continuată a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C.M.E., Tribunalul a constatat că, în rechizitoriu, procurorul a prezentat situaţia de fapt în sensul că, în perioada 2005-2006, în mod repetat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, inculpatul în discuţie a vândut cocaină mai multor persoane, activităţi ilicite desfăşurate în incinta cafenelei A.C. din Bucureşti, de administrarea căreia se ocupa, împrejurări în care, la data de 26 octombrie 2006, a vândut investigatorului sub acoperire I.P. cantitatea de 8,46 grame de cocaină, pe care a primit-o de la inculpatul D.M., prin intermediul martorului D.M.I. Prin urmare, din chiar expunerea procurorului, Tribunalul a reţinut că, în ceea ce priveşte celelalte acte materiale, în timpul anchetei nu au putut fi identificate alte persoane cărora inculpatul să le fi procurat, vândut, etc. droguri şi nici nu a fost probat obiectul material al acelor acte pretins comise de acesta, deşi specificul infracţiunii de care este acuzat presupunea expertizarea drogurilor de către un specialist, care să confirme natura lor. în consecinţă, Tribunalul a considerat că se impune schimbarea încadrării juridice în cazul inculpatului C.M.E., în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În drept, Tribunalul a constatat că fapta inculpatul C.M.E. care, la data de 26 octombrie 2006, a procurat prin intermediul inculpatului D.M. cantitatea de cca. 10 grame de cocaină, pe care, ulterior, a vândut-o investigatorului sub acoperire întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, fiind comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege.

În acelaşi timp, fapta inculpatului D.M. (zis P.) care, la data de 26 octombrie 2006, a procurat pentru inculpatul C.M.E. cantitatea de 10 grame de cocaină, pentru a fi dată investigatorului sub acoperire I.P. şi, de asemenea, i-a livrat această cantitate prin intermediul minorului D.M.I., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. d) din aceeaşi lege şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), fiind comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege.

II. În baza unei înţelegeri anterioare, din data de 07 noiembrie 2006, investigatorul sub acoperire I.P., însoţită de colaboratorul sub acoperire A.Ş., s-au deplasat în municipiul Târgovişte, unde locuia inculpatul S.I.B., pentru a cumpăra de la acesta o cantitate de cocaină. Astfel, cei doi s-au întâlnit cu inculpatul S.I.B. în Târgovişte, acesta ducându-i cu maşina până pe A.T., unde el a urcat într-un apartament şi apoi le-a predat o punguţă, despre care a afirmat că avea 20 de grame de cocaină, pentru investigatorul şi colaboratorul i-au plătit 2.000 euro şi cu privire la care, în urma expertizării, s-a constatat că în realitate avea greutatea de 17,54 grame şi conţinea cocaină, în amestec cu paracetamol şi diltiazem, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 13 noiembrie 2006 (filele 31-32, vol. l, d.u.p.), după efectuarea analizelor de laborator rămânând cantitatea de 17,40 grame din acea substanţă.

Cantitatea vândută de inculpatul S.I.B. investigatorului sub acoperire fusese procurată de către cel dintâi de la inculpatul C.C., care îi vânduse 100 de grame de cocaină, conform declaraţiilor celor doi, cu preţul de 60 euro/gram, la care inculpatul S.I.B. a adăugat încă 40 euro/gram, rezultând astfel un preţ final de 100 euro/gram.

Având în vedere că, în urma cântăririi, investigatorul şi colaboratorul au constatat că inculpatul S.I.B. le vânduse mai puţin de 20 de grame de cocaină, au luat legătură cu acesta pentru a le da şi restul, sens în care, la data de 10 noiembrie 2006, s-au întâlnit cu inculpatul respectiv la benzinăria A. din Bucureşti, unde acesta din urmă le-a înmânat datoria.

Substanţa astfel înmânată a fost expertizată, prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 14 noiembrie 2006 (filele 38-39, vol. l, d.u.p.) constatându-se că avea masa de 1,65 grame şi conţinea cocaină în amestec cu diltiazem, în urma analizelor de laborator rămânând cantitatea de 1,60 grame.

Ulterior, la data de 17 noiembrie 2006, investigatorul sub acoperire I.P. şi colaboratorul sub acoperire A.Ş. s-au deplasat din nou în municipiul Târgovişte, pentru a se întâlni cu inculpatul S.I.B., care le promisese că le va da o altă cantitate de droguri. Ajunşi acolo, inculpatul S.I.B. le-a spus că are puţină treabă, cerându-le să îl aştepte, ceea ce cei doi au şi făcut, stând în barul A., în compania martorului I.C. (zis M.). După cca. o oră, investigatorul şi colaboratorul s-au deplasat, împreună cu inculpatul S.I.B., pe B-dul L., la un imobil de unde a coborât inculpatul C.C., care a stat de vorbă cu primul inculpat. La scurt timp, inculpatul S.I.B. s-a întors la maşina unde îl aşteptau investigatorul şi colaboratorul şi Ie-a înmânat acestora un pachet de ţigări K., în care se afla o substanţă pulverulentă, cu privire la care, în urma expertizării, s-a constatat că are greutatea de 6,92 grame şi conţine cocaină în amestec cu diltiazem, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 20 noiembrie 2006 (filele 52-53, vol. I, d.u.p.), după efectuarea analizelor de laborator rămânând cantitatea de 6,82 grame.

Inculpatul S.I.B. a recunoscut în mod constant aceste fapte, în modalitatea prezentată, iar inculpatul C.C. le-a recunoscut şi el, cu ocazia audierii de către Tribunal, prezentând la fel situaţia de fapt, cu menţiunea că ar fi procurat, la rândul său, acele droguri de la inculpatul F.V. Tribunalul a constatat că această menţiune nu se coroborează însă cu alte probe, fiind ea însăşi o probă indirectă. De altfel, din cuprinsul rechizitoriului, a rezultat că inculpatul F.V. nu a fost trimis în judecată şi pentru aceste fapte. Prin urmare, Tribunalul a considerat că declaraţia inculpatului C.C. din faza de cercetare judecătorească este insuficientă pentru o eventuală extindere a acţiunii penale la alte acte materiale. Tribunalul a mai constatat că restul declaraţiilor celor doi inculpaţi se coroborează întocmai cu toate celelalte probe administrate.

III. În seara zilei de 19/20 decembrie 2006, în baza unor discuţii telefonice anterioare (interceptate), inculpatul S.I.B. s-a întâlnit cu inculpatul F.V. la benzinăria A. din Bucureşti, unde acesta din urmă i-a vândut cantitatea de 100 de grame de cocaină, deşi trebuia să îi vândă 200 de grame din acelaşi drog.

Cu privire la această faptă, prin concluzii scrise depuse la dosar, apărătorii aleşi ai inculpatului F.V. au arătat că, din declaraţia dată de inculpatul S.I.B. în cursul judecăţii, ar rezultă că, la tranzacţia respectivă, ar fi fost prezent şi investigatorul sub acoperire I.P., or acesta din urmă a declarat tot în faţa instanţei de judecată că nu l-a cunoscut niciodată personal pe inculpatul F.V. Tribunalul a constatat însă că aceste concluzii s-au bazat pe lecturarea greşită a declaraţiei inculpatului S.I.B., care nu a afirmat niciodată că investigatorul sub acoperire I.P. ar fi fost de faţă la tranzacţia încheiată cu inculpatul F.V., ci numai a doua zi, când el i-a vândut investigatorului o parte din drogurile cumpărate în ziua precedentă de la inculpatul F.V.

Pe de altă parte, Tribunalul a constatat că, în mod constant, inculpatul S.I.B. a prezentat situaţia de fapt cu deosebită acurateţe, dând detalii care s-au coroborat cu toate celelalte probe administrate în cauză.

Tribunalul a mai reţinut că activitatea infracţională a inculpatului F.V., pentru care apărătorii săi au considerat că nu există suficiente probe, a rezultat nu numai din declaraţiile inculpatului S.I.B., dar şi din cele ale colaboratorului, precum şi din interceptările convorbirilor telefonice (filele 39, 43, vol. III, d.u.p.) purtate de inculpatul S.I.B. cu utilizatorul numerelor X, care, potrivit declaraţiei acestuia din urmă (fila 282, vol. I, d.u.p.), erau folosite de inculpatul F.V.

A doua zi, respectiv la data de 20 decembrie 2006, inculpatul S.I.B. i-a vândut investigatorului sub acoperire I.P., care era împreună cu colaboratorul A.Ş., la un bar din zona U., din cantitatea de 100 de grame de cocaină cumpărată anterior de la inculpatul F.V., cantitatea de 50 de grame de cocaină, care, în urma expertizării, s-a dovedit că a avea numai 44,55 grame şi a conţine cocaină în amestec cu fenacetină, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 decembrie 2006 (filele 199-200, vol. II, d.u.p.), după efectuarea analizelor de laborator rămânând 44,38 de grame.

IV. În cuprinsul rechizitoriului, s-a mai reţinut că, în perioada Revelionului 2006/2007, inculpatul C.C. i-ar mai fi vândut inculpatului S.I.B. cantitatea de aproximativ 500 de grame de cocaină, astfel: 100 de grame, în spatele hotelului Intercontinental din Bucureşti şi 400 de grame în Târgovişte.

Cu privire la aceste acte materiale, Tribunalul a considerat că materialul probator administrat este insuficient, având în vedere, pe de o parte, că ambii inculpaţi au negat astfel de fapte iar, pe de altă parte, că nu a fost dovedit obiectul material al acelor pretinse activităţi, pentru a se stabili că, într-adevăr, tranzacţiile menţionate s-au referit la cocaină, drog de mare risc. Pentru acest motiv, Tribunalul nu a reţinut săvârşirea de către inculpaţi a acestor acte materiale.

În acelaşi sens s-a pronunţat Tribunalul şi cu privire la evenimentele petrecute în noaptea de 02/03 ianuarie 2007 la C., unde, cu ocazia unei petreceri, după plecarea sa, inculpatul S.I.B. ar fi fost rugat de una dintre invitate să facă rost de o cantitate de cocaină, sens în care el i-ar fi solicitat colaboratului sub acoperire A.Ş. să ducă acolo 6 grame de cocaină, din cantitatea pe care o vânduse acestuia în luna decembrie 2006. Astfel, Tribunalul a reţinut că, deşi cu privire la această faptă, inculpatul S.I.B. a confirmat susţinerile din rechizitoriu, declaraţia sa coroborându-se şi cu interceptările convorbirilor telefonice, dar şi cu declaraţiile colaboratorului şi ale martorului C.T.O., în lipsa obiectului material din care să rezulte cu certitudine că substanţa ce s-a livrat în noaptea respectivă, la cererea inculpatului, a fost cu adevărat cocaină, nu sunt suficiente probe din care să rezulte comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc cu privire la acest act material.

V. La data de 12 ianuarie 2007, în urma convorbirilor anterioare dintre colaboratorul A.Ş. şi inculpatul F.V., acesta din urmă i-a spus că are mai multe pastile ecstasy pentru vânzare, motiv pentru care, pentru a se convinge de calitatea lor, colaboratorul respectiv a plecat la Târgovişte, unde, în prezenţa inculpatului S.I.B., cel dintâi inculpat i-a predat două comprimate, afirmând că are cea. 20.000 de astfel de comprimate. Cu privire la aceste comprimate, care au fost predate de către colaborator investigatorului sub acoperire M.B., s-a constatat că sunt M.D.M.A., conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 17 ianuarie 2007 (filele 219-220, vol. II, d.u.p.), cele două probe fiind consumate în procesul analizelor de laborator.

Şi cu privire la această faptă, apărătorii aleşi ai inculpatului F.V. au susţinut că nu sunt suficiente probe, arătând că inculpatul S.I.B. ar fi afirmat că el s-a întâlnit o singură dată primul inculpat la hotelul M. şi că atunci nu s-a dat nici o mostră. Tribunalul a constatat că aceste susţineri sunt urmarea unei lecturări greşite a probatoriului. Astfel, din probele dosarului a rezultat în mod clar că cele două mostre nu s-au dat în data de 02 februarie 2007, la Marriot, unde inculpaţii s-au întâlnit pentru discutarea tranzacţiei celor 20.000 de comprimate, ci cu o lună mai înainte, la Târgovişte. De asemenea, deşi colaboratorul A.Ş. nu a menţionat în declaraţiile sale nimic cu privire la aceste mostre, activitatea lui a rezultat din procesul verbal întocmit de către investigatorul sub acoperire, care a şi primit de la colaborator cele două mostre, precum şi din declaraţiile inculpatului S.I.B. şi din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică. De altfel, această activitate, de verificare a comprimatelor, a fost şi premisa întâlnirii din data de 02 februarie 2007, de la hotelul M. din Bucureşti.

Astfel, la data respectivă, în baza discuţiilor precizate, inculpatul S.I.B. a stabilit o întâlnire, la care au participat inculpatul F.V., colaboratorul A.Ş., martorul I.C. şi colaboratorul M.A., discuţiile fiind purtate între acesta din urmă şi inculpatul F.V., în legătură cu tranzacţionarea a 20.000 de comprimate ecstasy, în special cât priveşte preţul unui astfel de comprimat, după cum a rezultat din interceptarea convorbirilor în mediul ambiental şi din declaraţiile participanţilor. Această tranzacţie nu s-a finalizat însă.

VI. În baza unor discuţii anterioare, la data de 30 martie 2007, inculpatul S.I.B. a stabilit cu investigatorul sub acoperire I.P. o întâlnire la benzinăria A. din Bucureşti, unde urma să îi vândă acestuia cantitatea de 150 de grame de cocaină, cu preţul de 85 euro/gram, cantitatea respectivă trebuind procurată de la inculpatul C.C.

Această tranzacţie a fost supravegheată, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit la acel moment (filele 208-209, vol. l, d.u.p.), iar discuţiile purtate au fost interceptate şi redate la dosar. În momentul în care inculpatul C.C. a sosit la locul întâlnirii, pentru a se finaliza tranzacţia, cei doi inculpaţi au fost surprinşi în flagrant, după ce anterior inculpatul S.I.B. îi înmânase investigatorului sub acoperire, în toaleta benzinăriei, o punguţă ce conţinea o substanţă pulverulentă, care, în urma expertizării, s-a dovedit a avea greutatea de 115,98 de grame şi a conţine cocaină, în amestec cu paracetamol, lidocaină, aminopyrine şi algocalmin, conform raportului de constatare tehnic-ştiinţifică din 11 aprilie 2007 (filele 234-236, vol. l, d.u.p.), după efectuarea analizelor de laborator rămânând din acea substanţă cantitatea de 109,35 de grame.

Din declaraţiile inculpatului S.I.B., a rezultat că inculpatul C.C. urma să îi aducă o cantitate mai mică de cocaină decât cea pe care el urma să o vândă investigatorului sub acoperire, urmând să o completeze cu algocalmin, dintr-o pungă pe care o adusese special în acest scop, motiv pentru care, anterior predării drogurilor către investigator, inculpatul S.I.B. a amestecat cele două substanţe, pe care Ie-a cântărit cu un cântar electronic în maşina sa. Aceste afirmaţii au fost confirmate de procesul verbal de percheziţie a autoturismului respectiv, precum şi de concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, prin care s-a constatat că în punguţa ce conţinea drogul s-a identificat şi algocalmin, iar urme de cocaină au fost puse în evidenţă atât pe cântar, cât şi în proba materială ridicată din acea maşină, aceasta din urmă fiind constituită în fapt din particule de substanţă ce au fost identificate pe bancheta din spate a autoturismului aparţinând inculpatului.

Inculpatul S.I.B. a recunoscut în totalitate faptele descrise mai sus, precizând că nu a fost niciodată consumator de droguri, că vânzarea drogurilor o făcea pentru un profit de 40 euro/gram şi că el achiziţiona droguri în principal de la inculpatul C.C., care i le vindea cu preţul de 60 euro/gram.

Inculpatul C.C. a recunoscut şi el faptele, în declaraţia dată în cursul judecăţii, precizând şi faptul că, doar ocazional, consuma droguri.

În drept, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului S.I.B. (zis B.) care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, începând din luna noiembrie 2006 şi până la data de 30 martie 2007, a procurat cocaină investigatorului sub acoperire I.P. la datele de 08 noiembrie 2006, 10 noiembrie 2006 şi 17 noiembrie 2006, a cumpărat cocaină în vederea revânzării de la inculpatul F.V. la data de 19 decembrie 2006, a vândut din nou cocaină aceluiaşi investigator la data de 20 decembrie 2006, a intermediat predarea a două mostre de comprimate ecstasy de la inculpatul F.V. către colaboratorul A.Ş. şi a vândut cocaină aceluiaşi investigator la data de 30 martie 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), fiind comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege.

În acelaşi timp, faptele inculpatului C.C. care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a vândut cocaină inculpatului S.I.B. la datele de 08 noiembrie 2006, 17 noiembrie 2006 şi 30 martie 2007, droguri pe care cel din urmă le-a vândut ulterior investigatorului sub acoperire I.P., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), fiind comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege.

De asemenea, faptele inculpatului F.V. (zis F.) care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, la data de 19 decembrie 2006 a vândut cocaină inculpatului S.I.B., iar la data de 12 ianuarie 2007 a predat colaboratorului A.Ş. două mostre de comprimate ecstasy, în vederea discutării unei tranzacţionări ulterioare a 20.000 de asemenea comprimate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), fiind comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Împotriva hotărârii, au declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (la data de 10 iulie 2008) inculpaţii S.I.B., C.C., F.V. (toţi trei la data de 08 iulie 2008) şi D.M. (la data de 11 iulie 2008), cauza fiind înaintată acestei Curţi, spre competentă soluţionare, la data de 12 august 2008.

I. În motivele scrise de apel (filele 4-10, vol. I, dosar de apel), susţinute şi cu ocazia dezbaterilor, Parchetul a criticat sentinţa primei instanţe pentru netemeinicie, sub două aspecte:

1. greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor S.I.B., C.C., F.V. şi D.M., cât priveşte durata acestora, solicitând majorarea lor, în raport cu pericol social deosebit al infracţiunilor comise, cantitatea mare de droguri traficate şi consecinţele grave ale punerii în circulaţie a acestora, însă cu reţinerea în continuare, în favoarea inculpaţilor, a circumstanţelor atenuante acordate de Tribunal;

2. greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului C.M.E., numai cât priveşte durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării acesteia, solicitând, în raport cu aceleaşi împrejurări anterior invocate, majorarea termenului respectiv până la limita maximă legală (9 ani).

La termenul din data de 20 octombrie 2008, în legătură cu prima critică formulată, Parchetul şi-a extins oral motivele de apel, doar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.I.B., solicitând a se reţine în sarcina acestuia, în conţinutul infracţiunii continuate de trafic de droguri de mare risc, şi actul material din data de 02/03 ianuarie 2007, apreciind, contrar celor reţinute în sentinţa atacată, că şi actul respectiv a fost probat (fila 70, verso, dosar de apel).

II. Cu ocazia dezbaterilor, precum şi în concluziile scrise depuse la dosar (filele 145-150 şi 158-159, vol. II, dosar de apel), inculpatul S.I.B. a criticat sentinţa apelată pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea acesteia până la limita minimă de 3 ani închisoare, dându-se eficienţă tuturor criteriilor menţionate în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), în special celor privitoare la persoana inculpatului şi la gradul concret de pericol social al infracţiunii, dar şi dispoziţiilor art. 52 şi art. 53³ alin. (5) C. pen., menţinându-se circumstanţele atenuante deja acordate de Tribunal, prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) din C. pen. şi, în plus, reţinându-se în favoarea sa atât circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., cât şi cauzele de atenuare prevăzute de art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi respectiv de art. 9 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul a mai invocat, cu ocazia dezbaterilor, şi încălcarea de către organele de urmărire penală a dispoziţiilor art. 68 alin. (2) C. proc. pen.

Inculpatul S.I.B. a administrat, ca probe noi, înscrisuri în circumstanţiere (filele 117-141, vol. I, dosar de apel) şi a depus la dosar extrase din jurisprudenţă (filele 142-163, vol. I şi 160-231, vol. II, dosar de apel).

III. În motivele scrise de apel (filele 63 şi 164-168 vol. I, dosar de apel), susţinute şi cu ocazia dezbaterilor, inculpatul C.C. a criticat sentinţa primei instanţe pentru netemeinicie, exclusiv sub aspectul individualizării pedepsei, atât în ceea ce priveşte durata acesteia, cât şi în ceea ce priveşte modalitatea ei de executare, sens în care a solicitat ca, dându-se o mai mare eficienţă circumstanţelor atenuante deja acordate, prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., să fie coborâtă pedeapsa, în principal până la o limită care să permită suspendarea executării ei, fie condiţionat, conform art. 81 C. pen., fie sub supraveghere, potrivit art. 86 C. pen. sau chiar executarea sa la locul de muncă, în condiţiile art. 86⁷ C. pen.

Inculpatul C.C. a administrat, ca probe noi, înscrisuri în circumstanţiere (filele 65-68, vol. I, dosar de apel).

IV. În motivele scrise de apel (filele 39-41, vol. I, dosar de apel), susţinute şi cu ocazia dezbaterilor şi, de asemenea, reiterate şi în concluziile scrise formulate (filele 151-154, vol. II, dosar de apel) inculpatul F.V. a criticat sentinţa apelată pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub trei aspecte:

1. greşita condamnare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, susţinând că niciunul dintre cele două acte materiale ce i se reţin în sarcină nu a fost probat şi solicitând, în consecinţă, pronunţarea unei soluţii de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.;

2. greşita încadrare juridică a faptelor, prin reţinerea eronată a formei continuate a infracţiunii, prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), drept cauză de agravare, susţinând că distanţa în timp şi împrejurările diferite de săvârşire a celor două acte materiale dovedesc existenţa a două rezoluţii infracţionale distincte, iar nu a unei rezoluţii infracţionale unice, ceea ce impune aplicarea dispoziţiilor concursului de infracţiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., cu consecinţa reindividualizării pedepsei, în sensul diminuării acesteia, corespunzător înlăturării caracterului continuat al infracţiunii;

3. greşita individualizare a pedepsei, atât sub aspectul duratei, cât şi al modalităţii de executare, solicitând, prin menţinerea aplicării dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., reducerea acesteia până la limita minimă de 3 ani închisoare şi suspendarea executării ei sub supraveghere, în condiţiile art. 86¹ C. pen.

Prin cererea scrisă depusă la dosar (fila 69, vol. I, dosar de apel), inculpatul F.V. a solicitat, sub aspect probatoriu, reaudierea inculpatului S.I.B., a investigatorului I.P. şi a colaboratorului M.A., precum şi audierea colaboratorului A.Ş.

La termenul din data de 12 ianuarie 2009, apărătorul ales care a asigurat asistenţa juridică a inculpatului F.V. (ce nu s-a prezentat la nicio chemare în faţa curţii de apel) a precizat că renunţă la cererea de reaudiere a investigatorului I.P. şi colaboratorului M.A. (fila 174, vol. I, dosar de apel).

V. În motivele scrise de apel (fila 169, vol. I, dosar de apel), susţinute şi cu ocazia dezbaterilor şi, de asemenea, reiterate şi în concluziile scrise formulate (filele 155-157, vol. II, dosar de apel), inculpatul D.M. a criticat sentinţa primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub trei aspecte

1. greşita sa judecare în prezenta cauză, în condiţiile în care nu există conexitate între fapta de care este acuzat şi faptele reţinute în sarcina celorlalţi inculpaţi;

2. greşita condamnare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în condiţiile stabilirii unei încadrării juridice greşite a faptei săvârşite, solicitând schimbarea acesteia în infracţiunea de deţinere de droguri de mare risc pentru consumul propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

3. greşita individualizare a pedepsei, solicitând reducerea acesteia, dându-se o mai mare eficienţă dispoziţiilor art. 74 C. pen. şi acordându-i-se, totodată, beneficiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi respectiv art. 9 din Legea nr. 39/2003.

Prin cererea scrisă depusă la dosar (fila 64, vol. I, dosar de apel) şi respectiv prin cererea orală formulată la termenul din data de 20 octombrie 2008 (fila 70, verso, vol. I, d.u.p.), inculpatul D.M. a solicitat, sub aspect probatoriu, reaudierea inculpaţilor S.I.B. şi C.C., a investigatorului M.B. şi a martorului D.M.I. şi audierea colaboratorului A.Ş.

VI. Intimatul inculpat C.M.E., care nu a formulat apel în cauză, a depus la dosar copie de pe rechizitoriul nr. 118/D/P/2008 din data de 30 mai 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. (filele 47-62, vol. I, dosar de apel).

În cursul judecării apelurilor, Curtea a procedat nemijlocit la ascultarea inculpaţilor S.I.B., C.C. şi D.M., declaraţiile acestora, date la termenul din data de 12 ianuarie 2009, prin care şi-au menţinut poziţia procesuală de recunoaştere a faptelor, fiind consemnate şi ataşate la filele 170-172, vol. I, dosar de apel.

Prin Decizia nr. 61/ A din 16 martie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a desfiinţat în parte sentinţa penală şi rejudecând:

1) În temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.I.B. la pedeapsa de 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată (incluzând şi actul material din data de 02/03 ianuarie 2007).

În temeiul art. 383 alin. (1)¹ rap. la art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive luată în apel faţă de acest inculpat.

În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată acestui inculpat durata iniţială a reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 31 martie 2007 şi până la data de 14 februarie 2008, precum şi durata arestării preventive dispuse în apel, începând cu data de 16 februarie 2009 şi până la zi.

2) A majorat pedeapsa aplicată inculpatului C.C., în temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen., de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare.

În temeiul art. 383 alin. (1)¹ rap. la art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de acest inculpat.

3) A majorat pedeapsa aplicată inculpatului F.V., în temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 80 alin. (2) C. pen., de la 5 ani închisoare la 8 ani închisoare.

A constatat că M.A.P. nr. 5/J din 21 septembrie 2007 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia l-a penală, în lipsa acestui inculpat, nu a fost pus în executare până în prezent.

4) A majorat termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului C.M.E. în temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., de la 7 ani la 9 ani.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

II. În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii S.I.B., C.C., F.V. şi D.M.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi să plătească cheltuieli judiciare statului.

Împotriva deciziei au declarat recurs inculpaţii D.M., F.V., S.I.B. şi C.C. Cu excepţia recurentului S.I.B., inculpaţii nu şi-au motivat recursurile.

Prin motivele de recurs scrise, inculpatul S.I.B. a criticat Decizia şi sentinţa pentru netemeinicie sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei. A cerut casarea deciziei şi sentinţei şi reducerea pedepsei sub limita legală prin aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi c) şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, caz de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Apărătorii din oficiu desemnaţi pentru inculpaţii F.V., C.C. şi D.M. au criticat Decizia şi sentinţa şi au cerut casarea lor iar în rejudecare să fie reduse pedepsele.

Recurentul inculpat D.M. a arătat că a fost acuzat şi condamnat pentru săvârşirea unui singur act material la 26 octombrie 2006 când împreună cu inculpatul C.E. a cumpărat pentru a consuma 10 gr. cocaină lui revenindu-i 2 gr. iar lui C.E. 8 gr.

Pentru aceeaşi faptă a susţinut recurentul, a fost trimis în judecată într-un alt Dosar care are numărul 8351/2/2009 cu termen la 14 decembrie 2009 la Curtea de Apel Bucureşti în apel.

Recursurile sunt nefondate.

Prima instanţă a reţinut că inculpatul S.I.B. zis B. a avut o atitudine sinceră de colaborare cu organele judiciare recunoscând săvârşirea faptei, că nu are antecedente penale, are un loc de muncă, date ce justifică reţinerea circumstanţelor atenuante prin art. 74 lit. a) şi c) C. pen. Cu privire la modalitatea de executare s-a motivat că nu este justificată cererea inculpatului, de a-i fi aplicată o pedeapsă în privinţa căreia să se dispună executarea la locul de muncă având în vedere motivul comiterii faptei - profitul, cantitatea mare de droguri traficată şi perioada îndelungată de timp în care inculpatul a cumpărat şi vândut droguri.

Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul procurorului şi ţinând seama, că pe parcursul a 5 luni inculpatul a vândut în 6 rânduri cantitatea de 192,64 grame cocaină fapte care prezintă un pericol social deosebit a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de al 6 ani la 9 ani închisoare, menţinând circumstanţele atenuante.

Tot astfel, Curtea a apreciat că şi pedepsele aplicate celorlalţi recurenţi inculpaţi nu sunt în măsură să realizeze prevenţia specială şi prevenţia generală şi le-a majorat de la 5 ani la 7 ani în ce-l priveşte pe inculpatul C.C. şi de la 5 ani la 8 ani în ce-l priveşte pe inculpatul F.V.

Procedând la soluţionarea apelurilor procurorului prin care s-a cerut majorarea pedepsei aplicată inculpatului D.M. şi respectiv reducerea pedepsei, inculpatul considerând că pedeapsa este aspră, Curtea a motivat convingător că pedeapsa de 6 ani a fost corect individualizată de prima instanţă. S-a reţinut că la stabilirea pedepsei a fost avută în vedere poziţia procesuală sinceră, circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., neconstestată nici de procuror, împrejurarea că inculpatul a săvârşit un singur act material având ca obiect o cantitate redusă de cocaină în amestec cu alte medicamente (8 gr.) şi starea de recidivă post executorie care însă provine din săvârşirea unor fapte care nu au legătură cu traficul de droguri. Aşa fiind, instanţa de control judiciar a apreciat că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin reţinerea de circumstanţe atenuante pentru o infracţiune pentru care legea prevede pedepse cuprinse între 10 şi 20 de ani, a fost individualizată cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Nefondată este şi critica legată de nereţinerea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 în ce-l priveşte pe inculpatul S.I.B. Astfel din datele existente la dosarul cauzei - denunţurile formulate de inculpat nu s-au materializat prin tragerea la răspundere penală a vreunei persoane aşa încât inculpatul nu poate beneficia de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă.

Susţinerea formulată de inculpatul D.M. că pentru aceeaşi faptă din 26 octombrie 2006 a fost trimis în judecată într-un alt Dosar care are numărul 8351/2/2009 soluţionat prin sentinţa penală nr. 496 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală şi aflat în apel la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, nu poate constitui obiect al recursului de faţă. Astfel potrivit art. 385⁹ pct. 15 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării în cazul când persoana condamnată a fost înainte judecată în mod definitiv pentru aceeaşi faptă sau dacă există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, pedeapsa a fost graţiată ori a intervenit decesul inculpatului.

Inculpatul poate şi urmează să invoce incidenţa autorităţii de lucru judecat în faţa instanţei de apel Curtea de Apel Bucureşti cu ocazia soluţionării apelului.

Aşa fiind cum nu se constată alte motive care luate în examinare din oficiu să ducă la casarea hotărârilor atacate, Înalta Curte urmează ca în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursurile ca nefondate.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii F.V., S.I.B., C.C. şi D.M. împotriva Deciziei penale nr. 61/ A din 16 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.I.B., timpul reţinerii şi arestării preventive de la 31 martie 2007 la 14 februarie 2008 şi arestarea preventivă de la 16 februarie 2009 la 8 decembrie 2009.

Obligă recurentul inculpat S.I.B. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurenţii inculpaţi F.V., C.C. şi D.M. la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 300 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 8 decembrie 2009.

← ICCJ. Decizia nr. 4017/2009. Penal		ICCJ. Decizia nr. 4129/2009. Penal. Infractiuni la legea privind... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3972/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 4013/2009. Penal ICCJ. Decizia nr. 4017/2009. Penal ICCJ. Decizia nr. 4129/2009. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs ICCJ. Decizia nr. 4144/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs ICCJ. Decizia nr. 4155/2009. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 4188/2009. Penal