ICCJ. Decizia nr. 135/2012. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 135/2012
Dosar nr. 45683/3/2011
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 511 din 30 iunie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 45683/3/2011, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 406 din 03 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 31432/3/2009, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 827 din 03 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată de revizuientul C.M.M.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 03 iunie 2011, petentul C.M.M. a solicitat ca revizuirea sentinţei penale nr. 406 din 3 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 31432/3/2009, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 827 din 03 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivat de faptul că situaţia din rechizitoriu nu este fundamentată, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, s-au aplicat pedepse greşit individualizate, hotărârea de condamnare este contrară legii, judecătorii au comis o eroare gravă de fapt, nu s-au respectat dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. d) raportat la art. 74 lit. a) şi c) C. pen., nu s-au respectat dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului.
În dovedirea cererii s-au depus la dosarul cauzei referatul nr. 574/III-6/2011 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, copia sentinţei penale nr. 406 din 03 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, cu menţiunea rămânerii definitive.
În vederea soluţionării cauzei au fost ataşate la dosarul cauzei: Dosarul nr. 31432/3/2009 al Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală; Dosarul nr. 31432/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 31432/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 9775/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 8791/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 4470/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 7711/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală; Dosarul nr. 1446/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 1172/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 11898/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală; Dosarul nr. 10652/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală; Dosarul nr. 31432/3/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; Dosarul de urmărire penală nr. 1051/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a constatat că prin sentinţa penală nr. 406 din 3 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosar nr. 31432/3/2009, s-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţii P.M. şi C.M. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), b) alin. (2)1 lit. a), c) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi respectiv art. 211 alin. (2) lit. a), b) alin. (2)1 lit. a), c) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracţiunea de furt, ca nefondată.
S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, invocată de instanţă din oficiu din infracţiunea prev. de art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2)1 lit. a), c şi alin. (3) C. pen. cu reţinerea art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul C.M.M. şi respectiv art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpatul A.M. şi respectiv din art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 211alin. (2) lit. a), b) alin. (2)1 lit. a), c) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpatul P.M. în două infracţiuni de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2)1 lit. a), c) şi alin. (3) C. pen. cu reţinerea art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul C.M.M. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpatul Avram Mihai şi respectiv două infracţiuni de complicitate la tâlhărie prev. art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), b) alin. (2)1 lit. a), c) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpatul P.M.
În temeiul dispoziţiilor art. 211 alin. (2) lit. a), b) alin. (2)1 lit. a), c) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.M.M., zis „S.” la pedeapsa de 15 ani închisoare. În temeiul dispoziţiilor art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul dispoziţiilor art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prav. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. În temeiul dispoziţiilor art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 106 din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 273 din 16 aprilie 2008 a Tribunalului Bucureşti, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de cea aplicată în cauză, astfel că în final inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa de 15 ani şi 8 luni închisoare.
În fapt, s-a reţinut în ceea ce-l priveşte pe revizuient că, în noaptea de 04/ 05 aprilie 2009 împreună cu ceilalţi patru inculpaţi, fiind mascat, a pătruns în incinta Institutului de Geriatrie „A.A.” situat pe Calea Bucureşti unde au fost agresate părţile vătămate şi a fost sustrasă suma de 328.290 lei prin spargerea ATM - ului.
Analizând cererea de revizuire formulată, tribunalul a constatat că este inadmisibilă întrucât motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cazurile strict şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Revizuientul nu a invocat elemente de fapt noi, ci a solicitat reanalizarea aceleiaşi situaţii de fapt, pe baza aceloraşi probatorii ce au fost avute în vedere de instanţă care s-a pronunţat anterior, nefiind astfel posibil ca, pe calea revizuirii să se readministreze şi reaprecieze probatoriul din cauza în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă, aceste motive putând fi invocate în căile de atac ordinare, lucru care de altfel, s-a şi întâmplat, fiind însă respinse de instanţele de control judiciar.
Pentru existenţa cazului de revizuire prev. de art. 394 lit. a) C. proc. pen. se cere ca faptele şi împrejurările învederate în cerere – deci faptele probatorii – să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii, pentru fapte şi împrejurări deja cunoscute şi verificate de instanţele care au soluţionat cauza.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel revizuientul C.M.M. care a arătat că s-a făcut o greşită individualizare a pedepsei, în condiţiile în care alţi coinculpaţi au primit pedepse mult mai mici. A mai arătat revizuientul că i-a fost încălcat dreptul la apărare, acesta solicitând o serie de probe în apărare, ce i-au fost respinse. A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi, în fond, admiterea în principiu a cererii de revizuire, să se constate că sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege şi pe cale de consecinţă să se dispună rejudecarea cauzei întrucât pedeapsa aplicată este mult prea mare, în raport de împrejurarea că el doar a recunoscut o faptă pe care a comis-o fratele său.
Prin Decizia penală nr. 254/ A din 6 septembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul C.M.M. împotriva sentinţei penale nr. 511 din 30 iunie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs revizuientul C.M.M., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor şi, rejudecând, reducerea pedepsei întrucât ceilalţi coinculpaţi au primit pedepse mai mici.
A invocat şi dispoziţiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. în sensul că instanţa nu a cunoscut aspecte noi la data soluţionării cauzei.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.
În sensul prevederilor art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., „fapte sau împrejurări” noi, în acest caz, ar fi fost aspecte apărute ulterior soluţionării cauzei prin hotărârea de condamnare, a căror revizuire se cere.
Or, motivele invocate de revizuient nu au fost necunoscute instanţelor în cursul procesului penal, finalizat cu condamnarea revizuientului.
Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod corect instanţele au apreciat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Aşa încât, recurentul revizuient reia aspecte care au mai fost invocate în cursul procesului penal, fiind cunoscute şi verificate de instanţe şi, în acelaşi timp, aceste aspecte nu constituie fapte sau împrejurări noi, în sensul prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen.
Faţă de aceste considerente, constatând că hotărârea atacată este legală şi temeinică, recursul revizuientului C.M.M. va fi respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul C.M.M. împotriva deciziei penale nr. 254/ A din 6 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1365/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1444/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
