ICCJ. Decizia nr. 3299/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Prin sentința penală nr. 155/ D din 12 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal, s-a dispus:

1. Condamnarea inculpatului R.E., fost "B.", pentru comiterea infracțiunilor:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) și art. 320¹C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare;

- deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, prevăzută de art. 296¹alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) și art. 320¹C. proc. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea - aceea de 1 an și 4 luni închisoare.

S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 23 octombrie 2010 la 27 octombrie 2010 și de la 30 noiembrie 2010 la 12 ianuarie 2011.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost revocată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 C. proc. pen. la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

2. Condamnarea inculpatei E.R., fostă "T.?, zisă "N.", pentru comiterea infracțiunilor:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 320¹C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare;

- deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării prevăzută de art. 296¹alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 320¹C. proc. pen. și a art. 74 lit. a) și 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea - aceea de 1 an închisoare.

S-au interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare.

S-a fixat termen de încercare de 3 ani conform art. 82 C. pen. și s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C. pen.

Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata și condițiile prevăzute de art. 71 alin. (5) C. pen.

3. Condamnarea inculpatului S.D., fost "Borcoi? pentru săvârșirea infracțiunilor:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la pedeapsa de 2 ani închisoare;

Conform art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea - aceea de 2 ani închisoare.

S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reținerii și arestării preventive de la 23 octombrie 2010 la 27 octombrie 2010.

în temeiul art. 14,art. 346 C. proc. pen. și art. 1003 C. civ. au fost obligați inculpații să plătească în solidar către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Bacău, suma de 61.115 RON despăgubiri civile.

Potrivit art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații R.E. și S.D. să plătească statului câte 150 RON cheltuieli judiciare, iar inculpata E.R. suma de 450 RON cu același titlu, către stat.

S-a dispus plata sumei de 300 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Bacău.

S-a constatat că inculpații R.E. și S.D. au avut apărători aleși.

Pentru a hotărî astfel prima instanța a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 7741/P/2010 din 11 ianuarie 2011, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților R.E., E.R. și S.D., fiecare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării prevăzute de art. 296¹alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpații R.E. și S.D., deoarece în luna octombrie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, au desfășurat acte de comerț constând în achiziționarea, deținerea și revânzarea de țigări purtând timbre de Republica Moldova, fără a declara activitatea respectivă aducătoare de venituri și fără a solicita eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, fiind depistați la data de 23 octombrie 2010 deținând în afara antrepozitului fiscal cantitatea de 6.932 țigarete netimbrate și cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 61.115 RON.

La termenul de judecată din 16 iunie 2011, inculpații R.E. și E.R. au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Instanța a admis cererea celor 2 inculpați conform art. 320¹C. proc. pen., apreciind că din probele administrate rezultă că faptele inculpaților sunt stabilite și există suficiente date cu privire la persoana lor pentru a permite stabilirea unor pedepse.

întrucât inculpatul S.D. nu a solicitat personal sau prin procură autentică judecarea cauzei potrivit procedurii prev. de art. 320¹C. proc. pen., precum și că apărătorul său ales nu a solicitat probe în apărare, instanța a considerat că nu se impune disjungerea cauzei față de acest inculpat și a soluționat-o în întregul său.

Din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, instanța a reținut următoarele:

în perioada lunii octombrie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații R.E., S.D. și E.R. au desfășurat acte de comerț constând în achiziționarea, deținerea și revânzarea de țigări netimbrate, fără a declara activitatea respectivă aducătoare de venituri și fără a solicita eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, fiind depistați la data de 23 octombrie 2010 deținând în afara antrepozitului fiscal cantitatea de 6.932 țigarete netimbrate.

Astfel, inculpatul R.E. se ocupa cu achiziționarea de țigări netimbrate de la diferiți furnizori de pe raza județului Botoșani, pe care le depozita în locuința sa din municipiul Bacău și care, ulterior, erau comercializate în Piața Centrală de către inculpata E.R. sau prin intermediul altor persoane.

în baza autorizației din 12 august 2010 emisă de Judecătoria Bacău s-a procedat la interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate de pe posturile telefonice cu numerele 0743.XXX.XXX și 0745.ZZZ.ZZZ, despre care existau indicii să îi aparțin inculpatului R.E. Cu prilejul monitorizării traficului de pe cartelele telefonice sus-menționate, s-a stabilit că postul telefonic cu numărul 0745.ZZZ.ZZZ a fost utilizat de către inculpatul R.E., iar postul telefonic cu numărul 0745.XXX.XXX a fost folosit de către soția acestuia, inculpata E.R. De asemenea, s-a stabilit că la datele de 18 octombrie 2010 și 22 octombrie 2010 inculpatul R.E. s-a deplasat în municipiul Botoșani, de unde a achiziționat diverse cantități de țigări pe care Ie-a depozitat în locuința sa. Apoi, țigările achiziționate de inculpatul R.E. erau comercializate de către inculpata E.R. fie en-detail, în Piața Centrală din municipiul Bacău, fie en-gros către diverși cunoscuți.

Un element suplimentar care dovedește caracterul de obișnuință al actelor de comerț cu țigări netimbrate desfășurate de către cei doi inculpați îl constituie procesele-verbale întocmite de organele de poliție, din care rezultă că inculpata E.R. a fost depistată de mai multe ori, în perioada 16 iunie 2010-24 august 2010 comercializând țigări cu timbru fiscal "Republica Moldova - timbru de acciză" în Piața Centrală a municipiului Bacău.

întrucât în urma folosirii mijloacelor de probațiune intruzive, au rezultat indicii că inculpații E.R. și R.E. au depozitat la locuința lor sau a unor apropiați, țigările netimbrate achiziționate din județul Botoșani, în baza autorizației din anul 2010 emisă de Judecătoria Bacău, s-a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare în 7 locații, prilej cu care s-au constatat următoarele:

La domiciliul inculpaților R.E. și E.R. din mun. Bacău, strada P., jud. Bacău, au fost identificate un nr. de 6932 pachete de țigări de diferite mărci, care purtau timbre de acciză cu inscripția "Republica Moldova?.

în municipiul Bacău - garajul, situat în spatele Clinicii Medical Service ce aparține de asemenea inculpatului R.E. - au fost descoperite un nr. 1320 pachete de țigări marca M.C. care purtau aceeași inscripție.

în municipiul Bacău, strada 9 Mai, în locuința aparținând făptuitoarei F.P., au fost identificate un nr. de 480 pachete de țigări de contrabandă diferite mărci, ce purtau timbre de acciză cu inscripția "Republica Moldova".

în urma examinării codurilor de bare ale pachetelor de țigări care au fost identificate la locuința și garajul inculpatului R.E. și E.R., precum și cele identificate la locuința martorei F.P., a rezultat că cele cinci sortimente de țigări (respectiv: W.B., W.B.S., M.C., P. și M.C.R.) sunt identice, fapt ce arată că provin din același lot de țigări.

Cu prilejul audierii, făptuitoarea F.P. a declarat că "țigările care mi-au fost ridicate de lucrătorii de poliție au fost aduse de numita E.R., zisă N., în ziua de 22 octombrie 2010, în jurul orelor 10".

La reținerea situației de fapt instanța a avut în vedere mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală - procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate în mod legal, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare autorizate de judecător, planșele foto, depozițiile martorilor asistenți la percheziții A.E., G.I. și F.P., toate coroborate cu declarațiile celor 2 inculpați, R.E. și E.R., care recunosc săvârșirea infracțiunilor.

în drept, faptele inculpaților R.E. și E.R. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/205 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, prevăzute de art. 296¹alin. (1) lit. I) din Legea nr. nr. 571/2003, cu reținerea dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpatului R.E., urmând a se dispune condamnarea acestora cu aplicarea art. 320¹C. proc. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului R.E., instanța a avut în vedere împrejurările comiterii faptelor, gravitatea medie a acestora, forma continuată a uneia din fapte, periculozitatea infractorului care este recidivist postexecutoriu, valoarea mare a prejudiciului cauzat, precum și atitudinea sinceră a inculpatului apreciind că aplicarea unor pedepse privative de libertate orientate la minimul special prevăzut de lege (după reținerea dispozițiilor art. 320¹C. proc. pen.) sunt necesare și suficiente pentru reeducarea inculpatului.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatei E.R., instanța a ținut cont de aceleași criterii de individualizare, precum și de faptul că inculpata este infractor primar, a avut o conduită bună anterior săvârșirii faptelor, precum și atitudinea sinceră manifestată pe tot parcursul procesului penal [reținându-se și dispozițiile art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen.], apreciind că aplicarea unor pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege (după aplicarea reducerii prevăzute de art. 320¹C. prroc. pen.) sunt necesare și suficiente pentru reeducarea inculpatei.

întrucât infracțiunile comise de inculpați au fost săvârșite în stare de concurs real, instanța, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate fiecărui inculpat în pedeapsa cea mai grea. S-a interzis fiecărui inculpat exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

Având în vedere împrejurările comiterii faptelor, gradul de pericol social concret al acestora, precum și atitudinea sinceră a inculpatei E.R. și lipsa antecedentelor penale, instanța a considerat că scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea ei în regim de deținere, motiv pentru care a suspendat condiționat executarea pedepsei conform art. 81 C. pen. S-a fixat termen de încercare de 3 ani conform art. 82 C. pen. și i s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. De asemenea, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii în condițiile prev. de art. 71 alin. (5) C. pen.

Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), instanța a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului R.E. durata reținerii și arestării preventive de la 23 octombrie 2010 la 27 octombrie 2010 și de la 30 noiembrie 2010 la 12 ianuarie 2011.

Potrivit art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea prevăzută de art. 145 C. proc. pen. la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu privire la inculpatul S.D., instanța a considerat, din întreg probatoriul administrat în faza de urmărire penală, că acesta este vinovat de comiterea celor 2 infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, în pofida atitudinii sale de negare a faptelor și a concluziilor de achitare formulate de apărătorul său ales. Rezultă cu certitudine că acest inculpat s-a implicat în activitatea infracțională desfășurată de fratele său, R.E. și cumnata sa, E.R., cumpărând împreună cu aceștia, de la furnizorul de pe raza județului Botoșani, țigările care au fost găsite de organele de cercetare penală cu prilejul perchezițiilor domiciliare efectuate. Țigările respective erau destinate revânzării, în scopul obținerii de venituri, fără ca inculpatul să declare activitatea respectivă și fără a solicita eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. în acest sens, relevante sunt următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate în data de 18 octombrie 2010, ora 13:09 între inculpatul R.E. și soția sa, E.R., procesul-verbal de investigații din data de 22 octombrie 2010 din care rezultă că în jurul orelor 23:00 inculpații R.E. și S.D. descărcau din autoturismul F.M. (înmatriculat în Italia) mai multe cantități de țigări pe care Ie-a depozitat la locuința lui R.E. și la garajul, cantități ce au fost ulterior descoperite cu ocazia perchezițiilor domiciliare și declarația inculpatei E.R. din data de 23 octombrie 2010, conform căreia "în beciul locuinței au fost găsite un număr de 2.774 pachete țigări marca P. și 1.792 W.B. care aparțin cumnatului meu, S.D. și mi-au fost aduse în data de 21 octombrie 2010 de către acesta și M.T.V.". Aceste mijloace de probă dovedesc că inculpatul S.D. s-a deplasat în zilele de 18 octombrie 2010 și 22 octombrie 2010 împreună cu inculpatul R.E. în zona localității Botoșani de unde s-au aprovizionat cu cantități apreciabile de țigări de contrabandă, pe care Ie-a depozitat ulterior în locuința și garajul lui R.E. Așadar, vinovăția inculpatului S.D. fiind pe deplin dovedită, instanța a constatat că inculpatul a comis infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) și deținerea în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, prevăzută de art. 296¹alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptelor, gravitatea lor medie, forma continuată a infracțiunii de evaziune fiscală, periculozitatea inculpatului care este recidivist postexecutoriu, valoarea ridicată a prejudiciului, apreciind că aplicarea unor pedepse privative de libertate orientate spre minimul special prevăzut de lege sunt necesare și suficiente pentru reeducarea inculpatului.

întrucât infracțiunile au fost săvârșite în stare de concurs real, instanța, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit cele 2 pedepse în pedeapsa cea mai grea.

I s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a l-a și lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), instanța a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 23 octombrie 2010 la 27 octombrie 2010.

Pe latură civilă, Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Bacău, prin adresa din 23 octombrie 2010 s-a constituit parte civilă cu suma de 61.115 RON reprezentând prejudiciu adus bugetului de stat prin nedeclararea sursei impozitului și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale de către cei 3 inculpați.

Inculpații R.E. și E.R. au fost de acord să repare paguba produsă prin activitatea lor.

Pe lângă răspunderea penală, cei 3 inculpați au angajată și răspunderea civilă delictuală pentru faptă proprie astfel că instanța în baza art. 14,art. 346 C. proc. pen. și art. 1003 C. civ. i-a obligat pe cei 3 inculpați să repare în solidar prin plată prejudiciul produs părții civile. Astfel, inculpații au fost obligați să plătească în solidar suma de 61.115 RON către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Bacău, cu titlu de despăgubiri civile.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași și inculpatul S.D.

Prin decizia penală nr. 155 din 20 decembrie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, inculpatul S.D. și partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași împotriva sentinței penale nr. 155/D din 21 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal.

A desființat în parte sentința penală apelată, cu privire la greșita reținere a prevederilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului S.D., cuantumul prejudiciului la care au fost obligați inculpații și omisiunea obligării acestora și la plata majorărilor de întârziere, precum și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 118 lit. f) C. pen., reținând cauza spre rejudecare și, în fond:

A înlăturat din încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului S.D. prevederile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

A majorat cuantumului prejudiciului la care au fost obligați inculpații către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași, la 65.679 RON.

A obligat inculpații în solidar și la plata majorărilor de întârziere către partea civilă, calculate de la data producerii prejudiciului și până la data punerii în executare.

în temeiul art. 118 lit. f) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpații R.E. și E.R. a 6.932 pachete de țigări de diferite mărci, de la inculpatul R.E. a 1.320 pachete de țigări marca "M.C." și de la inculpata E.R. a 480 pachete de țigări de diferite mărci toate cu inscripția "Republica Moldova".

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art. 378 C. proc. pen., Curtea de Apel a reținut următoarele:

Privitor la apelul declarat de inculpatul S.D. care vizează netemeinicia soluției de condamnare, în ceea ce îl privește s-a apreciat, în contradicție cu susținerile formulate de apărătorul apelantului, că probele administrate în cauză demonstrează fără dubii că acest inculpat s-a implicat în activitatea infracțională inițiată de fratele și cumnata lui, respectiv inculpații R.E. și E.R.

în concret, în perioada 18-23 octombrie 2010, inculpatul S.D. s-a deplasat, împreună cu inculpatul R.E., pe raza județului Botoșani și a cumpărat țigări de contrabandă de la un furnizor din acea zonă, acestea fiind găsite ulterior de către organele judiciare, cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate. Achiziționarea țigărilor, care purtau diferite timbre de acciză cu inscripția "Republica Moldova", a fost făcută în scopul revânzării acestora, pentru realizarea de venituri, în condițiile în care inculpatul nu a declarat această activitate de comerț și nu a solicitat eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, urmând a se sustrage astfel de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat. După cum rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, la data de 18 octombrie 2010, în discuția telefonică dintre inculpații R.E. și E.R. se face referire directă la faptul că și inculpatul S.D. urmează să achiziționeze țigări de contrabandă la acea dată, împreună cu inculpatul R.E. Aceste mijloace de probă se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpaților R.E. și E.R. care au recunoscut în întregime faptele deduse judecății, confirmând astfel și participarea infracțională a inculpatului S.D. Potrivit procesului-verbal de investigații aflat la dosarul de urmărire penală, în urma monitorizării inculpaților de către organele judiciare, s-a constatat că în seara de 22 octombrie 2010, inculpații S.D. și R.E. descărcau țigări de contrabandă pe care le-au depozitat la garajul și locuința aparținând inculpatului R.E., acestea fiind găsite la perchezițiile domiciliare.

De altfel prima instanță a procedat la o analiză amănunțită a mijloacelor de probă care îl incriminează în mod direct pe inculpatul S.D., concluzionând în mod firesc în sensul existenței vinovăției inculpatului.

în schimb, referitor la apelul acestui inculpat, s-a identificat un motiv de desființare parțială a hotărâri apelate, referitor la greșita reținere a prevederilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în conformitate cu fișa de cazier judiciar, inculpatul S.D. a suferit 5 condamnări anterioare, însă nici una dintre acestea nu atrage starea de recidivă post executorie.

Prin urmare a fost admis apelul inculpatului doar cu privire la acest aspect, dispunându-se înlăturarea prevederile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) din încadrarea juridică a faptelor.

Chiar dacă a fost înlăturată starea de recidivă, instanța de apel a apreciat nu se impune o diminuare a cuantumului pedepselor și nici a modalității de executare a pedepsei rezultante, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului, care a suferit multiple condamnări anterioare precum și față de poziția procesuală a acestuia, de negare constantă a faptelor.

Luând în considerare apelul formulat de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași, care a criticat sentința sub aspectul cuantumului prejudiciului reținut de prima instanță, instanța de control judiciar a reținut că prin adresa din 23 octombrie 2010 s-a comunicat de către apelantă că aceasta se constituie parte civilă cu suma de 65.679 RON, la care se adaugă majorări de întârziere, în adresa de constituire de parte civilă fiind expuse și elementele de calcul pe baza cărora a fost stabilită valoarea prejudiciului. Pe de altă parte acest cuantum nu a fost contestat de către inculpați, astfel că la dosar nu existau date din care să rezulte o valoare mai mică a despăgubirilor. Cu toate acestea, prima instanță a obligat inculpații la plata sumei de 61.115 RON, așadar într-un cuantum inferior celui solicitat și probat de către partea civilă. Prin urmare a fost admis și apelul părții civile dispunându-se ca inculpații să fie obligați la plata despăgubirilor civile în cuantumul solicitat.

Referitor la apelul declarat de către parchet, cu privire la aspectele de netemeinicie invocate, Curtea de Apel a reținut că inculpații R.E. și E.R. au adoptat o poziție procesuală de cooperare cu organele judiciare, de recunoaștere a faptelor săvârșite. Față și de împrejurarea că inculpații au utilizat procedura recunoașterii vinovăției, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, precum și față de faptul că inculpata E.R. nu posedă antecedente penale, în mod justificat prima instanță a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special, pentru inculpatul R.E., respectiv sub acest minim, pentru inculpata E.R.

Cât privește pe inculpatul S.D., având în vedere participarea infracțională mai redusă a acestuia la săvârșirea faptelor, precum și față de împrejurarea că acesta nu este recidivist, deși posedă antecedente penale, s-a apreciat că și pedepsele aplicate acestuia au fost just individualizate.

Aspectul de nelegalitate referitor la omisiunea aplicării pedepsei complementare nu a fost primit de instanța de apel, față de cuantumurile pedepselor aplicate celor trei inculpați.

Așa fiind, apelul declarat de parchet a fost admis, dar sub alte aspecte decât cele invocate, avându-se în vedere motivele de desființare parțială a sentinței, relevate în celelalte apeluri formulate în cauză.

împotriva deciziei penale nr. 155 din 20 decembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și inculpații R.E., E.R. și S.D.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a apreciat ca nelegală soluția dispusă de instanța de control judiciar, motivat de împrejurarea că nu i-a fost aplicată inculpatului S.D., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., alături de pedeapsa principală, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

Inculpații R.E., E.R. au criticat soluția instanței de apel sub aspectul laturii civile, apreciind că în mod nelegal au fost obligați către partea civilă la plata unei sume de bani într-un cuantum mai mare față de cel stabilit de instanța de fond.

Inculpatul S.D. a criticat soluția instanței de apel, invocând faptul că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat și implicit nu poate fi obligat la plata de despăgubiri civile (motiv precizat în scris, în cererea de recurs). De asemenea, apărătorul din oficiu al inculpatului a susținut, în concluziile formulate oral, că hotărârea instanței de control judiciar este nelegală întrucât, pe latură civilă, inculpatul S.D. a fost obligat la plata unor despăgubiri către partea civilă întru-un cuantum mai mare decât cel stabilit de instanța de fond. Pe latură penală, a solicitat aplicarea unor pedepse într-un cuantum redus și totodată schimbarea modalității de executare a pedepsei, în sensul aplicării dispozițiilor art. 86¹C. pen.

Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, înalta Curte constată că recursul este fondat.

Inculpatul S.D. a fost condamnat prin sentința penală nr. 155/D din 12 ianuarie 2011 a Tribunalului Bacău astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 155 din 20 decembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 296¹alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) Textul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevede că această faptă este pedepsită cu "închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi (...)?.

Potrivit art. 65 C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), se aplică alături de pedeapsa principală, dacă pedeapsa respectivă este închisoarea de cel puțin 2 ani și aplicarea acesteia este obligatorie când legea o prevede în mod expres. Având în vedere că pedeapsa principală aplicată inculpatului S.D. de către instanța de fond (pedeapsă care a fost menținută și de instanța de apel) este de 2 ani, iar textul de lege care incriminează infracțiunea de evaziune fiscală prevede și aplicarea pedepsei complementare, înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea în mod obligatoriu a pedepsei complementare alături de pedeapsa principală.

în raport cu motivele de recurs invocate de inculpații S.D., R.E. și E.R. (fostă T.) pe latură civilă, înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.

Inițial, prin sentința penală nr. 155/D din 12 ianuarie 2011, Tribunalului Bacău a dispus, în temeiul art. 14,art. 346 C. proc. pen. și art. 1003 C. civ., obligarea inculpaților să plătească în solidar către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București-Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale lași-Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Bacău, suma de 61.115 RON cu titlu de despăgubiri civile. Ulterior, prin admiterea apelului declarat de partea civilă, Curtea de Apel București a majorat cuantumul prejudiciului la care au fost obligați inculpații către partea civilă, la suma de 65.679 RON. Totodată, a dispus și obligarea inculpaților în solidar la plata majorărilor de întârziere către partea civilă, calculate de la data producerii prejudiciului și până la data punerii în executare.

Din analiza actelor dosarului, înalta Curte reține că prin adresa din 23 octombrie 2010, s-a comunicat de către intimata-parte civilă că se constituie parte civilă cu suma de 65.679 RON la care se adaugă majorări de întârziere. în adresa de constituire de parte civilă au fost expuse și elementele de calcul pe baza cărora a fost calculată valoarea prejudiciului. De asemenea, acest cuantum al prejudiciului nu a fost contestat de către inculpații R.E. și E.R., aceștia fiind de acord să repare paguba produsă prin activitatea lor infracțională. Cum inculpații pot recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile, iar în cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii, înalta Curte constată că în cauză, inculpații R.E. și E.R. nu au contestat cuantumul prejudiciului, astfel că la dosar nu există date din care să rezulte o valoare mai mică a despăgubirilor.

în ceea ce privește motivele de recurs invocate de către inculpatul S.D. referitoare la lipsa vinovăției sale în comiterea faptelor dar și la cuantumul pedepselor aplicate și a modalității de executare, înalta Curte le va respinge ca nefondate pentru următoarele considerente:

în pofida atitudinii sale constante de negare a faptelor, probele administrate în cauză demonstrează fără dubii că acest inculpat s-a implicat în activitatea infracțională inițiată de fratele și cumnata sa, respectiv inculpații R.E. și E.R. și că acesta se face vinovat de comiterea celor 2 infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată și ulterior condamnat. Astfel, în perioada 18-23 octombrie 2010, inculpatul S.D. s-a deplasat împreună cu inculpatul R.E. pe raza județului Botoșani, de unde au cumpărat țigări de contrabandă de la un furnizor din acea zonă, acestea fiind găsite ulterior de către organele judiciare cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate. Țigările respective erau destinate revânzării, în scopul obținerii de venituri, fără ca inculpatul să declare activitatea respectivă și fără a solicita eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.

Astfel, după cum rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, la data de 18 octombrie 2010, în discuția telefonică dintre inculpații R.E. și E.R. se face referire directă la faptul că și inculpatul S.D. urmează să achiziționeze țigări de contrabandă la acea dată, împreună cu inculpatul R.E. De asemenea, din procesul-verbal de investigații din data de 22 octombrie 2010, rezultă că în jurul orelor 23:00 inculpații R.E. și S.D. descărcau din autoturismul F.M. (înmatriculat în Italia) mai multe cantități de țigări pe care Ie-a depozitat la locuința lui R.E. și la garajul, cantități ce au fost ulterior descoperite cu ocazia perchezițiilor domiciliare. Aceste mijloace de probă se coroborează cu declarațiile inculpatei R.E. din data de 23 octombrie 2010, conform cărora "în beciul locuinței au fost găsite un număr de 2.774 pachete țigări marca P. și 1.792 W.B. care aparțin cumnatului meu, S.D. și care mi-au fost aduse în data de 21 octombrie 2010 de către acesta și M.T.V.". De asemenea, relevante sunt și declarațiile inculpaților R.E. și E.R., care au recunoscut în întregime faptele deduse judecății, confirmând astfel și participarea infracțională a inculpatului S.D.

Așadar, din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect faptele și vinovăția inculpatului, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale dar au și individualizat în mod just pedepsele aplicate.

Astfel, înalta Curte constată că pedepsele au fost just individualizate, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanțele având în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptelor, gravitatea lor medie, dar și forma continuată a infracțiunii de evaziune fiscală, periculozitatea inculpatului, care nu este la primul impact cu legea penală, așa cum rezultă din fișa de cazier a acestuia și valoarea ridicată a prejudiciului.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului S.D., instanțele au dat eficiență prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), însă, în mod corect au apreciat că nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante, dată fiind atitudinea procesuală, dar și perseverența infracțională a acestuia. în raport de aceste împrejurări, instanța de fond a aplicat minimul special al pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile de evaziune fiscală săvârșită în formă continuată și deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării (pentru care textul incriminator prevede pedepse cu închisoarea între 2-8 ani, respectiv 1-4 ani), dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

La stabilirea modalității de executare a pedepsei rezultante, se constată că instanțele au dat eficiență în mod corect prevederilor art. 57 C. pen. privind executarea pedepsei în regim de deținere. Astfel, inculpatul a perseverat în săvârșirea de infracțiuni, ceea ce face dovada incapacității sale de reeducare și reintegrare socială.

Raportat la criteriile mai sus-menționate, înalta Curte apreciază că pedepsele aplicate inculpatului, cu un cuantum orientat spre minimul special au fost just individualizate și nu se impune reducerea acestora.

Neexistând nici alte temeiuri de casare care puteau fi luate în considerare din oficiu, recursurile declarate de recurenții inculpați R.E., E.R. și S.D. împotriva deciziei penale nr. 155 din 20 decembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a fost respins, ca nefondat, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

← ICCJ. Decizia nr. 3301/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3298/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3299/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3299/2012. Penal