ICCJ. Decizia nr. 853/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 853/2009
Dosar nr.256/95/2006
Şedinţa publică din 11 martie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin sentinţa penală nr. 62 din 9 martie 2007, Tribunalul Gorj, în baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.I., la 3 ani închisoare, pentru fapta din 14 ianuarie 2003 comisă în paguba familiei D.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata prevăzută de art. 82 C. pen.; s-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1), lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.S.A., la 3 ani închisoare, pentru fapta din 24 ianuarie 2003 comisă în paguba familiei D.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata prevăzută de art. 82 C. pen.; s-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.
S-a interzis inculpaţilor C.I. şi P.S.A. exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., a căror executare s-a suspendat potrivit dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 24 ianuarie 2003, comisă în paguba familiei D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 5 ani închisoare pentru fapta comisă în paguba familiei D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat, la 6 ani închisoare, pentru fapta din 15 martie 2003 comisă în paguba familiei D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă în paguba familiei D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru fapta împotriva părţilor vătămate C.I. şi L.A.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta împotriva părţilor vătămate C.I. şi L.A.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin.(1) lit. e) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părţilor vătămate C.I. şi L.A.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 05 noiembrie 2003 comisă împotriva părţii vătămate F.A.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 05 noiembrie 2003 comisă împotriva părţii vătămate F.A.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă la 15 ianuarie 2004 comisă împotriva părţii vătămate T.I.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 15 ianuarie 2004 comisă împotriva părţii vătămate T.I.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă la 15 ianuarie 2004 împotriva părţii vătămate T.I.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă la 17 ianuarie 2004 împotriva părţii vătămate C.V.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă la 17 ianuarie 2004 împotriva părţii vătămate C.V.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 4 ani închisoare, pentru fapta din 17 ianuarie 2004 comisă împotriva părţii vătămate C.V.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 7 ani închisoare, pentru fapta din 2004 comisă împotriva părţilor vătămate P.V. şi P.D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin.(1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 2004 comisă împotriva părţilor vătămate P.V. şi P.D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 04 aprilie 2004 comisă împotriva părţii vătămate B.I.D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 04 aprilie 2004 comisă împotriva părţii vătămate B.I.D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 7 ani închisoare, pentru fapta comisă la 01 mai 2004 împotriva părţii vătămate P.V.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă la 01 mai 2004 împotriva părţii vătămate P.V.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 7 ani închisoare, pentru fapta din decembrie 2004 comisă împotriva părţii vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din decembrie 2004 comisă împotriva părţii vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 5 ani închisoare, pentru fapta din decembrie 2004, comisă împotriva părţii vătămate G.N.
În baza art. 174 combinat cu art. 175 lit. a) raportat la art. 176 lit. a) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I. la 18 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 211 alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I. la 11 ani închisoare.
În baza art. 33 – art. 34 lit. b)) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului P.I. în pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare ce a fost sporită cu 2 ani, urmând să execute 20 ani închisoare şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Au fost interzise inculpatului P.I. exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 174 combinat cu art. 175 lit. a) raportat la art. 176 lit. a) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G. la 22 ani închisoare şi la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 211 alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G. la 14 ani închisoare.
În baza art. 33 – art. 34 lit. b)) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului M.G. în pedeapsa cea mai grea de 22 ani închisoare pe care a sporit-o cu 3 ani închisoare, urmând să execute 25 ani închisoare şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani, după executarea pedepsei principale.
Au fost interzise inculpatului M.G. exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 174 combinat cu art. 175 lit. a) raportat la art. 176 lit. a) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 24 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 211 alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 15 ani închisoare.
În baza art. 33 – art. 34 lit. b)) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului B.G. în pedeapsa cea mai grea de 24 ani închisoare, care a fost sporită cu 3 ani şi 6 luni închisoare, urmând să execute 27 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
S-au interzis inculpatului B.G. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
S-a dedus pentru inculpatul M.G. arestarea preventivă din 14 aprilie 2006 şi până la zi şi s-a menţinut starea de arest a acestuia.
S-a dedus pentru inculpaţii B.G. şi P.I. reţinerea şi arestul preventiv începând cu 19 aprilie 2006 şi până la zi şi s-a menţinut starea de arest a acestora.
A fost menţinut sechestrul asigurător aplicat asupra bunurilor inculpaţilor M.G., P.I. şi B.G.
În baza art. 118 C. pen., s-a confiscat de la fiecare inculpat: M.G., P.I. şi B.G. câte 1/3 din suma de 250 lei, ce reprezintă contravaloarea pistolului cu electroşocuri folosit la comiterea infracţiunii de omor.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G., C.I. şi P.S.A., în solidar, la plata sumei de 6000 lei, reactualizată la data plăţii efective şi integrale către partea vătămată constituită parte civilă D.M.
Au fost obligaţi inculpaţii B.G. şi M.G., în solidar, la plata sumei de 15.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, sumă reactualizată la data plăţii efective către partea vătămată constituită parte civilă, D.N.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I., în solidar, la plata sumei de 20.344,302 lei, cu titlu de despăgubiri civile către părţile vătămate constituite părţi civile C.I. şi L.A., sumă ce se va reactualiza la data plăţii efective.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G. şi B.G., în solidar, la plata sumei de 10.800 lei, cu titlu de despăgubiri civile, faţă de partea vătămată constituită parte civilă F.S., sumă ce se va reactualiza la data plăţii efective.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I., în solidar, la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea vătămată constituită parte civilă T.I., sumă ce va fi reactualizată la data efectivei plăţi.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I., în solidar, la plata sumei de 550 lei, cu titlu de despăgubiri civile faţă de partea vătămată constituită parte civilă C.V., sumă reactualizată la data plăţii.
Au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii M.G. şi B.G. la plata sumei de 21.500 lei, cu titlu de despăgubiri civile faţă de partea vătămată constituită parte civilă P.D., sumă reactualizată la data plăţii efective.
S-a confiscat de la fiecare dintre inculpaţii M.G. şi B.G. suma de 680 lei şi 50 Euro, reprezentând câte 1/2 din sumele sustrase din locuinţa lui B.I.D., care a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G. şi P.I., în solidar, la plata sumei de 9000 lei, cu titlu de despăgubiri civile faţă de partea vătămată constituită parte civilă P.V., sumă reactualizată la data plăţii efective.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., P.I. şi B.G., în solidar, la plata sumei de 11.000 lei cu titlu de despăgubiri civile faţă de partea vătămată constituită parte civilă G.N., sumă reactualizată la plata efectivă.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., P.I. şi B.G., în solidar, la plata sumei de 20.954 lei, cu dobânda legală calculată de la data sustragerii sumei, 16 iunie 2005, şi până la achitarea sumei faţă de partea civilă D.R.P. Craiova.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I., în solidar, la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, cheltuieli de înmormântare faţă de partea civilă P.M.D.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I., în solidar, la plata sumei de 25.000 lei, cu titlu de daune morale faţă de partea civilă P.M.D. şi 30.000 lei daune morale faţă de partea civilă P.M.I.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I., în solidar, la plata unei rente globale de 4200 lei (200 lei lunar x 21 luni), faţă de partea civilă P.M.l., cu începere de la data decesului mamei acesteia şi până la data pronunţării sentinţei şi, în continuare, la 200 lei lunar rentă, până la împlinirea vârstei de 18 ani de către partea civilă, dar nu mai târziu de 25 ani, dacă va continua studiile şcolare.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I. la câte 2500 lei cheltuieli judiciare statului.
Au fost obligaţi inculpaţii C.I. şi P.S.A. la câte 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei reprezintă onorarii pentru avocat din oficiu, sumă ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Gorj.
Au fost obligaţi inculpaţii M.G., B.G., P.I., la câte 200 lei cheltuieli de judecată faţă de partea civilă P.M.D.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în fapt că, la data de 16 iunie 2005, O.P. Tg-Jiu a sesizat faptul că factorul poştal, P.I. nu s-a prezentat la locul de muncă pentru a justifica suma de 20.900 lei, ce reprezenta pensii şi alte sume de bani pe care trebuia să le distribuie în sectorul în care funcţiona.
Au fost efectuate cercetări cu privire la acest fapt, fiind extinsă aria acestora atât cu privire la familia acesteia, cât şi la cercul de prieteni, dar ele au rămas fără rezultat.
La 10 august 2005, I.P.J. Mehedinţi a fost sesizat de faptul că în punctul M. din comuna Obîrşia Cloşani, a fost descoperit un craniu uman şi câteva oase, precum şi câteva obiecte de îmbrăcăminte şi o sanda de femeie.
Cum soţul lui P.I., P.M.D. a recunoscut o parte din acele obiecte de îmbrăcăminte şi sandaua ca fiind ale soţiei sale, s-au efectuat cercetări medico-legale şi s-a stabilit că acele resturi umane aparţin cel mai probabil victimei P.I. din Tg-Jiu.
Cercetările au continuat şi, după câteva luni, s-a descoperit faptul că telefonul mobil al victimei se află la B.G. din Tg-Jiu, acesta declarând că l-a cumpărat în august 2005 de la o persoană necunoscută.
În paralel, se efectuau cercetări penale şi cu privire la mai multe infracţiuni de furt comise în Tg-Jiu şi, întrucât existau indicii că acestea au fost comise de către M.G. şi P.I., au fost supuşi la o testare cu poligraful, iar ulterior s-a stabilit că aceştia sunt şi autorii omorului deosebit de grav asupra victimei P.I.
S-a stabilit că inculpatul M.G. o cunoştea pe P.I. prin rudele soţiei sale şi întrucât aceasta manipula sume mari de bani, inculpaţii M.G. şi B.G. s-au interesat asupra modului în care aceasta ridica banii pentru pensii, modul şi timpul de distribuire, dacă este sau nu însoţită şi au hotărât să-i sustragă aceşti bani, ademenind-o spre o altă locaţie.
Astfel, în lunile aprilie şi mai 2005, cunoscând momentele când se distribuiau pensiile, M.G. s-a deplasat în sectorul în care lucra victima, încercând să o abordeze, cu intenţia de a se deplasa împreună cu el, cu autoturismul, dar victima a refuzat de acea dată.
Tocmai în ideea de a acţiona rapid asupra victimei, cei doi inculpaţi, M.G. şi B.G., au cumpărat de la magazinul Parângul din Tg-Jiu un pistolet cu electroşocuri.
În urma unei înţelegeri prealabile, la 16 iunie 2005, orele 9,30 - 10,00, inculpatul M.G. s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală, lângă locul de muncă al victimei, Oficiul poştal, în zona gării şi a aşteptat-o pe victimă.
A observat că aceasta are asupra ei geanta de poştaş şi a invitat-o să servească o cafea în oraş sau la un complex comercial în afara localităţii.
Victima a acceptat şi a urcat pe locul din dreapta al autoturismului, aşezând lângă ea, la picioare, geanta tip poştă în care inculpaţii credeau că sunt circa 50.000 lei.
Inculpatul M.G. l-a anunţat pe B.G., iar acesta la rândul lui l-a anunţat pe P.I. şi cei doi s-au deplasat în zona Calea Severinului unde îi aştepta inculpatul M.G. şi victima.
Inculpatul B.G. a urcat în autoturismul condus de M.G. aşezându-se în spatele victimei, iar inculpatul P.I. s-a aşezat în spatele lui M.G., după care s-au îndreptat spre localitatea Baia de Aramă, cu motivarea că unul dintre aceştia locuieşte acolo.
Ajunşi în localitatea Baia de Aramă, inculpatul M.G. a alimentat autoturismul într-o staţie P., după care cei trei inculpaţi au coborât şi au discutat asupra modului în care vor acţiona asupra victimei. Cu acel prilej, P.I. a încercat să renunţe, declarând că se va întoarce acasă, dar a fost convins de ceilalţi inculpaţi să-i însoţească în direcţia Băile Herculane.
Pe raza satului Godeanu, din comuna Obîrşia Cloşani, judeţul Mehedinţi, într-o zonă împădurită, inculpatul M.G. a oprit autoturismul cu motivarea că s-a încins motorul şi toţi trei inculpaţii au coborât din maşină, discutând asupra modului în care urmează să acţioneze, dar apreciind că nu este locul potrivit, au mers mai departe.
Ajunşi în punctul V.S., au cotit pe un drum forestier, au traversat un pârâu şi s-au oprit lângă o stână. în acel moment, inculpatul B.G. a aplicat pistoletul cu electroşocuri pe gâtul victimei în partea dreaptă, dar acesta nu a funcţionat.
Victima a început să ţipe şi s-a exprimat: „dar ce vreţi să mă omorâţi".
În aceste împrejurări, tot inculpatul B.G. a încercat să ştranguleze victima cu centura de siguranţă şi a lovit-o de mai multe ori în zona capului, în timp ce inculpatul M.G. a lovit-o în zona abdomenului.
Inculpaţii au coborât şi au coborât-o şi pe victimă din maşină, continuând să o lovească cu pumnii şi picioarele.
La cererea lui B.G., M.G. a adus o pungă din plastic pe care au aplicat-o peste capul victimei pentru a o asfixia.
De teamă să nu fie observaţi de alte persoane, inculpaţii au urcat din nou victima în maşină, pe bancheta din spate iar, în acest timp, inculpatul B.G., pentru a fi sigur de decesul victimei, i-a răsucit cu putere, de mai multe ori capul. S-au întors apoi spre locul de unde porniseră cu intenţia de a găsi un loc unde să abandoneze corpul victimei, loc pe care l-au căutat inculpaţii M. şi B.
După aceea, toţi trei inculpaţii au deplasat victima, târând-o circa 60 - 70 m, pentru a o aşeza într-o groapă formată prin dezrădăcinarea unui copac. Aici, crezând că victima încă trăieşte, inculpatul M. a lovit-o cu o piatră în zona capului şi a încercat să-i străpungă gâtul cu o şurubelniţă. Au acoperit apoi corpul victimei cu frunze şi resturi vegetale şi au aşezat într-o pungă şurubelniţa şi piatra şi s-au deplasat spre Tg-Jiu.
În timpul deplasării, B.G. a scos din geanta tip poştaş a victimei suma de 20.000 lei, pe care a împărţit-o astfel: el a luat 10.000 lei, M.G. a primit 6.500 lei iar P.I. 4.500 lei. Tot cu acest prilej, inculpatul B. a reţinut şi telefonul mobil al victimei cumpărat pentru aceasta din Spania de către soţul său, cu toate că ceilalţi doi i-au solicitat să-l arunce.
În apropiere de localitatea Bîrseşti, lângă Tg-Jiu, inculpaţii au oprit autoturismul, au intrat în pădure cu intenţia de a incendia geanta şi obiectele tip poştă aflate în geantă.
Inculpatul B. a mai găsit cu acest prilej în geantă suma de 1.000 lei pe care a reţinut-o.
Ulterior, cu ocazia cercetărilor, la 20 aprilie 2006, a fost identificat locul unde fusese incendiată geanta victimei şi s-au mai găsit acolo resturi de ziare din 16 iunie 2006, reviste, obiecte personale ale victimei şi cheia de la locuinţa acesteia, care s-a potrivit la sistemul de închidere a uşii de acces la locuinţa acesteia.
Ajunşi în Tg-Jiu, inculpaţii au ascuns în bazinul unei toalete din Parcul Central actele de identitate ale victimei, care au fost ulterior găsite de un lucrător din cadrul D.S.C. Tg-Jiu.
În perioada următoare, M.G. s-a aflat de mai multe ori în preajma soţului victimei pentru a-i distrage atenţia, arătându-se şocat de cele întâmplate şi încercând să-l conducă pe piste false.
În timpul urmăririi penale, s-a dispus efectuarea unei reconstituiri la locul comiterii infracţiunii, ocazie cu care inculpaţii au recunoscut comiterea faptei şi au dat declaraţii amănunţite, în detaliu, asupra modului în care s-a acţionat.
Prin ordonanţa din 8 mai 2006 s-a dispus supunerea inculpaţilor la o expertiză medicio-legală psihiatrică, care a fost efectuată la I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti, concluzionându-se în sensul că aceştia nu prezintă tulburări psihice de natură a le afecta capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor faptelor lor, ei având discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care erau cercetaţi, fiind avizate la 5 iulie 2006 de comisia de avizare şi control din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici.
La data de 19 aprilie 2006, cu privire la inculpaţii P.I. şi B.G. s-a luat măsura reţinerii pentru 24 ore, iar prin încheierea nr. 34 din 20 aprilie 2006 a Tribunalului Gorj s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor B.G. şi P.I. pe o perioadă de 29 zile, iar a inculpatului M.G. pe o perioadă de 30 zile, începând cu 20 aprilie 2006 (acest inculpat fusese anterior arestat într-o altă cauză, în care era cercetat pentru comiterea unei infracţiuni de furt calificat).
Atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti, inculpaţii au recunoscut comiterea faptei de omor deosebit de grav, având doar opinii diferite cu privire la participarea fiecăruia dintre ei la exercitarea violenţelor care au condus la decesul victimei, inculpaţii M.G. şi B.G. încercând să deplaseze responsabilitatea acestora, fiecare asupra celuilalt, ambii însă recunoscând participarea mult mai redusă a inculpatului P.I.
În acelaşi timp, s-au efectuat cercetări şi s-a descoperit că cei trei inculpaţi au săvârşit pe parcursul mai multor ani multiple infracţiuni de furt calificat, după cum urmează:
1. Astfel, în anul 2002, inculpatul B.G. a lucrat la familia D. din comuna Turcineşti şi a observat că aceştia deţin bunuri însemnate. La 24 ianuarie 2003, B.G., M.G., C.I. şi P.S.A. au decis să sustragă bunuri din această locuinţă şi s-au deplasat cu autoturismul spre Turcineşti. După ce familia D. a părăsit locuinţa şi s-a îndreptat spre Tg-Jiu, cei patru s-au deplasat spre locuinţa familiei D., unde au coborât M.G. şi C.I., iar ceilalţi au plecat, urmând să revină când vor fi chemaţi. M.G. a pătruns în locuinţă, forţând uşa de acces şi a sustras bunuri şi bijuterii în valoare de 5.300 lei pe care Ie-a pus într-o geantă de voiaj sustrasă din locuinţă, timp în care C.I. a asigurat paza la poarta locuinţei.
Ulterior, i-au sunat pe B.G. şi P.S.A. care au revenit, i-au luat şi pe ceilalţi doi şi s-au deplasat spre Bumbeşti Jiu, unde au împărţit bunurile sustrase. Un aparat foto tip CANON a fost găsit la P.S.A. iar un aparat video marca OREON a fost ridicat din locuinţa lui M.G. şi bunurile au fost predate lui D.M., iar aceasta s-a mai constitui la urmărirea penal parte civilă cu suma de 5.000 lei.
M.G. a cunoscut faptul că familia D., care locuia în acelaşi bloc, deţine bani în locuinţă, fiind prieten cu aceştia, vizitându-se de mai multe ori. Cu ocazia unei astfel de vizite, a sustras cheia locuinţei familiei D., a copiat-o şi apoi a predat-o lui B.G.. în seara zilei de 15 martie 2003, familiile M.G. şi D.N. au participat la un botez în comuna Stăneşti, iar M.G. l-a sunat pe B.G., informându-l despre acest lucru. în aceste condiţii, B.G., folosind cheia dată de M.G., a pătruns în locuinţa familiei D.N., de unde a sustras suma de 15.000 lei, pe care i-au împărţit între B.G. şi M.G. D.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei.
În iunie 2003, inculpaţii M.G., B.G. şi P.I. au urmărit pe factorii poştali C.I. şi L.A., observând traseele pe care aceştia le urmau. La 18 iunie 2003, cei trei inculpaţi i-au urmărit pe factorii poştali şi, observând că aceştia au parcat autoturismul cu care se deplasau în faţa restaurantului G., şi-au lăsat în autoturism gentile tip poştaş, au hotărât să le sustragă. Inculpatul M.G. a coborât din autoturismul condus de P.I., a forţat portbagajul autoturismului cu care se deplasau cei doi poştaşi şi a sustras cele două genţi în care se aflau bani şi bunuri în sumă de 20.344,302 lei pe care i-au împărţit între ei. Gentile şi corespondenţa au fost incendiate ulterior în satul Lăzăreşti de către inculpaţii M.G. şi B.G. De la locul faptei s-a ridicat o urmă papilară şi s-a stabilit că ea aparţine degetului mijlociu de la mâna stângă a lui M.G.
C.I. şi L.A., care au restituit aceste sume către D.R.P. Craiova, s-au constituit părţi civile cu suma de 20.344,302 lei.
4. Inculpatul M.G. se cunoştea cu familia F. şi a putut astfel sustrage de la aceştia cheia uşii locuinţei iar, la 5 noiembrie 2003, ştiind că în apartament nu se află nici o persoană, M.G. şi B.G. au pătruns în interiorul locuinţei familiei F., cu ajutorul acelei chei potrivite şi au sustras de aici suma de 10.900 lei (în lei şi EURO), precum şi două costume trening, care ulterior au fost restituite păgubaşilor. F.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.900 lei.
B.G. cunoştea că familia T.I. din Tg-Jiu deţine bunuri materiale însemnate şi au hotărât împreună cu P.I. şi M.G. să sustragă bunuri din locuinţa acestora. La 15 ianuarie 2004, după ce T.I. a plecat de la domiciliu, P.I. l-a urmărit prin oraş, pentru a nu se întoarce acasă, în timp ce M.G. a pătruns în locuinţă de unde a sustras bijuterii şi o carcasă pentru unitatea de calculator, bunuri evaluate la 1.750 lei. în tot acest timp, B.G. s-a aflat în apropierea locuinţei părţii vătămate T.I. pentru a asigura paza. O parte din bunurile sustrase au fost restituite, iar în cursul urmăririi penale, T.I. s-a constituit parte civilă cu 1.200 lei.
La 17 ianuarie 2004, P.I. a aflat că membrii familiei C.V. din lezureni nu se află în locuinţă şi i-a anunţat pe B.G. şi M.G., hotărând cu toţii să sustragă bunuri din această locuinţă. P.I. a rămas de pază în apropierea locuinţei, iar M.G. şi B.G. au forţat uşa de acces şi au intrat în locuinţă, de unde au sustras un telefon mobil în valoare de 550 lei, sumă cu care C.V. s-a constituit parte civilă.
În anul 2004, M.G. s-a vizitat cu familia P. din Tg-Jiu şi a observat că aceştia deţin bani şi bunuri de valoare mare. A sustras de la ei o cheie, pe care a copiat-o, a luat legătura cu B.G. şi i-a dat acea cheie, iar în una din seri a plecat în oraş cu familia P., anunţându-l pe B.G. despre aceasta. B.G. a pătruns în locuinţa familiei P. de unde a sustras valută în sumă de 21.500 lei pe care a împărţit-o cu M.G.
P.D. s-a constituit parte civilă cu suma de 21.500 lei.
B.G., care era cumnat cu B.l., a observat că deţine bani şi bunuri în locuinţă şi a hotărât să le sustragă. A procurat o cheie de acces în locuinţă şi, la 4 aprilie 2004, cunoscând că în domiciliu nu este nimeni, a luat legătura cu M.G. şi s-au deplasat împreună la locuinţa familiei B. B.G. a rămas să asigure paza, iar M.G. a pătruns în locuinţă, de unde a sustras bani, un telefon marca HUNDAI, un DVD marca YVORY, toate în valoare de 2.230 lei. La plecarea din locuinţă, M.G. a forţat uşa de acces cu umărul, pentru a nu se putea stabili că se pătrunsese cu chei potrivite. B.l.D. nu s-a constituit parte civilă la urmărirea penală.
Inculpaţii M.G. şi P.I. au decis să sustragă bunuri şi bani din locuinţa lui P.V., fratele lui P.I. La 1 mai 2004, P.I. împreună cu membrii familiei s-au deplasat la târgul din localitatea Drăgoieni şi l-a anunţat despre aceasta pe M.G., care a pătruns în locuinţa din comuna Bălăneşti a familiei P.V., de unde a sustras 6.000 lei şi bijuterii de 3.000 lei, bunurile fiind împărţite între M.G. şi P.I. P.V. s-a constituit parte civilă cu 9.000 lei.
10. Anterior anului 2004, M.G. a cunoscut pe partea civilă G.N. despre care ştia că deţine bani şi bunuri în locuinţa sa din comuna Scoarţa şi că în acea locuinţă nu se află nimeni întrucât ea este în Italia. A luat legătura cu P.I. şi B.G. iar într-una din serile lunii decembrie 2004 s-au deplasat la acea locuinţă cu autoturismul condus de P.I., care i-a lăsat pe ceilalţi doi în faţa locuinţei respective iar el şi-a continuat drumul, urmând să revină când va fi chemat. M.G. şi B.G. au pătruns în curtea locuinţei prin escaladarea gardului, M.G. a pătruns apoi în locuinţă, iar B.G. a asigurat paza. Din acea locuinţă, M.G. a sustras bijuterii din aur şi argint, un set de tacâmuri din inox, un televizor marca PHILIPS, un video marca SONY şi alte bunuri în valoare de 12.500 lei. Inculpaţii au împărţit bunurile. O parte dintre acestea au fost recuperate, iar pentru cele nerecuperate, G.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 11.000 lei.
Instanţa de fond a constatat astfel că fapta inculpatului M.G., de a pătrunde în locuinţa familiei D. prin forţarea uşii de acces de la una din camerele locuinţei, de unde a sustras bunuri şi bijuterii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Faptele inculpaţilor B.G., P.S.A. şi C.I., de a culege date despre bunurile familiei D., de a se deplasa la locuinţa acestei familii, de a asigura paza pentru inculpatul M.G. şi de a-l transporta pe acesta împreună cu bunurile sustrase, după o prealabilă înţelegere, întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de furt în forma prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpaţii au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii.
S-a apreciat de instanţa de fond că fapta inculpatului B.G., de a pătrunde pe timp de noapte în locuinţa familiei D.N., cu ajutorul unei chei sustrase anterior şi de a sustrage suma de 15.000 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Fapta inculpatului M.G., de a sustrage cheia locuinţei familiei D.N., de a face o copie de pe aceasta şi de a o înmâna apoi lui B.G. pentru a-i înlesni acestuia pătrunderea în locuinţă şi sustragerea de bunuri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat în forma prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Totodată, s-a constatat că fapta inculpatului M.G., de a sustrage din autoturismul părţilor vătămate C.I. şi L.A., factori poştali, parcat în loc public, prin forţarea sistemului de încuietori, gentile în care se afla suma totală de 20.344,302 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. e) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
De asemenea, faptele inculpaţilor B.G. şi P.I., de a urmări anterior pe părţile vătămate, pentru a cunoaşte traseele acestora, de a se deplasa cu autoturismul în apropierea celui al părţilor vătămate şi de a asigura paza, în timp ce M.G. sustrăgea gentile acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 lit. e) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpaţii au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii, iar faptele inculpaţilor M.G. şi B.G., de a procura o copie de pe cheia uşii de acces la locuinţa lui F.A. şi F.S. şi de a pătrunde împreună în locuinţă, pe timp de noapte, de unde au sustras, bani şi bunuri în valoare de 10.900 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpaţii au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii.
Prima instanţă a mai apreciat că fapta inculpatului M.G., de a pătrunde în locuinţa lui T.l. prin efracţie şi de a sustrage bijuterii şi o carcasă de calculator, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 208 – art. 209 lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii şi că fapta inculpaţilor B.G. şi P.I., de a urmări pe partea vătămată prin oraş, pentru a fi în măsură să comunice lui M.G. momentul în care aceasta se va întoarce acasă, (P.I.) şi de a asigura paza în apropierea locuinţei (B.G.), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpaţii au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii.
De asemenea, s-a constatat că faptele inculpaţilor B.G. şi M.G. care, pe timp de noapte, au pătruns în locuinţa lui C.V. prin forţarea uşii locuinţei, de unde au sustras bunuri în valoare de 550 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpaţii au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii, iar fapta inculpatului P.I., de a culege informaţii cu privire la familia C.V., în legătură cu prezenţa acestuia în domiciliu şi de a asigura paza pentru ceilalţi doi inculpaţi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului B.G., de a pătrunde pe timp de noapte în locuinţa lui P.D. cu o cheie sustrasă anterior de M.G. şi de a sustrage de aici bunuri în valoare de 21.500 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 208 – art. 209 alin.(1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii; fapta inculpatului M.G. de a procura o cheie potrivită de la locuinţa familiei P.D. şi de a merge în oraş cu această familie pentru a asigura posibilitate lui B.G. să sustragă bunuri din locuinţa lor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat ia art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Prima instanţă a mai constatat că, fapta inculpatului M.G., de a pătrunde pe timp de noapte în locuinţa lui B.l.D., cu ajutorul unei chei potrivite, sustrasă anterior de B.G. şi de a sustrage de aici bunuri în valoare de 2230 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, iar fapta inculpatului B.G., de a sustrage anterior cheia locuinţei lui B.I.D., de a realiza o copie de pe aceasta şi a o înmâna lui M.G. care a pătruns în locuinţă, pe timp de noapte şi a sustras bunuri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Fapta inculpatului M.G. de a pătrunde, prin efracţie, în locuinţa lui P.V. şi de a sustrage bani şi bijuterii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma prevăzută şi pedepsită de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, iar fapta inculpatului P.I., de a oferi date celuilalt inculpat, M.G., despre programul fratelui său şi de a-l anunţa pe acesta despre împrejurarea că se află împreună cu partea vătămată la un târg, oferind astfel posibilitatea celuilalt să pătrundă în locuinţa părţii vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat în forma prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului M.G., de a pătrunde pe timp de noapte, prin escaladarea gardului şi dislocarea unui grilaj de la fereastra locuinţei lui G.N., de unde a sustras bijuterii şi alte bunuri în valoare totală de 12.500 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, iar faptele inculpaţilor B.G. şi P.I., de a se deplasa împreună cu celălalt inculpat la locuinţa lui G.N. şi de a asigura paza acestuia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat în forma prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpaţii au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii.
În şedinţa publică din 27 februarie 2007, instanţa de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantului parchetului, din infracţiunea prevăzută de art. 174, combinat cu art. 175 lit. a) şi b) raportat la art. 176 lit. a) C. pen., în infracţiunile prevăzută de art. 174 combinat cu art. 175 lit. a), raportat la art. 176 lit. a) şi d) C. pen. şi art. 211 alin. (21) lit. a) şi d), cu reţinerea art. 75 lit. a) (pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 C. pen.), apreciind că faptele inculpaţilor, care împreună şi în urma unei înţelegeri prealabile, au hotărât să suprime viaţa victimei P.I., prin lovituri repetate aplicate cu cruzime, cu scopul însuşirii banilor pe care acestea îi avea asupra sa, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tâlhărie, texte de lege în baza cărora inculpaţii au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii, reţinând o participare mult mai redusă pentru inculpatul P.I. şi o participare cu mult mai mare decât a celorlalţi pentru inculpatul B.G.
B. Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, părţile civile P.M.D. şi C.I., precum şi inculpaţii M.G., P.I. (B.). şi B.G.
În motivele scrise de apel, Parchetul a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, deoarece, în mod greşit, inculpaţii C.I., P.S., M.G. şi B.G. au fost condamnaţi pentru infracţiunea de furt calificat comisă la 24 ianuarie 2003 în dauna familiei D., fără a reţine şi agravanta prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen.
Aceeaşi nelegalitate, constând în nereţinerea agravantei prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen., se constată şi cu privire la condamnarea inculpaţilor pentru următoarele furturi: furtul comis de inculpaţii B.G. şi M.G. în dauna părţii civile D.N., caz în care inculpatul B.G. a fost condamnat în baza art. 208 şi 209 lit. i) C. pen., iar în sarcina inculpatului M.G. s-a reţinut şi agravanta prevăzută de art. 209 lit. g) C. pen. care, în mod corect, trebuia reţinută şi în sarcina inculpatului B.G., în calitate de autor; furtul comis în dauna părţilor civile C.I., L.A., T.I. şi G.N., în mod greşit cei trei inculpaţi au fost condamnaţi fără reţinerea agravantei prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen.; furturile comise în dauna părţilor civile P., B. şi P., fără reţinerea agravantei prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen.
De asemenea, s-a arătat că hotărârea este nelegală cu privire la modul de soluţionare a laturii civile, existând neconcordanţă între minută şi dispozitiv în ceea ce priveşte renta globală acordată fiicei minore a victimei.
S-a mai arătat că hotărârea este netemeinică cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor M.G. B.G. şi P.V., care nu corespund periculozităţii deosebite a faptei comise cu cruzime şi a consecinţelor acesteia, iar în raport de împrejurarea că aceştia anterior au comis mai multe infracţiuni de furt calificat, astfel încât gradul sporit de pericol social al faptelor comise de aceştia, culminând cu infracţiunea de omor deosebit de grav, impuneau aplicarea în cauză a detenţiunii pe viaţă.
Faptele inculpaţilor şi împrejurările comiterii lor justificau pe deplin cel puţin aplicarea pedepsei la limita maximă prevăzută de lege, 25 de ani, la care urmau să fie adăugate sporuri de pedeapsă în limita legală, de până la 5 ani.
Inculpatul M.G., în motivele de apel formulate, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi pe fond, achitarea sa în temeiul dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., deoarece nu este autorul infracţiunii de omor deosebit de grav reţinută în sarcina sa.
În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, în vederea refacerii urmăririi penale, deoarece în cursul urmăririi penale nu a fost asistat de apărător ales. A mai relatat că în cauză nu s-a făcut o expertiză genetică a rămăşiţelor pământeşti ale victimei şi în consecinţă nu a fost stabilită identitatea acesteia, iar conform raportului de expertiză antropologică, datele privind identitatea acesteia nu corespund cu cele indicate de soţul său, iar piesele osoase nu prezintă leziuni traumatice din timpul vieţii.
Pe de altă parte, a mai arătat că deşi s-a reţinut că autoturismul folosit de el în ziua comiterii faptei era marca Mercedes, acest lucru nu este real, conform actelor depuse la dosarul cauzei.
Inculpatul P.I. (fost B.), a criticat sentinţa pentru nelegalitate, arătând că aceasta este nulă absolut, fiind încălcate dispoziţiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., în acest sens, a arătat că din actele dosarului rezultă că, pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, s-a luat măsura arestării preventive şi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, conform dispozitivului rechizitoriului. În ceea ce priveşte însă infracţiunile de furt calificat, acţiunea penală este pusă în mişcare prin rechizitoriu, dar nu s-a dispus şi trimiterea în judecată pentru aceste infracţiuni. A solicitat astfel admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, deoarece au fost încălcate dispoziţiile legale relative la sesizarea instanţei.
De asemenea, a criticat sentinţa cu privire la infracţiunile de furt calificat, deoarece, în rechizitoriu, s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru cinci infracţiuni de complicitate la furt calificat prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 şi 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen.; la primele infracţiuni reţinute în dauna părţilor vătămate C.I. şi L.A., fără a schimba încadrarea juridică şi fără a pune în discuţie această schimbare, s-a dispus condamnarea în baza art. 208 şi 209 lit. e) şi i) C. pen., deşi nici una din cele două infracţiuni nu au fost comise în loc public.
A arătat că, în acelaşi sens, deşi în dispozitivul rechizitoriului se face trimitere la dispoziţiile art. 208 şi 209 lit. g) şi i) C. pen., pentru furtul comis în dauna părţii vătămate P.V. este condamnat pentru art. 208 şi 209 lit. i) C. pen., fără a se schimba încadrarea juridică şi a se înlătura agravanta prevăzută de art. 208 lit. g) C. pen.
Al treilea motiv de apel vizează nulitatea absolută în ceea ce priveşte aplicarea agravantei prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen., la infracţiunea prevăzută de art. 174, 175 şi 176 C. pen., în sensul că, prin dispozitiv, nu se reţine această circumstanţă, dar prima instanţă o reţine fără să o pună în discuţie.
De asemenea, a criticat sentinţa pentru nelegalitate, în ceea ce priveşte greşita încadrare a faptei săvârşită de el în dauna fratelui său, P.V., la data de 1 mai 2004, arătând că, în acest caz, răspunderea sa este condiţionată de existenţa unei plângeri prealabile.
În ceea ce priveşte infracţiunea de omor deosebit de grav reţinută în sarcina sa, a menţionat că, în raport de contribuţia avută la săvârşirea faptei, în sarcina sa nu poate fi reţinută decât complicitate la infracţiunea de omor deosebit de grav, deoarece nu s-a stabilit momentul în care a intervenit decesul victimei. în acest sens, a arătat că se poate discuta chiar de o constrângere morală, ca o cauză care înlătură caracterul penal al faptei prevăzută de art. 46 alin. (2) C. pen., materializată prin ameninţarea venită din partea inculpatului B.G., avantajat prin arma pe care o avea asupra sa, prin locul izolat în care se aflau şi seriozitatea ameninţării, având exemplul unui omor, iar dacă nu se va supune „el va urma".
În atare condiţii, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută, de art. 174, 175 lit. a) şi b) şi art. 176 C. pen., în complicitate la această infracţiune şi achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., iar, în subsidiar, reindividualizarea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, în sensul reducerii acesteia către minimul special, având în vedere contribuţia minoră şi circumstanţele sale personale.
Inculpatul B.G., în motivele de apel a solicitat, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi, pe fond, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât în cauză nu a fost stabilită identitatea victimei şi, astfel, nu există infracţiunea de omor. în subsidiar, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi restituirea cauzei la parchet conform art. 380 C. proc. pen., în vederea refacerii urmăririi penale.
Partea civilă P.M.D., în apelul promovat în cauză, a criticat sentinţa instanţei de fond atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi latura civilă a cauzei. Pe latură penală, având în vedere gravitatea şi cruzimea cu care inculpaţii au săvârşit fapta, a menţionat că pedeapsa aplicată acestora este prea mică, solicitând condamnarea inculpaţilor la pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
Pe latură civilă, a arătat că apelul vizează modul greşit de calculare a rentei globale, care nu a fost acordată în cuantumul solicitat şi dovedit, de 300 lei lunar, solicitând acordarea sumei de 41.700 lei rentă globală, calculată de la producerea prejudiciului până la majoratul minorei. De asemenea, a arătat că sumele acordate cu titlu de daune morale sunt prea mici, solicitând astfel obligarea inculpaţilor la plata sumei de câte 100.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru părţile civile P.M.D. şi P.M.
Partea civilă C.I. nu a formulat în scris motive de apel.
Prin Decizia penală nr. 164 din 4 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi partea civilă P.M.D. împotriva sentinţei penale nr. 62 din 9 martie 2007, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 256/95/2006.
S-au respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor M.G., B.G. şi P.I. şi apelul părţii civile C.I.
S-a desfiinţat în parte sentinţa apelată, s-au descontopit pedepsele aplicate inculpaţilor M.G., B.G. ŞI P.I. şi s-au înlăturat sporurile aplicate acestora.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M.G. din infracţiunile prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. i) C. pen. (parte vătămată D.M.), în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi i) C. pen.; din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 şi 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen. (parte vătămată D.N.), în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen.; din infracţiunea prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. e) şi i) C. pen. (părţi vătămate C.I. şi L.A.), în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c) şi i) C. pen.; din infracţiunea prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen. (parte vătămată T.I.), în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen.; din infracţiunea prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen. (parte vătămată B.I.D.) în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen.; din infracţiunea prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. i) C. pen. (parte vătămată P.V.), în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi i) C. pen. şi din infracţiunea prevăzută de art. 208,209 alin. (1) lit. a) şi i) C. pen. (parte vătămată G.N.), în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen.
În baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată D.M).
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată D.N.).
În baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi i) C. pen., a mai fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare (părţi vătămate C.I. şi L.A.).
În baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată T.I.).
În baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată B.I.D.).
În baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat, la pedeapsa de 7 ani închisoare, parte vătămată P.V.), iar în baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., la pedeapsa de 7 ani închisoare (parte vătămată G.N.).
În baza art. 33 şi 34 C. pen., au fost recontopite pedepsele aplicate inculpatului cu celelalte pedepse aplicate inculpatului în cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 22 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul M.G. să execute în final pedeapsa de 25 ani închisoare, la care s-a alăturat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul M.G. şi s-a dedus detenţia preventivă în continuare, la zi.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.G. din 2 infracţiuni prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen. (părţi vătămate D.N. şi P.V.), în 2 infracţiuni prevăzute de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g), şi i) C. pen. şi a fost condamnat acest inculpat, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru infracţiunea comisă în dauna părţii vătămate D.N. şi, respectiv, la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru infracţiunea comisă în dauna părţii vătămate P.V.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.G. din 5 infracţiuni prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 şi 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen. (părţi vătămate D.M., C.I., L.A., T.I., P.V., B.I.G. şi G.N.), în 4 infracţiuni prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi o infracţiune prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi i) C. pen. (părţii vătămate C.I. şi L.A.).
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părţii vătămate D.M., 6 ani închisoare, pentru infracţiunea comisă în dauna părţii vătămate T.I., 6 ani închisoare, pentru infracţiunea comisă împotriva părţii vătămate B.I.D. şi, respectiv, 6 ani închisoare pentru fapta comisă împotriva părţii vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru. infracţiunea comisă împotriva părţilor vătămate C.I. şi L.A.
În baza art. 33 şi 34 C. pen., s-au recontopit pedepsele de mai sus cu celelalte pedepse aplicate inculpatului în cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 24 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 3 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul B.G. să execute în total pedeapsa de 27 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani. S-a aplicat inculpatului dispoziţiile art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul B.G. şi s-a dedus detenţia preventivă în continuare, la zi.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis judecată inculpatul P.I. din 5 infracţiuni prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 şi 209 alin. (1), lit. g) şi i) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi o infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi i) C. pen.
În baza art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părţii vătămate T.I., 4 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părţii vătămate C.V., 6 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părţii vătămate P.V. şi 5 ani închisoare, pentru infracţiunea comisă împotriva părţii vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi i) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părţilor vătămate C.I. şi L.A.
În baza art. 33 şi 34 C. pen., a recontopit pedepsele de mai sus cu celelalte pedepse aplicate în cauză inculpatului, în pedeapsa cea mai grea aceea de 18 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul P.I. să execute în total pedeapsa de 20 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.
A aplicat inculpatului dispoziţiile art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen., a menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpatul P.I. şi a dedus detenţia preventivă în continuare, la zi.
A obligat pe inculpaţii M.G., B.G. şi P.I., în solidar, la plata sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă P.M.D. şi 50.000 lei daune morale către partea civilă P.M.I.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii C.I. şi P.S.A., din infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 şi 209 lit. i) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. a) şi i) C. pen. şi a condamnat pe fiecare dintre inculpaţi la pedepsele de către 3 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpaţi pe o durată de 5 ani şi a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
C. împotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă P.M.D. şi inculpaţii M.G., B.G. şi P.I. (B.), criticând ambele hotărâri pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru motivele scrise depuse la dosar şi precizate oral cu ocazia dezbaterilor, astfel cum sunt prezentate detaliat în practicaua prezentei decizii şi care constituie cazurile de casare prevăzută de art. 3859 alin. (1) pct. 6, 10, 14 şi 18 C. proc. pen.
Examinând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că atât partea civilă cât şi inculpaţii au formulat critici numai în ceea ce priveşte rezolvarea laturii penale si civile în raport cu infracţiunile de omor deosebit de grav si tâlhărie, comise asupra victimei P.I.
În aceste limite, se constată că atât instanţa de fond şi cea de apel au apreciat vinovăţia inculpaţilor, în principal, pe baza declaraţiilor iniţiale ale acestora, coroborate cu concluziile de probabilitate ale expertizei antropologice, precum şi cu rezultatul cercetării la faţa locului şi cu constatările din procesul verbal de reconstituire, ce au relevat existenţa unor resturi umane şi bunuri ce au aparţinut victimei, în locurile indicate ca fiind cel al săvârşirii faptei şi, respectiv, acolo unde inculpaţii au abandonat unele obiecte; în plus, telefonul mobil al părţii vătămate s-a găsit în posesia inculpatului B.G.
Deşi iniţial inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptei, ulterior, aceştia au revenit asupra declaraţiilor iniţiale, susţinând în faza de apel necesitatea efectuării expertizei A.D.N. întrucât, în raport de conţinutul certificatului de deces, în care cauza morţii victimei P.I. nu este identificată, de concluziile de probabilitate a expertizei antropologice, precum şi de conţinutul raportului medico-legal de autopsie, întocmit după sugestiile procurorului, nu se poate afirma cu certitudine că victima ale cărei rămăşiţe au fost identificate este P.I.
Totodată, Curtea constată că deşi organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei constatări genetice, cu obiective pertinente şi utile cauzei, iar concluziile au fost în sensul că în condiţiile „de degradare bacteriană totală pentru obţinerea unui profil genetic din ţesutul osos pus la dispoziţie sunt necesare kituri speciale pentru determinarea A.D.N.-ului mitocondrial", kituri de care Laboratorul Institutului de Criminalistică al I.G.P., care a efectuat constatarea, nu dispune, nici procurorul şi nici instanţa nu au manifestat rol activ în a administra această probă ştiinţifică ce ar fi complinit concluziile expertizei antropologice, exprimate sub rezerva examenului A.D.N.
Constatând pertinente solicitările inculpaţilor, Înalta Curte consideră necesară administrarea, în cadrul procesului penal, a probei cu expertiza A.D.N. care să analizeze dacă resturile umane găsite la locul faptei, mandibula şi fire de păr, conţin profile genetice asemănătoare cu cele ale probelor de referinţă obţinute de la rudele victimei P.I.
Cum potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate administra probe în recurs ci, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată, având în vedere şi împrejurarea că în apel se pot administra orice probe noi [(art. 378 alin. (1) teza II)] şi, totodată, pentru a nu prelungi nejustificat durata procesului, Curtea va dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de apel sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tâlhărie comise asupra victimei P.I., de către inculpaţii M.G., B.G. şi P.I. (fost B.), în vederea suplimentării probatoriului în sensul arătat.
Ca atare, constatând totodată că nu este întemeiată susţinerea inculpaţilor M.G. şi B.G. din motivele scrise de recurs, în sensul că nu au fost asistaţi de avocatul ales la momentul audierii în faza de urmărire penală sau la prezentarea materialului de urmărire penală, ci acesta a semnat ulterior, întrucât declaraţiile inculpaţilor şi procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală cuprind inclusiv menţiunea prezenţei apărătorului ales şi, deci, nu se impune restituirea cauzei la procuror, apreciind şi că examinarea acestor critici face inutilă cercetarea celorlalte motive de recurs, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursurile formulate de inculpaţi dar şi de partea civilă P.M.D., va casa Decizia recurată şi va trimite cauza pentru rejudecarea apelurilor la instanţa de apel, în limitele arătate. Cu ocazia rejudecării, instanţa de apel va dispune efectuarea unei expertize ADN care să ateste dacă resturile umane găsite la locul faptei, mandibula şi fire de păr, conţin profile genetice asemănătoare cu cele ale probelor de referinţă obţinute de la rudele victimei P.I. Totodată, se vor putea dispune orice alte obiective necesare justei soluţionării a cauzei, instanţa putând administra şi alte probe concludente, urmând că, cu ocazia rejudecării, să aibă în vedere şi celelalte critici din motivele de recurs ale părţii civile şi inculpaţilor.
Conform dispoziţiilor art. 38517 alin. (2) C. proc. pen., se va menţine starea de arest a inculpaţilor, constatând, pe de o parte, că aceştia au comis şi alte infracţiuni pe care nu le-au contestat şi pentru care au fost condamnaţi la pedepse privative de libertate mai mari decât durata arestului preventiv, iar, pe de altă parte, că faţă de natura şi gravitatea deosebită a infracţiunilor comise, nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursurilor rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, recursurile declarate de inculpaţii M.G., B.G. şi P.I. (fost B.) şi de partea civilă P.M.D. împotriva deciziei penale nr. 164 din 04 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecarea tuturor apelurilor formulate, aceleiaşi instanţe, respectiv Curtea de Apel Craiova.
Menţine starea de arest a inculpaţilor.
Cheltuielile judiciare în sumă de câte 300 lei pentru fiecare inculpat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 848/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 856/2009. Penal → |
|---|
