ICCJ. Decizia nr. 4420/2010. Penal. Infracţiuni la legea privind mărcile şi indicaţiile geografice (Legea 84/1998). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4420/2010
Dosar nr.5793/62/2009
Şedinţa publică din 8 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 606/S/2009 din 8 decembrie 2009, Tribunalul Braşov, secţia penală, a hotărât astfel:
- în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute in sarcina inculpatului S.C., din infracţiunea prevăzută de art. 83 alin. (2) raportat la art. 35 alin. (2) lit. a) şi art. 35 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 84/1998, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) - 123 acte materiale si art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), şi infracţiunea prevăzută de art. 83 alin. (2) raportat la art. 35 alin. (2) lit. a) si art. 35 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 84/1998 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) - 54 acte materiale - şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 83 alin. (2) raportat la art. 35 alin. (2) lit. a) si art. 35 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 84/1998 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) - 3 acte materiale - şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
- în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului S.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 83 alin. (2), raportat la art. 35 alin. (2) lit. a) si art. 35 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 84/1998, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) - 3 acte materiale si art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi în baza art. 181 C. proc. pen., a aplicat inculpatului sancţiunea administrativa a amenzii în cuantum de 1.000 lei.
A luat act că partea vătămata P.A.G.R.D.S. prin mandatar, nu a formulat pretenţii faţă de inculpat.
A respins pretenţiile formulate de partea vătămata compania N.I.L., prin mandatar, ca nedovedite.
- în baza art. 118 lit. f) C. pen. si art. 84 din Legea nr. 84/1998, a dispus confiscarea de la inculpat a produselor contrafăcute, bunuri aflate la camera de corpuri delicate a IPJ Braşov, identificate potrivit dovezii seria D nr. 23612 din 8 mai 2007 şi distrugerea acestora.
Totodată, inculpatul a fost obligate la plata sumei de 830 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 50%reprezintă onorariu de avocat şi 180 lei onorariile translatorilor de limbă maghiară şi germană.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că:
Inculpatul S.C. îşi câştiga existenta din comercializarea produselor pe care le achiziţiona, potrivit susţinerilor sale; marfa era comercializata, începând cu anul 2005, în complexul comercial "Traian" din municipiul Braşov.
La 5 mai 2007 , urmare unui control efectuat de organele de politie din Braşov, inculpatul a fost depistat în incinta complexului comercial "Traian" , în stand-ul nr. 4, de la intrarea sud estica, comercializând produse purtând mărcile "NIKE" si "PUMA"; organele de politie au solicitat inculpatului actele de provenienţa , declaraţiile de conformitate si certificatele de garanţie ale mărfurilor, însă inculpatul a declarat ca bunurile sunt contrafăcute. Inculpatul a mai afirmat ca mărfurile au fost achiziţionate de la supermarket-uri din Austria si Ungaria, prezentând o serie de înscrisuri fiscale - 5 facturi fiscale in limbile maghiară şi germană.
Au fost ridicate de la inculpate, în vederea cercetărilor, mărfurile purtând însemnele firmei NIKE - 116 perechi de adidaşi si 7 trenning-uri, si firmei PUMA - 54 perechi de adidaşi.
Organele de poliţie au înştiinţat despre situaţia ivită mandatarii titularilor de drepturi asupra mărcilor "NIKE" si "PUMA" , care au precizat ca toate produsele oferite spre vânzare de inculpat sunt contrafăcute , iar inculpatul nu a deţinut consimţământul titularilor acestor mărci pentru a comercializa acele produse. Aceasta situaţie a determinat compania N.I.L., prin mandatar , sa formuleze plângere penala împotriva inculpatului.
Potrivit certificatelor existente la filele 27 , 39 si 47 dosar u.p., mărcile PUMA si NIKE sunt înregistrate si beneficiază de protecţie pe teritoriul României pentru produsele de îmbrăcăminte si încălţăminte purtând acest însemn; din cuprinsul plângerilor formulate de mandatarii societăţilor ale căror mărfuri au fost contrafăcute ,a rezultat că inculpatul nu deţinea vreun drept de comercializare a produselor purtând însemnele NIKE sau PUMA.
De altfel, inculpatul a recunoscut că nu era autorizat de firmele NIKE si PUMA pentru a comercializa produsele purtând aceste însemne, afirmând, în acelaşi timp, ca ştia ca produsele, sunt pe care Ie-a cumpărat din complexul Europa din Bucureşti la preturi de 95 lei/adidas si 75 lei/trening sau din supermarket-uri din Austria si Germania, la preturi cuprinse intre 15-25 Euro erau contrafăcute.
Împotriva sus-identificatei sentinţe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi partea civilă SC P.A.G.R.D.S., criticând-o ca nelegală şi netemeinică şi solicitând desfiinţarea acesteia.
Parchetul a criticat soluţia de achitare dispusă faţă de inculpat, considerând că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 181 C. pen., faţă de circumstanţele personale ale inculpatului şi având în vedere şi conţinutul infracţiunii.
Partea civilă a criticat, de asemenea, soluţia de achitare a inculpatului, precum şi constatarea instanţei de fond, în sensul că apelanta nu a solicitat despăgubiri civile de la inculpat, cerând acordarea daunelor materiale şi morale cauzate prin fapta inculpatului.
Prin Decizia penală nr. 45 Ap din 21 mai 2010 Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi partea civilă P.A.G.R.D.S.
În baza art. 192 alin. (2), (3) C. proc. pen., recurenta parte civilă a fost obligată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, celelalte cheltuieli ocazionate cu soluţionarea apelului rămânând în sarcina statului.
Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că:
Fapta inculpatului de a oferi spre vânzare mai multe produse ce purtau un semn identic cu mărcile Nike şi Puma, fără a avea consimţământul titularilor mărcilor înregistrate, nu prezintă, prin prisma criteriilor prevăzute de art. 181 C. pen., gradul de pericol social al unei infracţiuni, că faptele comise de inculpat au adus o atingere minimă valorilor apărate de lege şi sunt lipsite în mod vădit de importanţă, prin conţinutul lor concret şi că inculpatul a urmărit să îşi câştige existenţa şi să asigure traiul familiei sale, într-un cadru legal (un stand închiriat în complexul comercial Traian), fiind în eroare cu privire la contrafacerea mărfurilor, procedându-se în mod corect la achitarea acestuia.
S-a mai reţinut că inculpatul a manifestat diligente pentru recuperarea prejudiciului şi a luat legătura, încă din cursul urmăririi penale, cu părţile civile pentru recuperarea pagubelor, plătind suma solicitată de partea vătămată P.A.G.R.D.S., astfel că aceasta a renunţat la pretenţiile civile împotriva inculpatului chiar înainte de sesizarea instanţei de judecată şi au încheiat o tranzacţie.
În ce priveşte pe partea civilă N.I.L.C.D., inculpatul I- a contactat şi pe reprezentantul acesteia în România, dorind încheierea unui acord şi cu aceasta, însă, deoarece nu a avut suma solicitată de aceştia (20.000 RON), nu a putut finaliza înţelegerea.
În ce priveşte apelul părţii vătămate P.A.G.R.D.S., s-a reţinut că aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză, şi că „nu a solicitat pretenţii de la inculpat".
Împotriva acestei din urmă decizii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a declarat, în termen legal, recursul de faţă, criticând hotărârile pronunţate pentru nelegalitate şi netemeinicie în sensul greşitei achitări a inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 83 alin. (2) raportat la art. 35 alin. (2) lit. a) şi art. 35 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 84/1998 cu aplicarea art. 41 C. pen. - 2 acte materiale şi sub aspectul greşitei aplicări a dispoziţiilor art. 118 lit. f), în loc de lit. b) C. pen.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov este întemeiat sub cel de al doilea motiv greşita aplicare a dispoziţiilor art. 118 lit. f) C. pen. [caz de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen.] - pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Art. 84 din Legea nr. 84/1998, prevede că titularul mărcii sau, după caz, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei poate solicita instanţei judecătoreşti competente să dispună măsura confiscării şi, după caz, a distrugerii produselor care poartă mărci sau indicaţii geografice prevăzute la art. 83.
Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi materialelor sau echipamentelor care au servit nemijlocit la comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 83.
Art. 118 C. pen. enumera bunurile care sunt supuse confiscării speciale, prevăzând, la lit. b), că sunt supuse confiscării bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă aparţin altei persoane, care a cunoscut scopul folosirii lor.
Analizând cele două hotărâri pronunţate în cauză, Înalta Curte constată că temeiul confiscării bunurilor este greşi, în sensul că în mod eronat a fost reţinută, ca temei de drept, lit. f) a art. 118 "bunuri a căror deţinere este interzisă ", întrucât bunurile pe care inculpatul Ie-a comercializat nu erau dintre acelea pe care legea le interzice de la deţinere, ci erau bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunii, în speţă cea prevăzută de art. 83 alin. (2) , raportat la art. 35 alin. (2) lit. a) şi art. 35 alin. (3) lit. b din Legea nr. 84/1998.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 C. proc. pen., urmează a fi admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, casate, în parte, ambele hotărâri, numai cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor privind confiscarea specială, constatând că temeiul legal al confiscării îl constituie art. 118 lit. b) C. pen. şi art. 84 din Legea nr. 84/1998.
Primul motiv de casare formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în sensul greşitei achitări a inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 83 alin. (2) raportat la art. 35 alin. (2) lit. a) şi art. 35 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 84/1998, cu aplicarea art. 41 C. pen. - caz de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. - se învederează a fi nefondat.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că instanţa de fond - confirmată de instanţa de apel - a făcut o corectă încadrare a faptei şi a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., reţinând că faptele comise de inculpat au adus o atingere minimă valorilor apărate de lege şi sunt lipsite în mod vădit de importanţă, prin conţinutul lor concret.
Astfel, inculpatul a cumpărat în mod legal produsele contrafăcute, din complexe comerciale ce funcţionează legal, atât în ţara noastră, cât şi în străinătate, Ie-a comercializat într-un cadru organizat de autorităţile locale în cadrul unei pieţe de desfacere a mărfurilor, alături de alţi comercianţi, pentru a-şi câştiga existenţa şi pentru a asigura traiul familiei sale. Totodată, se constată că inculpatul a manifestat diligente pentru repararea prejudiciului şi a luat legătura, încă din cursul urmăririi penale, cu părţile civile pentru a le oferi repararea pagubelor.
Tot astfel, circumstanţele personale ale inculpatului vin să confirme lipsa de periculozitate a acestuia pentru ordinea publică, acesta fiind bine integrat în familie şi în comunitatea restrânsă căreia îi aparţine şi desfăşurând activităţi lucrative pentru a-şi întreţine familia (inclusiv copilul minor); totodată el beneficiază de stabilitate locativă, de suportul familiei şi are experienţa obţinerii de venituri în mod licit şi capacitatea de a-şi contura planuri realiste de viitor, de a se mobiliza în vederea adoptării unui comportament social dezirabil.
Cu toate că fapta dedusă judecăţii a fost comisă de inculpat după alte condamnări, acesta - aşa cum reiese şi din declaraţiile sale şi-a schimbat comportamentul, înţelegând implicaţiile faptei sale, arătând că şi-a luat toate măsurile pentru a nu mai avea probleme cu produsele contrafăcute, dovadă că, fiind controlat de mai multe ori de către organele de poliţie pe parcursul procesului, nu a mai fost sancţionat.
Aşa fiind, soluţia de achitare a inculpatului conform dispoziţiile art. 11 pct. 1 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., cu aplicarea unei amenzi administrative, este legală şi temeinică, urmând a fi menţinută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 45/Ap din 21 mai 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul S.C.
Casează, în parte, Decizia penală recurată şi sentinţa penală nr. 606/S din 9 decembrie 2009 a Tribunalului Braşov, secţia penală şi rejudecând:
În baza art. 118 lit. b) C. pen. şi art. 84 din Legea nr. 84/1998 dispune confiscarea de la inculpat a produselor contrafăcute, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Braşov, identificate potrivit dovezii seria D nr. 23612 din 8 mai 2007 şi distrugerea acestora.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 142/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4431/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
