ICCJ. Decizia nr. 826/2009. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizie nr. 826/2009

Dosar nr. 11257/3/2007

Şedinţa publică din 10 martie 2009

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 585/ F din data de 19 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, faţă de inculpaţii I.N.D., B.I., R.I.S., P.M., R.M., R.A., E.F., N.L., M.D.Ş., I.G.S., C.P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.I.B. şi N.N. s-a pronunţat următoarea sentinţă penală:

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 10 şi 14 alin. (1) lit. d) din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. d) şi 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul N.N. la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa pronunţată durata reţinerii şi arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 lăzi.

Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a acestuia.

2. În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) şi d) şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat inculpatul N.I.B. la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durată de 7 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86 C. pen.

Conform art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte lunar, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instituţie căreia îi este încredinţată supravegherea pe perioada termenului de încercare;

a) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

b) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) că comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Conform art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b), C. pen., executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din durata pedepsei pronunţate prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la 24 noiembrie 2007.

În baza art. 357 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ cu referire la art. 83 C. pen.

3) În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., au fost condamnaţi inculpaţii A.V. şi S.Ş. la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare fiecare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, s-a aplicat celor doi inculpaţi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. – b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.

În temeiul dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe cei doi inculpaţi la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare fiecare şi respectiv o pedeapsă complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., fiecare din cei doi inculpaţi execută o pedeapsă de 5 ani închisoare sporită cu 6 luni, rezultând în final câte o pedeapsă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a 11-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedepsele pronunţate pentru cei doi inculpaţi reţinerea şi arestarea preventivă, de la 30 ianuarie 2007 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut arestarea inculpaţilor.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) raportat la art. 10 şi 14 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1), lit. a) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inc. P.S., O.E.L. şi C.V. la câte o pedeapsă de 7 ani închisoare fiecare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 aplicat fiecărei inculpate câte o pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a ll-a şi lit. b), C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatelor, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. şi respectiv lit. d) numai în ceea ce o priveşte pe inculpata P.S., pe durata executării pedepsei închisorii.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedepsele pronunţate perioada reţinerii şi arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 la zi pentru inculpatele O.E.L. şi P.S. şi respectiv arestarea preventivă a inculpatei C.V. de la 02 iunie 2007 la zi.

Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a celor 3 inculpate.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 37 lit. b), C. pen., raportat la art. 74 alin. (1), lit. c) şi d) şi art. 76 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.F. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 s-a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a computat din durata pedepsei pronunţate prevenţia de la 27 iunie 2007 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut arestarea acestuia.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a), C. pen., raportat la art. 74 alin. (1), lit. c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.P. la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată de care a beneficiat inculpatul faţă de pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 3126/2001 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi s-a dispus contopirea restului de 788 zile rămas neexecutat din această pedeapsă cu cea aplicată în prezenta cauză, inculpatul executând o pedeapsă de 7. ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drept, prevăzută de ari. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a computat din pedeapsa pronunţată prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a acestuia.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (l) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.G.S. la o pedeapsă de 6 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drept. prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În temeiul dispoziţiilor art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul execută o pedeapsă de 6 ani şi 6 luni închisoare sporită cu 6 luni, în final având de executat o pedeapsă de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la zi şi conform art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut arestarea preventivă.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 99 şi urm. C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost condamnaţi inculpaţii M.D.Ş. şi G.G.I. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86 C. pen.

Conform art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare condamnaţii trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instituţie căreia îi este încredinţată supravegherea pe perioada termenului de încercare;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) că comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Conform art. 71 C. pen., s-a aplicat celor 2 inculpaţi deveniţi majori în prezent pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b), C. pen., executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 86⁴ şi 83 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi respectiv în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi d) C pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpata N.L. şi respectiv inculpata R.A. la câte o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni fiecare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat acestora pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispoziţiilor art. 86¹ C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor aplicate sub supraveghere pe o durată de 6 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86 C. pen.

Conform art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare cele două condamnate trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instituţie însărcinată cu supravegherea inculpatelor pe durata termenului de încercare;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.

Conform art. 71 C. pen., a aplicat inculpatelor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b), C. pen., executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

În temeiul dispoziţiile art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din durata pedepselor pronunţate prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la zi.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b), C. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a celor două inculpate.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 86⁴ şi 83 C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 14 alin. (1) lit. d) din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a), C. pen. şi respectiv în baza art. 2 alin. (1) şi (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74, alin. (1) lit. a) şi d) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatele R.M. şi respectiv P.M. şi R.A. la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare fiecare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat celor 3 inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86¹ C. pen., a suspendat executarea pedepselor cu închisoarea aplicate inculpatelor sub supraveghere pe o durată de 7 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86 C. pen.

Conform art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare cele 3 condamnatele trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instituţie însărcinată cu supravegherea inculpatelor pe durata termenului de încercare;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reşedinţei sau locuinţei şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) că comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.

Conform art. 71 C. pen., a aplicat inculpatelor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b), C. pen., şi a suspendat executarea acestei pedepse, conform alin. (5) al acestui articol, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul dispoziţiile art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din durata pedepselor pronunţate pentru inculpatele P.M. şi R.M., prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la zi.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b), C. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a celor două inculpate.

De asemenea, s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatei R.A.

Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatelor asupra dispoziţiilor art. 86⁴ şi 83 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 10 din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a), C. pen. şi respectiv în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.I.S. la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi respectiv pe inculpatul B.I. la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat celor 2 inculpaţi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat acestora pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei cu închisoarea.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedepsele pronunţate prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la zi.

S-a menţinut arestarea inculpaţilor conform art. 350 C. proc. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a), C. pen., a condamnat pe inculpatul A.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o perioadă de 5 ani, ce constituie termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. şi conform alin. (5) al acestui articol, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), computat din pedeapsa pronunţată reţinerea din data de 2 noiembrie 2006.

Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi respectiv în temeiul dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) şi d), C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.D. la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi respectiv pe inculpata I.R.M. la o pedeapsă de un an închisoare.

În baza art. 81 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepselor pe o perioadă de 5 ani şi respectiv 3 ani, ce constituie termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului M.D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a şi lit. b) C. pen., ambilor inculpaţi, pedeapsă a cărei executare se suspendă, conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei cu închisoarea.

Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.N.D. la o pedeapsă de un an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 1283/2005 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi s-a dispus executarea acesteia alăturat de pedeapsa pronunţată în cauză, inculpatul având de executat o pedeapsă de 5 ani şi 6 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art., 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen., pe durata executării închisorii.

Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a computat din pedeapsa pronunţată prevenţia din cauza soluţionată prin sentinţa penală nr. 1283/2005 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti de la 23 februarie 2005 la 12 mai 2005.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 18 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor sume obţinute de inculpaţi cu ocazia vânzărilor efectuate către colaboratorii acoperiţi, respectiv:

- sumele de 850 RON (vânzare din 19 septembrie 2006), 100 RON şi 300 RON (vânzări din 2 octombrie 2006) de la inculpatul N.N.

- suma de 100 RON de la inculpatul N.l.B. (vânzare din data de 29 septembrie 2006).

- sumele de 850 RON (vânzări din data de 07 septembrie 2006) şi 60 RON (vânzare din 14 septembrie 2006) de la inculpata P.S.

- suma de 180 RON (vânzare din data de 14 septembrie 2006 de la inculpata O.E.L.

- sumele de 150 RON (vânzare din 26 septembrie 2006) şi 150 RON (vânzare din 02 noiembrie 2006) de la inculpatul C.P.

- suma de 650 RON de la inculpatul R.M. (vânzare din 9 noiembrie 2006).

- suma de 100 RON de la inculpata R.A. (vânzare din 8 noiembrie 2006);

- suma de 100 RON de la inculpatul G.G.l. (vânzare din 6 noiembrie 2006);

- sumele de 100 RON (vânzare din 23 octombrie 2006), 100 RON (vânzare din 24 octombrie 2006) şi 100 RON (vânzare din 31 octombrie 2006) de la inculpatul S.Ş.;

- suma de 50 RON de la inculpata C.V. (vânzare din 02 octombrie 2006);

- sumele de 300 RON (vânzare din 2 octombrie 2006), şi 900 RON (vânzare din 20 octombrie 2006) şi 800 RON (vânzare din 14 decembrie 2006) de la inculpatul E.F.;

- sumele de 50 RON (vânzare din 20 septembrie 2006), şi 50 RON (vânzare din 21 septembrie 2006) de la inculpatul l.G.S.;

- suma de 60 RON de la inculpatul M.D.Ş. (vânzare din 12 septembrie 2006);

- sumele de 900 RON (vânzare din 26 octombrie 2006), şi 900 RON (vânzare din 06 noiembrie 2006) de la inculpatul R.I.S.;

În baza dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţilor de heroină, metadonă şi diazepam obţinute în urma cumpărărilor autorizate şi a percheziţiilor domiciliare rămase după efectuarea analizelor de laborator şi depuse la I.G.P. – D.C.J.E.O., urmând ca, potrivit dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, sa se procedeze la distrugerea drogurilor, cu păstrarea contraprobelor.

S-a dispus potrivit art. 109 alin. (4) C. proc. pen., restituirea obiectelor ridicate de la inculpaţi în urma percheziţiilor domiciliare întrucât nu au legătură cu cauza (cu excepţia drogurilor supuse confiscării), către P.S.;

- către B.l.;

- către l.G.S.

- către A.V.;

- către E.F.;

- către N.N.;

- către R.M.;

- către S.Ş.;

- sumele ridicate de la inculpatele P.S. şi O.L.E.

Inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul Bucureşti a stabilit că, în perioada septembrie 2006 - iulie 2007, un grup de persoane printre care şi D.N. zis A. comercializau în cartierul Ferentari (zona străzilor Aleea Livezilor) persoanelor interesate, cantităţi importante de heroină.

Ulterior, la grupul celor care se ocupau cu astfel de îndeletniciri ilicite s-au alăturat şi alţi consumatori de droguri sau traficanţi cum ar fi N.N. zis P. al lui B. M.D.Ş., O.E.l.

Inculpatul N.N. a fost cel care a traficat cea mai importantă cantitate de droguri pe piaţa ilicită fiind constituit la un moment dat „lider" al traficanţilor din zonă.

Pentru depistarea „filierei" şi a celor care se ocupau cu traficul de droguri au fost folosiţi colaboratori sub acoperire şi investigatori sub acoperire care au reuşit să identifice pe toţi cei care au făcut parte din acest lot trimis în judecată pentru trafic ilicit de droguri de mare risc.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii I.N.D., B.I., R.I.S., P.M., R.M., R.A., E.F., N.L., M.D.Ş., I.G.S., C.P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.I.B. şi N.N.

Apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti vizează greşita individualizare a pedepselor privind pe inculpaţii E.F., R.A., R.I.S., B.l. şi M.D.

Cei 18 inculpaţi-apelanţi în cauză solicită desfiinţarea sentinţei penale nr. 585/F/2008 şi o nouă individualizare a pedepselor care în raport de datele personale ale fiecăruia consideră că le-au fost aplicate pedepse prea mari.

Curtea, după examinarea sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Bucureşti sub aspectul motivelor de apel invocate cât şi din oficiu conform dispoziţiilor art. 385⁶ pct. 3 C. proc. pen., a constat că prima instanţă a stabilit bine situaţia de fapt şi a reţinut vinovăţia inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc pentru care au fost condamnaţi.

Apelul parchetului privind greşita individualizare a pedepselor privind pe cei cinci inculpaţi a fost considerat nefondat atâta vreme cât la aplicarea pedepselor s-a avut în vedere gradul de participare la activitatea privind traficul de droguri de mare risc, cantitatea de droguri traficată care în general s-a rezumat la o cantitate de nivelul gramelor.

Aplicarea dispoziţiilor art. 74 – art. 76 C. pen., pentru toţi cei cinci inculpaţi s-a realizat în raport cu trăsăturile specifice persoanei fiecărui făptuitor, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, valorile sociale şi morale atinse, atitudinea de regret faţă de faptele săvârşite. S-a mai apreciat că aplicarea unei pedepse mai severă, în raport cu datele personale ale unui inculpat, nu este în măsură a-şi atinge scopul, dimpotrivă, poate lăsa urme asupra psihicului acestora.

Prima instanţă a detailat în considerentele sentinţei penale modalitatea de aplicare a pedepselor în incidenţă cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

S-a considerat că în raport de aceasta s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor care a ţinut cont de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv dispoziţiile art. 52 C. pen., privind modalitatea de executare a acestora.

Din această perspectivă apelurile inculpaţilor (celor şaisprezece) au fost considerate nefondate.

Astfel, s-au avut în vedere elementele de natură socială, familială, pregătire şcolară, care caracterizează persoana fiecărui inculpat, dar şi elemente de drept cum ar fi starea de recidivă, recunoaşterea sau nerecunoaşterea faptelor împrejurărilor săvârşirii acestora, impactul pe care l-a avut activitatea lor infracţională cu societatea.

De asemenea, Tribunalul Bucureşti a apreciat în mod corect că în ce-i priveşte pe inculpaţii N.l.B., M.D.Ş., N.L., R.A., R.M. şi P.M., datorită unor elemente şi aptitudini personale a vârstei şi stării de sănătate, pedepsele aplicate acestora îşi pot atinge scopul coercitiv dar şi educativ fără executarea acestora.

S-a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi s-a dedus arestarea inculpaţilor la zi.

Astfel, prin Decizia penală nr. 280/2008 s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii I.N.D., B.I., R.I.S., P.M., R.M., R.A., E.F., N.L., M.D.Ş., I.G.S., C.P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.I.B. şi N.N. împotriva sentinţei penale nr. 585 din 19 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 11257/2/2007.

S-a menţinut starea de arest a inculpaţilor l.N.D., B.l., R.I.S., E.F., l.G.S., C.P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V. şi N.N.

S-a computat arestarea preventivă de la 23 februarie 2005 la 12 mai 2005 pentru inculpatul l.N.D., de la 30 ianuarie 2007 la zi pentru inculpaţii B.l. şi R.I.S. din 27 iunie 2007 la zi pentru E.F., din 30 ianuarie 2007 la zi pentru l.G.S. din 30 ianuarie 2007 la zi pentru inculpatul C.P. din 30 ianuarie 2007 la zi, pentru inculpatele E.L. şi P.S. şi din 02 iunie 2007 la zi pentru inculpata C.V. din 30 ianuarie 2008 pentru inculpaţii S.Ş. şi A.V. şi din 30 ianuarie 2007 pentru inculpatul N.N.

S-a constatat că inculpatul l.N.D. este arestat în altă cauză.

Au fost obligaţi inculpaţii R.I.S., R.M., R.A., E.F. şi M.D.Ş. la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe ceilalţi apelanţi-inculpaţi la câte 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 400 lei onorariul avocat din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpaţii C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.N., B.l., R.I.S. şi E.F., împotriva deciziei penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind şi pe intimaţii inculpaţi R.A., M.D., P.M., R.M., R.A., N.L., M.D.Ş. şi N.l.B.

Recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti vizează greşita încadrare juridică a infracţiunilor săvârşite de inculpaţii R.I.S. şi R.A. cele corecte fiind prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în loc de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în concurs real cu infracţiunea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000 precum şi greşita individualizare a pedepselor privind pe toţi inculpaţii.

Recursurile inculpaţilor C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.N., B.l., R.I.S. şi E.F. au vizat greşita individualizare a pedepselor aplicate.

Reprezentantul parchetului a criticat hotărârile pronunţate în cauză pentru nelegalitate şi netemeinicie prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385⁹ pct. 14 şi 17 C. proc. pen., învederând instanţei greşita încadrare juridică a infracţiunilor săvârşite de inculpaţii R.I.S. şi R.A. în art. 2 alin. (1) şi (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în loc de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în concurs real cu infracţiunea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000. A mai susţinut că instanţele au individualizat greşit pedepsele aplicate inculpaţilor prin reţinerea formală a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) şi art. 76 C. pen., precum şi greşita individualizare a modalităţii de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor R.A. şi M.D. Faţă de aceste susţineri a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în parte a hotărârilor atacate, rejudecarea cauzei în limitele motivelor de recurs şi majorarea pedepselor pentru toţi inculpaţii întrucât pedepsele au fost aplicate sub minimum special prevăzut de lege şi înlăturarea dispoziţiilor art. 86¹ pentru inculpaţii R.A. şi M.D., întrucât în raport de circumstanţele personale şi cele reale ale săvârşirii infracţiunii doar executarea în regim de detenţie a pedepsei cu închisoarea aplicată poate conduce la atingerea scopului preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen., având în vedere şi starea de recidivă post-executorie.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi R.I.S. şi R.A., avocat P.V. a învederat instanţei că motivul de recurs al parchetului este neîntemeiat şi nefondat întrucât din sentinţa penală şi Decizia penală pronunţate în cauză nu se poate reţine convingerea de săvârşire a acestei infracţiuni de către inculpaţi, astfel încât a considerat că acest caz de casare este nefondat.

Cu privire la al doilea motiv de recurs al parchetului, a învederat instanţei că prin aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen., judecătorul a dat eficienţă textului de lege, instanţa a avut în vedere lipsa antecedentelor, vârsta persoanelor, persoana acestora, precum şi legătura acestuia cu ceilalţi inculpaţi din dosar, constatând că nu există legătură între aceştia, iar în cauză sunt foarte mulţi coinculpaţi, instanţa stabilind şi un termen de încercare.

Faţă de aceste susţineri a considerat că şi al doilea motiv de recurs al parchetului este nefondat, întrucât a majora cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor fără a aduce probe noi nu se justifică. Faţă de aceste susţineri a solicitat respingerea recursului parchetului, ca nefondat.

Cu privire la recursul inculpatului R.I.S. a criticat Decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând micşorarea cuantumului pedepsei şi aplicarea dispoziţiile art. 86¹ C. pen., astfel încât să i se dea posibilitatea acestuia de a se îndrepta.

Apărătorul desemnat din oficiu, avocat D.S. în recursul parchetului a solicitat respingerea, ca nefondat, învederând instanţei că încadrarea juridică dată faptelor este corectă, iar cu privire la al doilea motiv de recurs al parchetului, în raport de critica adusă în recursul inculpatei P.S. a solicitat respingerea şi sub acest aspect.

În recursul inculpatei P.S. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând micşorarea cuantumului pedepsei, aceasta fiind bolnavă de hepatită C şi având trei minori în întreţinere, astfel încât să se dea o mai mare eficienţă circumstanţelor personale.

În recursul inculpatului S.Ş. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând micşorarea cuantumului pedepsei într-un cuantum care să dea posibilitatea aplicării dispoziţiile art. 86¹ C. pen., învederând instanţei că acest nu era un traficant de droguri, ci doar consumator, era încadrat în muncă de 25 de ani ca instalator iar fapta comisă a reprezentat o prostie.

Pentru ceilalţi intimaţi inculpaţi a solicitat respingerea recursului parchetului ca nefondat.

Apărătorul desemnat din oficiu, avocat N.N. a solicitat respingerea recursului parchetului, ca nefondat, iar în recursul inculpaţilor A.V. şi N.N. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor, aceştia au recunoscut faptele comise, considerând că se impune reţinerea de circumstanţe atenuante cu consecinţa coborârii pedepselor aplicate de curtea de apel cât mai jos.

Apărătorul desemnat din oficiu, avocat A.I. în recursul parchetului a solicitat respingerea, ca nefondat, învederând instanţei că în recurs nu se poate solicita schimbarea încadrării juridice, iar în recursurile inculpaţilor B.I., O.E.L., C.P., C.V. şi E.F. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând micşorarea cuantumului pedepsei, învederând instanţei că pedeapsa de 7 ani aplicată inculpatului B.I., care are vârsta de 62 de ani este exagerată, având în vedere atitudinea cooperantă de care acesta a dat dovadă se impunea reţinerea dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, inculpatul C.P. are o mamă bolnavă şi o fetiţă minoră, inculpata C.V. este bolnavă, iar pedeapsa aplicată este exagerată iar cu privire la inculpata O.E.L. a solicitat să se dea o mai mare eficienţă circumstanţelor personale care să conducă la reducerea pedepsei.

Cu ocazia ultimului cuvânt, recurentu-l inculpat E.F. a invocat şi nepronunţarea instanţei de apel cu privire la incidenţa art. 19 din Legea nr. 682/2002, deşi a constituit motiv de apel iar la dosar existau dovezi în acest sens.

Examinând hotărârile pronunţate în cauză prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385⁹, pct. 17 şi 14 C. proc. pen., cât şi din oficiu, Înalta Curte constată că recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul E.F. sunt fondate, iar recursurile declarate de inculpaţii C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.N., B.M., R.I.S. sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma.

I. În recursul parchetului, cu privire la schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor săvârşite de inculpaţii R.I.S. şi R.A. din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunile prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), Înalta Curte constată că faptele săvârşite de aceşti inculpaţi constând în aprovizionarea cu droguri a membrilor grupului, precum şi comercializarea, în perioada septembrie 2006 - iulie 2007, în cartierul Ferentari (zona străzilor Aleea Livezilor) către persoanele interesate a unor cantităţi importante de heroină, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în concurs real cu infracţiunea prevăzută de art. art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), astfel încât încadrarea juridică dată faptelor de către instanţa de fond şi însuşită de cea din apel a fost greşită prin stabilirea incorectă a situaţiei de fapt.

Astfel, Înalta Curte va admite recursul parchetului sub acest aspect iar în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), îi va condamna pe inculpaţii R.A. şi R.I.S. la pedepse cu închisoarea cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată prevăzută de lege după executarea pedepsei principale.

În baza art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna pe aceeaşi inculpaţi la pedepse cu închisoarea şi va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată prevăzută de lege după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., inculpaţii R.A. şi R.I.S. vor executa pedeapsa cea mai grea, şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Se va face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În recursul parchetului cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte va analiza această critică numai cu privire la inculpaţii R.A., B.l., M.D. şi R.I.S. şi E.F. întrucât apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a vizat greşita individualizare a pedepselor privind pe inculpaţii E.F., R.A., R.I.S., B.l. şi M.D.

Aşadar, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor B.l., R.A. şi R.I.S., instanţa de recurs urmează a majora pedepsele aplicate acestora într-un cuantum care să corespundă criteriilor generale prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârşite de inculpaţi dar şi de circumstanţele personale ale acestora, iar cu privire la inculpatul M.D. va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 81 – art. 83 şi art. 71 alin. (5) C. pen. şi va majora pedeapsa aplicată cu executarea în regim de detenţie şi va interzice drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului M.D. se vor avea în vedere criteriilor generale prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârşite de inculpat dar şi de circumstanţele personale ale acestuia.

II. În recursul inculpatului E.F., instanţa va admite critica acestuia cu privire la neaplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât la dosarul instanţei de apel se află un înscris în original al Ministerului Public – D.I.I.C.O.T.- B.T. Bucureşti emis, la data de 03 noiembrie 2008, din conţinutul căruia a rezultat faptul că acest inculpat a formulat un denunţ în baza dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, iar instanţa de apel nu s-a pronunţat cu privire la acest aspect.

Aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, potrivit cărora persoana care are calitatea de martor în sensul acestei legi şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 au fost invocate cu ocazia soluţionării în apel a cauzei, pentru a se aprecia dacă în raport cu denunţul formulat s-au putut descoperi şi trage la răspundere penală persoanele care au săvârşit infracţiunile grave arătate de către denunţător, iar din conţinutul acelui răspuns a rezultat acest fapt, însă instanţa de apel nu s-a pronunţat cu privire la acest aspect.

Pentru aceste considerente, recursul inculpatului va fi admis, se va casa Decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului inculpatului E.F., aceleiaşi instanţe respectiv la Curtea de Apel Bucureşti.

În baza art. 300² alin. (1) şi (3) raportat la art. 160^b C. proc. pen., va menţine starea de arest a inculpatului E.F.

Cu privire la recursurile declarate de inculpaţii B.M. şi R.I.S., în raport de criticile din recursul parchetului în defavoarea acestor inculpaţi, critici ce au fost reţinute de către Înalta Curte ca întemeiate, urmează a respinge recursurile inculpaţilor B.l. şi R.I.S. ca nefondate.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V. şi N.N., Înalta Curte, apreciază că a fost făcută o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârşite de inculpaţi dar şi de circumstanţele personale ale acestora.

Pedepsele aplicate în cauză reflectă o justă şi completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispoziţiile art. 52 C. pen.

În raport de cele arătate, Înalta Curte apreciază că nici această critica privind greşita individualizare a pedepselor nu poate fi reţinută, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară, iar pedepsele privative de libertate asigură realizarea funcţiilor pedepsei, dând posibilitatea reintegrării sociale viitoare a inculpaţilor C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V. şi N.N., nefiind aplicabil cazul de casare invocat respectiv art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. c) C. proc. pen., urmează a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul E.F. împotriva deciziei penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Va casa în parte Decizia recurată şi sentinţa penală nr. 585/ F din 19 mai 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpaţii R.A. şi R.I.S., precum şi individualizarea judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor R.A., B.I., M.D. şi R.I.S. În rejudecare pe fond:

În baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpaţii R.A. şi R.I.S. din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., în infracţiunile prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna pe inculpaţii R.A. şi R.I.S. la câte 7 ani închisoare şi va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna aceeaşi inculpaţi la câte 8 ani închisoare şi va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., inculpaţii R.A. şi R.I.S. vor executa pedeapsa cea mai grea, de câte 8 ani închisoare şi câte 4 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Se va face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Se va computa prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru inculpatul R.I.S.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului B.l. de la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., iar pedeapsa inculpatului M.D. de la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) a II-a, lit. b) C. pen., la 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Se va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 81 – art. 83 şi art. 71 alin. (5) C. pen., faţă de inculpatul M.D. şi face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Se va computa prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru inculpatul B.l.

Se va casa Decizia penală recurată în partea ce-l priveşte pe inculpatul E.F. şi se va trimite cauza spre rejudecarea apelului acestuia la Curtea de Apel Bucureşti.

Se va computa prevenţia de la 27 iulie 2007 la 10 martie 2009 şi se va menţine starea de arest a inculpatului E.F.

Se vor menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.

Se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.N., B.l., R.I.S.

Se va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor O.E.L., P.S., N.N., l.G.S., C.P., S.Ş. şi A.V. durata arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009, pentru C.V. de la 02 iunie 2007 la 10 martie 2009.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii, inculpaţi C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.N., B.l. la plata sumei de câte 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei fiecare, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat R.I.S. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în suma de câte 400 lei pentru intimaţi - inculpaţi M.D., P.M., R.M., R.A., N.L., M.D.Ş. şi N.l.B. şi recurentul inculpat E.F. se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în suma de 100 lei până la prezentarea apărătorului ales al intimatei inculpate R.A. se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

I. Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul E.F. împotriva deciziei penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează în parte Decizia recurată şi sentinţa penală nr. 585/ F din 19 mai 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpaţii R.A. şi R.I.S., precum şi individualizarea judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor R.A., B.l., M.D. şi R.I.S.

Rejudecând, în fond:

1. În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpaţii R.A. şi R.I.S. din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., în infracţiunile prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnă pe inculpaţii R.A. şi R.I.S. la câte 7 ani închisoare şi aplică fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnă aceeaşi inculpaţi la câte 8 ani închisoare şi aplică fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., inculpaţii R.A. şi R.I.S. vor executa pedeapsa cea mai grea, de câte 8 ani închisoare şi câte 4 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Compută prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru inculpatul R.I.S.

2. Majorează pedeapsa aplicată inculpatului B.l. de la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza A II-a, lit. b) C. pen., iar pedeapsa inculpatului M.D. de la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., la 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 81 – art. 83 şi art. 71 alin. (5) C. pen., faţă de inculpatul M.D. şi face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Compută prevenţia de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru inculpatul B.l.

3. Casează Decizia penală recurată în partea ce-l priveşte pe inculpatul E.F. şi trimite cauza spre rejudecarea apelului acestuia la Curtea de Apel Bucureşti.

Compută prevenţia de la 27 iulie 2007 la 10 martie 2009 şi menţine starea de arest a inculpatului E.F.

Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.

II. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.N., B.l., R.I.S.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor O.E.L., P.S., N.N., l.G.S., C.P., S.Ş. şi A.V. durata arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009, pentru C.V. de la 02 iunie 2007 la 10 martie 2009.

Obligă recurenţii, inculpaţi C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ş., A.V., N.N., B.l. la plata sumei de câte 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei fiecare, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Obligă recurentul inculpat R.I.S. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în suma de câte 400 lei pentru intimaţi, inculpaţi M.D., P.M., R.M., R.A., N.L., M.D.Ş. şi N.I.B. se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în suma de 100 lei până la prezentarea apărătorului ales al intimatei inculpate R.A. se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2009.

← ICCJ. Decizia nr. 824/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215...		ICCJ. Decizia nr. 848/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 813/2009. Penal ICCJ. Decizia nr. 816/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 817/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 824/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 848/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 853/2009. Penal ICCJ. Decizia nr. 856/2009. Penal ICCJ. Decizia nr. 90/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs