ICCJ. Decizia nr. 3534/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3534/2012

Dosar nr. 7182/102/2011

Şedinţa publică din 1 noiembrie 2012

Asupra recursurile penare de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 22 din 16 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Târgu Mureş, secţia penală, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de apărătorul părţilor civile referitoare la schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului B.Ş. din infracţiunea de omor calificat, prev. şi ped. de art. 174, raportat la art. 175 lit. i) C. pen., în infracţiunea de omor calificat, prev. şi ped. de art. 174, raportat la art. 175 lit. a) şi i) C. pen.

I. 1.) În baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.Ş., astfel:

a.) În temeiul art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., raportat la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de:

- 16 (şaisprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de omor calificat.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., art. 66 C. pen., raportat la art. 175 alin. (1), teza finală C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., a interzicerii exerciţiului dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi respectiv a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 7 ani.

b.) În temeiul art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

c.) În temeiul art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, raportat la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de:

- 2 (două) luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de port, fără drept, a cuţitului.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., s-a constatat că infracţiunile comise de inculpat sunt concurente şi în consecinţă în baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 (un) an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de:

- 17 (şaptesprezece) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa închisorii principale rezultante şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., a interzicerii exerciţiului dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi respectiv a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 7 ani.

A fost privat inculpatul de exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. - adică a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi respectiv a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat - în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), raportat la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii pe 24 h, din data de 22 august 2011, precum şi durata arestării preventive, începând cu data de 23 august 2011 şi până la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., raportat la art. 160^b alin. (3), art. 136 alin. (1) lit. d) art. 143 şi art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a menţinut inculpatul în stare de arest.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale de la inculpatul B.Ş., în favoarea statului, a unui cuţit tip briceag cu lungimea mânerului de 14 cm şi lama de 12 cm, aparţinând inculpatului şi ridicat din ghiveciul de flori din faţa Primăriei Reghin, aflat în plicul nr. XX, păstrat în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş, fiind înregistrat la poziţia nr. AA/2011, în Registrul de valori şi corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 15 noiembrie 2011.

S-a dispus ca bunurile, respectiv urmele ridicate prin tamponare de pe carosabilul din stânga autoturismului şi de pe bancheta din faţă-dreapta aflate în plicurile nr. YY, ZZ - având regimul mijloacelor materiale de probă - păstrate în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş, fiind înregistrate la poziţia nr. AA/2011, în Registrul de valori şi corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 15 noiembrie 2011, să urmeze traseul dosarului de fond.

S-a făcut aplicaţiunea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), coroborat cu art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 şi raportat la pct. 2 din Anexa la Legea nr. 76/2008.

2.) În baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul V.M., astfel:

a.) În temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de:

- 12 (doisprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la omor calificat.

b.) În temeiul art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., s-a constatat că infracţiunile comise de inculpat sunt concurente şi în consecinţă în baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de:

- 12 (doisprezece) ani închisoare.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., raportat la art. 160^b alin. (3), art. 136 alin. (1) lit. d), art. 143 şi art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a menţinut inculpatul în stare de arest.

S-a făcut aplicaţiunea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), coroborat cu art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 şi raportat la pct. 2 din Anexa la Legea nr. 76/2008.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 14 alin. (3), (5) C. proc. pen., art. 998, art. 999 şi art. 1003 vechiul C. civ., s-au admis, în parte acţiunile civile, formulate în cauză, de:

- partea civilă B.O. - în nume propriu şi în calitate de reprezentantă legală a minorilor B.V., născută la data de 29 iunie 1996, B.I., născut la data de 28 mai 2000 şi B.D., născut la data de 27 ianuarie 2009 - cu domiciliul în localitatea Reghin, strada S., jud. Mureş, partea civilă B.M., domiciliat în localitatea Reghin, strada S., jud. Mureş şi în consecinţă a obligat pe cei doi inculpaţi B.Ş. şi V.M., în solidar, să plătească:

a.1) - părţii civile B.O., în nume propriu, suma de 30.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale,

a.2) - minorei B.V., suma de 30.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale, precum şi suma de 110 RON, lunar, cu titlu de prestaţie periodică - rentă lunară - începând cu data de 22 august 2011 şi până la majoratul minorei sau până la schimbarea condiţiilor de acordare.

a.3) - minorului B.I., suma de 30.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale, precum şi suma de 110 RON, lunar, cu titlu de prestaţie periodică - rentă lunară - începând cu data de 22 august 2011 şi până la majoratul minorului sau până la schimbarea condiţiilor de acordare.

a.4) - minorului B.D. suma de 30.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale, precum şi suma de 110 RON, lunar, cu titlu de prestaţie periodică - rentă lunară - începând cu data de 22 august 2011 şi până la majoratul minorului sau până la schimbarea condiţiilor de acordare.

b.) - părţii civile B.M., suma de 47.479,4 RON, cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 30.000 RON reprezintă daune morale şi suma de 17.479,4 RON reprezintă daune materiale.

S-a respins cererea părţii civile B.O., formulată în nume propriu, având ca obiect obligarea inculpaţilor, în solidar, la plata unei prestaţii periodice (rentă lunară) în favoarea acestei părţi civile.

S-a admis cererea formulată de părţile civile B.O. şi B.M., referitoare la instituirea măsurii sechestrului asigurător şi în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a dispus instituirea acestei măsuri de indisponibilizare asupra tuturor bunurilor imobile şi mobile ale inculpatului B.Ş., descrise în răspunsul eliberat de Primăria Municipiului Reghin, Serviciul de taxe şi impozite, respectiv asupra următoarelor bunuri:

- clădirea situată la adresa Reghin, strada V., în suprafaţă de 116,96 mp, cu valoarea impozabilă de 124.065 RON,

- autoturismul marca D.A., seria motorului AAA, număr identificare BBB, capacitatea cilindrică CCC, dobândit în anul 2004,

- autoturismul marca D.B., seria motorului DDD, număr identificare EEE, capacitatea cilindrică FFF, dobândit în anul 2008,

- autoturismul marca D.L., seria motorului GGG, număr identificare HHH, capacitatea cilindrică KKK, dobândit în anul 2008, până la concurenta sumei de 167.479,4 RON.

S-a dispus ca potrivit art. 164 alin. (2) din C. proc. pen., măsura sechestrului asigurător va fi adusă la îndeplinire prin executorul judecătoresc.

S-a respins cererea formulată de părţile civile B.O. şi B.M., referitoare la instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului V.M.

În temeiul art. 193 alin. (6) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii B.Ş. şi V.M. să plătească, în solidar, în favoarea părţii civile B.O., suma de 2.000 RON, precum şi în favoarea părţii civile B.M., suma de 2.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului ales.

S-a făcut aplicarea art. 191 C. proc. pen.

S-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş întocmit în Dosarul nr. 703/P/2011 şi înregistrat la Tribunalul Mureş la data de 14 noiembrie 2011, s-a dispus:

A.) trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpaţilor:

1.) B.Ş., pentru comiterea infracţiunilor de:

a.) omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen.,

b.) ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, prevăzută de art. 321 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi

2.) V.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a.) complicitate la omor calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen. şi

b.) ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, prevăzută de art. 321 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., precum şi

B.) punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului B.Ş. pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 (republicată), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (în raport de celelalte două infracţiuni).

În actul de sesizare, în esenţă, s-a reţinut faptul că, inculpatul B.Ş. la data de 22 august 2011 - ajutat fiind prin acte materiale şi prin sprijin moral de inculpatul V.M. - în faţa Primăriei din Reghin, i-a aplicat victimei B.M. o lovitură cu cuţitul în zona inimii cu intenţia de a-i suprima viaţa, cauzându-i decesul. Se mai arată că, inculpatul B.Ş., în cursul zilei de 22 august 2011, în jurul orei 10:00 - în faţa Primăriei Reghin, împreună cu inculpatul V.M., a început să lovească cu obiecte, cu pumnii şi picioarele maşina condusă de victimă, aflată în trafic, cu scopul de a o opri şi agresa persoanele aflate în maşină, acuzatul B. scoţând un cuţit, pe care îl avea asupra lui şi cu care a lovit o persoană, împiedicând şi punând în pericol traficul rutier şi provocând astfel o temere serioasă în rândul persoanelor prezente.

În cursul urmăririi penale, cu ocazia desfăşurării audierilor efectuate, în final, inculpatul B.Ş. a recunoscut comiterea faptelor, descriind în mod amănunţit modalitatea în care s-a angajat pe tărâmul ilicitului penal. În aceeaşi etapă procesuală, în declaraţiile date şi inculpatul V.M. a descris anumite împrejurări referitoare la cele întâmplate.

În fapt, prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 22 august 2011, ora 11:00 procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş a fost sesizat telefonic de către Poliţia mun. Reghin, cu privire la faptul că pe strada P.M. din localitate, o persoană a fost agresată, suferind leziuni foarte grave, care au dus în scurt timp la deces.

Din primele date obţinute la faţa locului a reieşit că în jurul orei 10:30, în timp ce se deplasa cu autoturismul personal pe strada P.M. din Reghin, în faţa primăriei, victima B.M. a fost acostat de doi bărbaţi, care au încercat să oprească autoturismul, maşina s-a tamponat cu un autoturism parcat pe partea dreaptă, în acele împrejurări unul dintre bărbaţi ar fi aplicat victimei o lovitură cu cuţitul în zona pieptului. Agresorii au dispărut de la locul faptei, iar victima a fost transportată de urgenţă la spital, însă viaţa ei nu a putut fi salvată.

Locul faptei este situat pe strada P.M., în dreptul imobilului cu nr. VV, imobil care este şi sediul primăriei. Carosabilul are două benzi de deplasare, pe un sens şi pe altul. Exact în faţa intrării în primărie, se află amplasată o trecere de pietoni, prevăzută cu semafor. În dreapta acestei treceri de pietoni (având ca reper sediul primăriei) se află o parcare amenajată, autoturismele fiind parcate cu faţa către trotuar.

La faţa locului s-a constatat coliziunea între două autoturisme.

În concret, autoturismul V., de culoare albă, deplasându-se pe banda de mers (direcţia Bistriţa-Topliţa) a tamponat autoturismul H., care se afla parcat la 7 m după trecerea de pietoni. Impactul a avut loc între partea dreaptă-faţă (far) a autoturismului V. şi partea spate-dreaptă a aceluilalt autoturism, care era parcat cu faţa către trotuar.

S-a stabilit că victima a fost găsită pe scaunul şoferului, de către echipajul de Ambulanţă, a fost scoasă în vederea acordării primului ajutor. Uşile autoturismului nu erau blocate, în afara spaţiului în care a avut loc impactul cu celălalt autoturism, nu s-au constatat alte avarii ale autoturismului.

S-a început cu examinarea portierei faţă-stânga, existând date că persoana care a lovit cu cuţitul s-a aflat în faţa acestei portiere şi a aplicat lovitura prin geamul deschis. Geamul portierei era deschis, de fapt mecanismul de ridicare nu mai funcţiona, geamul fiind căzut în interiorul portierei. În autoturism s-au găsit doi nasturi circulari cu diametrul de 1 cm. Unul dintre nasturi se afla pe bordul autoturismului, în intrândul în care se află indicatoarele de viteză, acceleraţie, combustibil. Celălalt nasture a fost găsit pe bancheta din spate-dreapta. Ambii nasturi aveau în găurile lor aţă, sugerând faptul că ar fi fost smulşi. Pe bancheta din faţă-dreapta s-a găsit o urmă biologică ce pare a fi de sânge.

Primele date obţinute au relevat faptul că după comiterea agresiunii, unul dintre atacatori ar fi abandonat un cuţit într-un rond de flori situat în apropierea autoturismului. S-a examinat rondul indicat.

Acesta se află în faţa primăriei, pe trotuar, la 5 m în stânga trecerii de pietoni. Este de fapt un ghiveci înalt de 1,20 m, în care sunt plantate flori. Între tulpinile florilor s-a găsit un cuţit tip briceag, închis. Lungimea mânerului este de 14 cm, iar a lamei de 12 cm. Atât pe lamă, cât şi pe mâner se observă urme-mânjituri ce par a fi de sânge.

De la faţa locului au fost ridicate:

- obiecte, respectiv briceagul găsit lângă locul faptei;

- urme biologice de pe carosabil, din apropierea autoturismului, de pe cadrul cauciucat al portierei faţă-stânga, de pe partea inferioară a caroseriei, sub scaunul faţă-stânga şi de pe bancheta faţă-dreapta.

- urme papilare de pe cadrul exterior al geamului portierei faţă-stânga, de pe aripa stângă-faţă, de pe capotă şi de pe luneta (geamul din spate) al autoturismului marca H.

- urme de contact de pe volanul autoturismului, de pe cheile autoturismului, găsite în contact.

La data de 22 august 2011 a fost efectuată autopsia medico-legală, stabilindu-se - din concluziile provizorii - că moartea victimei B.M., de 37 ani, a fost violentă; ea s-a datorat plăgii tăiate-înţepate penetrante hemitorace stâng cu leziune cardiacă şi hemotorax masiv stâng. Între leziunea traumatică şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată.

În baza primelor investigaţii efectuate, s-a stabilit că persoanele care au încercat să oprească autoturismul victimei sunt inculpaţii V.M. zis „G." şi B.Ş. zis „C.".

Între inculpatul B.Ş. şi victima B.M. zis „D.", exista un conflict mai vechi, care pornise de la faptul că victima ar fi afirmat cu cea. 2 ani înainte că una dintre fiicele inculpatului este de fapt fiica lui şi că el a avut relaţii sexuale de mai mulţi ani cu soţia inculpatului. Din acel moment, au apărut mai multe conflicte, unele chiar au degenera s-a făcut trimitere la actele din Dosarul nr. 2943/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-Mureş, dosar în care inculpatul B.Ş. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru infracţiuni de ultraj, distrugere şi sfidare a organelor judiciare. Este vorba de acte de violenţă săvârşite în cursul lunii aprilie 2010, între două familii de etnie rromă din Ernei, motivul izbucnirii scandalului fiind acelaşi, respectiv faptul că victima B.M. ar fi avut relaţii cu soţia inculpatului.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.M., acesta este în relaţii foarte apropiate cu coinculpatul B.Ş., acesta din urmă trăind în concubinaj cu sora celui dintâi.

În data de 22 august 2011, inculpatul V.M., împreună cu martorul M.S. au fost citaţi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin pentru a fi audiaţi. La sediul parchetului au venit împreună cu inculpatul B.Ş., acesta a urcat cu cei doi până la biroul procurorului, dar nu a intrat, revenind în faţa clădirii. Martorul M.S. a rămas pentru audiere, iar V. urma să fie audiat imediat după aceea.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, s-a reţinut că inculpaţii se aflau pe trotuar, în colţul din dreapta al clădirii judecătoriei, la cea. 60 m de semaforul din faţa primăriei. Cei doi au început la un moment dat să strige către carosabil, mai precis către o persoană care se afla într-un autoturism de culoare albă. La scurt timp însă, amândoi au fugit către autoturismul respectiv, care era oprit la semafor, în spatele altor autoturisme.

Cei doi au început să lovească cu pumnii şi picioarele în autoturism, fiind vizibilă intenţia lor de a agresa persoanele din maşină.

Autoturismul a pornit, însă cei doi inculpaţi nu au renunţat la acţiunile lor, astfel încât victima a fost împiedicată să conducă, în cele din urmă maşina tamponându-se de o alta parcată în partea dreaptă, imediat după trecerea de pietoni.

Martorii audiaţi au confirmat faptul că unul dintre agresori a lovit victima (care era pe scaunul şoferului), lovitura fiind aplicată cu cuţitul şi prin geamul deschis al portierei din faţă-stânga. După acest moment, cei doi inculpaţi au fugit de la faţa locului. Persoanele de pe stradă au constatat că victima avea o rană în zona pieptului şi a fost chemată Ambulanţa.

La faţa locului au fost foarte multe persoane, însă nu s-a reuşit identificarea acestora, fie pentru că au plecat la scurt timp de acolo, fie că - probabil - nu au vrut să dea declaraţii.

Totuşi, primii poliţişti ajunşi la faţa locului au aflat de la persoanele de pe stradă că unul dintre cei doi agresori a aruncat cuţitul într-un ghiveci mare de flori, aflat în faţa primăriei.

S-a mai stabilit că în autoturismul în care se afla victima, pe bancheta din faţă-dreapta s-a aflat şi martorul G.J., precum şi copilul în vârstă de 3 ani al victimei.

Martorul G.J. care ocupa locul din faţă dreapta în autoturismul condus de victima B.M., în declaraţia dată în faza urmăririi penale a menţionat că în momentul în care s-au oprit la semaforul de la primărie, i-a observat pe cei doi inculpaţi pe trotuarul din dreapta, ambii au început să strige către victima B.M., ameninţând-o că o s-o omoare, că o să bage cuţitul în ea. Repetând aceste ameninţări, s-au apropiat de autoturism, iar la un moment dat, chiar au început să fugă către maşină. Primul a ajuns la autoturism acuzatul B.Ş., zis „C.", care a lovit parbrizul cu o doză de bere, iar apoi, sprijinindu-se de capotă, a trecut în partea stângă a autoturismului, ajungând la portiera din faţă-stânga, unde geamul era deschis. Între timp, victima a pornit autoturismul, dar nu putea să se deplaseze din cauza altor autoturisme de la semafor. A ieşit puţin pe contrasens, în tot acest timp, inculpatul B. exercitând acte de violenţă asupra victimei şi încercând s-o oprească pe aceasta să mai conducă. La un moment dat a prins victima cu mâna în zona pieptului, iar imediat apoi a scos din buzunar un briceag pe care l-a desfăcut şi apoi, cu mâna dreaptă a lovit prin geamul deschis victima, cu cuţitul în piept.

Martorul a mai arătat că în momentul aplicării loviturii, inculpatul B.Ş. se afla cu partea laterală-dreapta a corpului către portieră, cu faţa către partea din faţă a maşinii şi lovitura a aplicat-o din lateral, direct în pieptul victimei. După acest moment, maşina a deviat spre dreapta, lovindu-se de un autoturism parcat. În acel moment, martorul a reuşit să fugă, fiind urmărit de cei doi.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.M., zis „G.", martorul G.J. a precizat că „G." a ajuns la maşină imediat după „C." şi s-a postat în dreptul portierei din dreapta, împiedicându-l astfel să iasă din autoturism. În acelaşi timp, striga către inculpatul B.Ş., încurajându-l să lovească victima şi spunându-i că nu-i vor lăsa să iasă din maşină. La un moment dat, inculpatul V. a trecut şi el prin faţa maşinii şi a ajuns la portiera din stânga, cu intenţia vădită de a lovi şi el victima. În acel moment a scos inculpatul B.Ş. briceagul, după care a şi lovit victima, încurajările acuzatului V. continuând şi după aplicarea acelei lovituri.

Din declaraţia martorei S.I., administrată în aceeaşi etapă procesuală rezultă că, în momentul în care se pregătea să traverseze pe trecerea din pietoni din faţa primăriei, a observat doi tineri care au sărit dinspre trotuar spre stradă, apropiindu-se de un autoturism de culoare albă, care circula înspre trecerea de pietoni. Cei doi s-au pus în faţa maşinii şi au încercat s-o oprească, martora declarând că autoturismul s-a mai deplasat câţiva metri şi apoi s-a oprit pe partea dreaptă, tamponându-se de un autoturism parcat în faţa primăriei.

Pe unul dintre atacator l-a descris ca fiind mai înalt, având aproximativ 1,80 m, iar pe cel de al doilea mai scund.

Aceeaşi martoră a mai menţionând că cel înalt s-a postat în partea stângă a autoturismului, către parc şi a lovit cu pumnii în geamul maşinii. Martora a declarat că nu a observat exact momentul în care victima a fost lovită cu cuţitul, pentru că totul a decurs foarte repede, a auzit însă persoane în jurul ei strigând: „lasă cuţitul jos" sau făcând afirmaţii de genul „uite că a băgat cuţitul în el!". Totodată a mai afirmat că agresorii au fugit de la faţa locului.

Din declaraţia acestei martore s-a reţinut că unul dintre agresori se afla în partea stângă a maşinii atacate, iar celălalt în partea dreaptă.

Potrivit declaraţiei martorei S.I. bărbatul mai înalt se afla în partea stângă a maşinii, iar dintre cei doi inculpaţi cel mai înalt este B.Ş.

Din declaraţia martorului M.I.S. rezultă că, fiind angajat al Judecătoriei Reghin, în ziua respectivă se afla pe treptele din faţa judecătoriei. A auzit la un moment dat ţipete şi a observat doi cetăţeni de etnie rromă, care se aflau pe trotuar, la cea. 10-15 m spre primărie.

Aceştia se înjurau şi ameninţau şoferul unui autoturism de culoare albă, care se afla pe carosabil. La un moment dat, cei doi de pe trotuar, au traversat strada din faţa judecătoriei, apoi au sărit peste rondul de flori, ajungând pe strada principală şi îndreptându-se direct către maşina albă. Pe unul dintre cei doi l-a recunoscut ca fiind „C.", acesta a lovit maşina cu o doză de bere, iar apoi amândoi au sărit în faţa maşinii, începând să lovească cu pumnii şi picioarele, în încercarea de a-l opri pe şofer.

Martorul a precizat că maşina se afla într-o coloană de autoturisme care stăteau la semafor, iar şoferul a încercat să scape de cei doi şi a intrat pe contrasens, dar cei doi agresori l-au urmărit în continuare, în cele din urmă maşina albă a intrat în coliziune cu o maşină parcată pe partea dreaptă, undeva lângă trecerea de pietoni. Martorul a declarat că cei doi agresori au fugit, iar el s-a apropiat de autoturism, observând că bărbatul care se afla la volan era culcat către scaunul din faţă-dreaptă şi avea pe cămaşă o pată de sânge.

Martorul F.M. a declarat că şi el că l-a observat pe numitul „C." că se certe de pe trotuar cu şoferul unui autoturism şi că la un moment dat, inculpatul B. a făcut un gest către şoferul maşinii, care sugera faptul că-i va tăia gâtul. Apoi l-a observat pe inculpat sărind peste rondul de flori şi ajungând în carosabil, a aruncat cu o doză de bere în parbrizul autoturismului. Maşina, care stătea la semafor, a pornit şi lângă trecerea de pietoni s-a oprit, tamponându-se de un autoturism parcat pe partea dreaptă a drumului. În tot acest timp, inculpatul B. se deplasase pe lângă autoturism, în partea în care se afla şoferul. Martorul a menţionat că nu a observat când inculpatul a lovit victima cu cuţitul, abia când a ajuns lângă maşină a sesizat că şoferul avea o pată de sânge în partea stângă a pieptului. A declarat că s-a speriat foarte tare, văzând ce s-a întâmplat şi nu reţine dacă împreună cu „C." se mai afla şi un alt bărbat.

Din declaraţia martorului K.C. - subofiţer de pază la Judecătoria Reghin - s-a reţinut că şi acesta i-a văzut pe acuzatul B.Ş. şi pe celălalt inculpat, în timp ce strigau către o persoană aflată la volanul unui autoturism V., de culoare albă, care era oprit la semafor. La un moment dat, l-a observat pe inculpatul B., deplasându-se către maşină şi aruncând cu o cutie de bere în parbriz, moment în care autoturismul a pornit, încercând să treacă pe culoarea roşie a semaforului. În tot acest timp, inculpatul B. şi cealaltă persoană cu care era, loveau cu picioarele în maşină. Martorul a arătat că în acel moment a intrat în biroul său pentru a anunţa Dispeceratul Jandarmeriei, astfel încât nu a observat ce s-a întâmplat în continuare.

Martorul M.M.L. - agent de poliţie la Biroul de înmatriculări Reghin - a declarat că a auzit o izbitură în timp ce se afla în birou şi s-a uitat pe fereastră, constatând că un autoturism de culoare albă lovise o maşină parcată lângă autoturismul său. De asemenea, a observat că în maşina albă era un bărbat care era culcat cu partea superioară a corpului pe bancheta din dreapta, iar oamenii strigau pe stradă „chemaţi Salvarea, că l-au omorât!". După ce a ieşit pe stradă, a auzit că maşina ar fi fost atacată de 3 persoane de etnie rromă, una dintre persoane lovind victima cu cuţitul. Tot din discuţiile de pe stradă, a aflat că acela care lovise cu cuţitul se numea „C.".

O declaraţie asemănătoare a dat şi martorul M.C. - poliţist de la Poliţia locală - care a arătat că a ieşit din incinta primăriei în momentul în care a auzit că afară „este o bătaie între ţigani". Conflictul încetase deja, maşina victimei era deja oprită şi victima fusese lovită. Şi acest martor a aflat că doi bărbaţi ar fi atacat maşina victimei şi că unul ar fi înjunghiat-o. Tot de la persoane de pe stradă, martorul a aflat că unul dintre agresori a lăsat un cuţit într-un ghiveci aflat în faţa primăriei.

În cauză, în etapa prealabilă judecăţii, a mai fost audiat şi martorul M.S., care a arătat că în dimineaţa de 22 august 2011 a plecat din satul I. către Reghin, unde, împreună cu V.M. era citat la parchet. Au mers cu maşina martorului, acesta dimineaţa a văzut că V. venise împreună cu „C." şi cu sora lui V., aceştia vroind să meargă şi ei la Reghin. A menţionat că nu a vorbit pe drum cu ei şi nu a sesizat că ar fi sub influenţa alcoolului. Au ajuns la Reghin în jurul orei 09:00 şi s-au îndreptat toţi patru către sediul parchetului.

Martorul, împreună cu inculpatul V. au intrat în biroul procurorului, iar acesta l-a reţinut pentru declaraţie pe M., spunându-i lui V. să aştepte pe hol.

După scurt timp, o femeie a intrat în biroul procurorului, spunând că în centru s-a comis o crimă, iar la câteva minute, martorul a fost sunat de V.M. (zis „G."), care i-a spus că o să ia maşina ca să plece acasă, afirmând că trebuie să facă acest lucru pentru că „s-a certat cu ţiganii".

Când martorul a ieşit din sediul judecătoriei, a observat mai multă lume adunată în faţa primăriei, s-a deplasat la locul unde-şi lăsase maşina, dar nu a găsit-o, astfel că a luat o maşină de ocazie până la I. Acasă, şi-a găsit maşina în faţa locuinţei, aflând că V. şi cu „C." fuseseră ridicaţi de poliţişti.

De asemenea, a fost audiată şi martora G.V., care este concubina inculpatului B.Ş. şi sora inculpatului V.M.

Această martoră a afirmat că inculpatul B., aflat la domiciliul mamei martorei, în I., împreună cu V.M. ar fi băut până la 02:00 noaptea şi ar fi vorbit despre victimă, spunând că o să-i ceară acesteia să plece din Reghin. Nu l-a auzit însă să afirme că o s-o bată sau o s-o omoare.

Dimineaţa, martora a plecat împreună cu cei doi inculpaţi şi cu martorul M.S., la Reghin.

Toţi patru au mers până la Judecătoria Reghin, în clădire intrând fratele ei şi M. şi după ei, şi inculpatul B. Acuzatul B.Ş. a revenit însă pe trotuarul din faţa judecătoriei, iar la scurt timp, pe carosabil a apărut maşina în care era victima. Aceasta ar fi început să strige către inculpat, împrejurare în care B.Ş. a fugit către maşină. A trecut prin faţa maşinii oprite şi a început „să se bată cu victima, să se lovească reciproc (...) prin geamul deschis". În acest timp, din clădirea judecătoriei a ieşit şi fratele ei, V.M. care a fugit şi el către maşina victimei şi s-a postat în faţa acesteia. Maşina a virat spre dreapta şi V. s-a ferit.

Martora a declarat că nu a văzut când a fost lovită victima cu cuţitul, afirmând că „de fapt, după ce maşina a virat, eu de frică, nici nu m-am mai uitat în acea direcţie". La scurt timp, inculpaţii au venit către ea în fugă şi apoi au fugit toţi trei către maşina lui M.

Martora a precizat că ştia că B.Ş. purta cuţit, însă în ziua respectivă nu l-a văzut asupra lui. A mai declarat, însă că atunci când inculpaţii au ajuns lângă ea, inculpatul B.Ş. a afirmat „hai repede, că l-am omorât pe D.!". Pe drum către I., inculpatul B. a spus că l-a omorât, pentru că l-a tot ameninţat şi că i-a făcut necazuri în familie.

S-a reţinut cu ocazia audierii în calitate de învinuit, B.Ş. a recunoscut că se afla în conflict cu victima, de fapt, că era supărat pe aceasta, întrucât soţia lui l-ar fi înşelat. A negat însă faptul că a ameninţat vreodată victima, că ar fi căutat-o la domiciliu sau că ar fi urmărit-o. Referitor la incidentul din faţa primăriei, declară că V.M. a observat victima în autoturism, afirmând „uite-l mă pe D., ce tupeu are să se plimbe pe aici!" Apoi V. a început să strige către victimă şi s-o ameninţe că o omoară, B.Ş. recunoscând că şi el a început s-o ameninţe. Apoi V. a fugit către maşina victimei şi B. l-a urmat. De la acest moment din cadrul declaraţiei, inculpatul a arătat că nu-şi mai aminteşte nimic din ceea ce s-a întâmplat, întrucât „eram beat şi am probleme cu capul". Crede totuşi că V.M. a lovit victima cu cuţitul. Nu-şi mai aminteşte nici cum a plecat din Reghin, declarând că s-a trezit din beţie când era la poliţie.

Cu ocazia reaudierii sale, în data de 14 noiembrie 2011, inculpatul B.Ş. a revenit în parte asupra declaraţiilor anterioare, recunoscând că el a lovit victima cu briceagul. A menţionat că s-a îndreptat către maşina victimei, pentru că aceasta îl înjurase şi vroia s-o întrebe ce are cu el. Victima a virat maşina către inculpat şi, pentru a se feri, acesta a sărit peste capota maşinii, ajungând în dreptul portierei faţă-stânga. În acel moment victima l-a prins de piept şi l-a tras către ea, aplicându-i 4-5 lovituri cu capul în zona feţei. În acest context, speriat că victima îl agresează, inculpatul a scos din buzunarul vestei cuţitul şi a lovit-o în zona pieptului. Apoi a plecat de acolo, abandonând cuţitul în ghiveciul cu flori.

Lovirea acestui inculpat, de către victimă, nu este confirmată nici de martorii prezenţi şi nici nu s-au evidenţiat leziuni care să o confirme, pe de altă parte este greu de crezut că victima, aflată la volanul autoturismului, ar fi reuşit să lovească în acel mod pe inculpat şi, în acest context, l-ar fi speriat atât de tare pe inculpat, încât acesta ar fi fost nevoit s-o lovească cu cuţitul.

Fiind audiat în calitate de învinuit V.M. a afirmat că B.Ş. a început să strige către victima care se afla cu maşina la semafor, ameninţând-o că o s-o omoare. Apoi, B. a fugit către maşină şi a lovit cu doza de bere în parbriz, după care a ajuns în dreptul geamului şoferului. A încercat să scoată victima din maşină, după care maşina s-a tamponat cu una parcată. Imediat după aceea, l-a auzit pe inculpatul B. strigând „l-am omorât pe D.!". Afirmă însă că nu a văzut momentul lovirii victimei, nu a văzut cuţitul nici înainte şi nici după aplicarea loviturii. În ceea ce priveşte participaţia lui, V.M. a afirmat că el a alergat către maşina victimei doar pentru a-l opri pe agresiune pe B.Ş., nu a ameninţat victima, nu a încercat să oprească o maşină sau să blocheze ieşirea persoanelor din ea. Nu a încurajat actele agresive ale coinculpatului.

Din toate aceste declaraţii s-a stabilit că lovitura cu cuţitul a fost aplicată de către inculpatul B.Ş. Acesta a fugit primul către maşină şi s-a postat lângă uşa şoferului, încercând să oprească maşina şi apoi, să-l scoată pe geamul deschis, afară pe şofer. În acest context a aplicat lovitura cu cuţitul, profitând de faptul că geamul portierei era deschis. Maşina a deviat în partea dreaptă, tamponându-se de autoturismul parcat, moment în care B.Ş. a fugit de la faţa locului, abandonând cuţitul în ghiveciul cu flori din faţa clădirii primăriei. În acest context, se arată că inculpatul B.Ş. era cel care se afla în conflict deschis cu victima B.M.

În acest sens, au fost audiate, în calitate de martori, mai multe persoane din familia victimei sau din familia comună victimei şi acestui inculpat, respectiv: B.M. (fiul victimei), B.R. (fratele inculpatului), B.T. (unchiul inculpatului), B.I. (fratele victimei), B.M. (nepotul victimei) şi R.D.T.

Din conţinutul declaraţilor date de aceste persoane s-a reţinut că izbucnise un conflict în urmă cu câţiva ani, când inculpatul B.Ş. a aflat că victima avusese relaţii cu soţia lui şi că una din fiicele inculpatului ar fi de fapt fiica victimei. Din această cauză, inculpatul ar fi ameninţat de mai multe ori, chiar şi cu moartea, pe victima B.M., atacându-i şi agresându-i chiar şi rudele, aşa cum se poate deduce şi din rechizitoriul întocmit la 20 mai 2010 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.-Mureş în Dosarul nr. 2943/P/2010.

Din declaraţia martorului R.D.T., aflat în relaţii de prietenie atât cu inculpatul B.Ş., cât şi cu victima B.M., a rezultat că inculpatul B.Ş. a afirmat de mai multe ori că o să-l ucidă pe M., că nu se va lăsa până nu-l va băga în pământ. A văzut momentele în care inculpatul trecea cu maşina prin faţa casei victimei şi o ameninţa cu moartea, astfel încât victima era nevoită să plece deseori de acasă şi împreună cu familia, pentru perioade mai lungi de timp. Martorul a mai menţionat că inculpatul B.Ş. „umbla tot timpul cu un cuţit la el".

În cursul urmăririi penale a mai fost audiat şi martorul minor B.M., în vârstă de 12 ani, care a arătat că în seara zilei de 21 august 2011 se afla la bunica lui în I., unde erau şi cei doi inculpaţi. Aceştia au băut până pe la 03;00 noaptea, şi apoi au hotărât să meargă dimineaţa la Reghin, să-l caute pe B.M. şi să-l omoare. „C." afirma că o să bage cuţitul în el şi „G." îl încuraja, spunând şi el „o să-l omoram!".

Minorul a mai declarat că dimineaţa, pe la ora 05:00, „C." l-ar fi sunat pe fratele său, B.R. (zis „S."), căruia i-ar fi cerut să-l urmărească de dimineaţă pe B.M. şi apoi să-l sune şi să-i spună unde se află. Martorul minor a mai menţionat că inculpaţii s-au întors la domiciliul bunicii lui, pe la amiază şi au afirmat că au omorât victima, „C." afirmând că ar fi lovit-o cu cuţitul şi „G." spunând şi el că a lovit-o cu un „box" în ochi.

Declaraţia acestui minor nu a putut fi confirmată referitor la faptul că inculpaţii s-ar fi pregătit încă din timpul nopţii anterioare să atace victima şi chiar s-o ucidă.

Practic, în etapa prealabilă judecăţii, nu s-au putut administra probe în acest sens, ipoteza cea mai plauzibilă - se arată în conţinutul actului de sesizare - este că victima a trecut întâmplător prin faţa sediului judecătoriei, unde se aflau cei doi inculpaţi, V.M. fiind citat pentru audiere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.M., în rechizitoriu se arată că acţiunile acestuia - de la începutul şi până la sfârşitul incidentului - se constituie în acte de complicitate la infracţiunea de omor comisă de inculpatul B.Ş.

Pe parcursul urmăririi penale s-a putut stabili că de la început ambii inculpaţi au strigat către victimă şi au ameninţat-o cu moartea, iar apoi ambii au fugit către maşina acesteia, încercând s-o oprească şi fiind evidentă intenţia lor de a agresa victima. Mai mult decât atât, există probe că inculpatul V. l-a încurajat prin strigăte pe inculpatul B.Ş. să lovească victima, inclusiv după momentul în care acesta i-a aplicat lovitura cu cuţitul. Pe lângă declaraţia martorului G.J., există şi declaraţiile numiţilor M.I.S., S.I. şi K.C., toţi aceştia confirmă că ambii inculpaţi au fugit către maşină, au început să lovească în ea, încercând s-o oprească şi să scoată victima, cu intenţia vădită de a o agresa. În acest context, în condiţiile în care, după ameninţări cu moartea, inculpatul B.Ş. a şi fugit către victimă, acţiunile inculpatului V., care s-a alăturat celuilalt inculpat, s-au constituit atât într-un sprijin material (a lovit în maşină şi a încercat să determine oprirea acesteia, precum şi împiedicarea persoanelor din interior de a fugi), dar şi într-un sprijin moral, în condiţiile în care l-a încurajat pe celălalt inculpat să lovească victima, chiar şi după ce acesta a scos cuţitul pentru a o lovi.

La data de 11 noiembrie 2011, la dosarul cauzei a sosit raportul de autopsie medico-legală, în concluziile căruia s-a stabilit că moartea victimei B.M. a fost violentă şi s-a produs pe fondul hemoragiei masive determinată de leziunea traumatică de la nivelul toracelui stâng anterior. S-a precizat că leziunea traumatică s-a putut produce prin lovire directă cu instrument tăietor-înţepător de tipul cuţitului sau briceagului şi că ea a fost aplicată dinspre antero-lateral cu un traiect dinspre stânga spre dreapta şi de sus în jos. Între leziunea traumatică descrisă şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată.

În speţă a fost dispusă o expertiză biocriminalistică, asupra unor mijloace materiale de probă şi a unor urme ridicate de la faţa locului.

Din raportul de expertiză biocriminalistică s-a reţinut că pe cuţitul tip briceag, cu lungimea mânerului de 14 cm şi a lamei de 12 cm, au fost identificate urme mânjite pe lamă, înspre vârf. Urmele sunt de sânge uman, grupa sanguină B(III). De asemenea, şi pe bancheta din faţă-dreapta şi pe carosabilul din faţa portierei stânga au fost identificate urme de sânge, cu aceeaşi grupă.

Potrivit concluziilor cuprinse în raportul de autopsie medico-legală grupa sanguină a victimei B.M. era B(III).

Având în vedere zona vizată şi lezată (hemitorace stâng), intensitatea loviturii şi obiectul vulnerant folosit, în actul de sesizare, procurorul a arătat că este vădită intenţia inculpatului B.Ş. de a suprima viaţa victimei. Fapta a fost săvârşită în public. Inculpatul B.Ş. ameninţase şi anterior victima cu moartea şi chiar şi în momentul în care se afla încă pe trotuar, înainte de a veni spre maşina victimei.

În ceea ce priveşte infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, procurorul a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, în condiţiile în care cei doi făptuitorii au atacat victima în jurul orei 10:30, în centrul oraşului Reghin, în faţa primăriei şi în apropiere de judecătorie. La acea oră se aflau foarte multe persoane pe stradă, iar circulaţia rutieră era intensă. Cu toate acestea, cei doi au sărit pe carosabil şi au început să lovească maşina, cu intenţia de a o opri, împiedicând astfel traficul şi creând evident temere în rândul celor care circulau. Urmare a acestor acţiuni, s-a produs şi o tamponare, iar victima a fost lovită cu cuţitul. Pe lângă persoanele care se aflau în trafic şi cele de pe trotuar, este de menţionat că la această agresiune, a fost de faţă şi copilul în vârstă de 3 ani al victimei. De asemenea, prin acţiunile lor au pus în pericol şi viaţa altor persoane, apărând riscul producerii unor accidente rutiere. În acest context, s-a apreciat că liniştea şi ordinea publică au fost tulburate în mod grav.

În sarcina inculpatului B.Ş. a fost reţinută şi infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 61/1991, în condiţiile în care avea asupra lui un cuţit pe care l-a şi scos, într-un loc în care a pus în primejdie viaţa şi integritatea corporală a unor persoane şi s-a produs şi tulburarea liniştii şi a ordinii publice.

Starea de fapt mai sus descrisă se probează cu următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale: procesul-verbal de cercetare la faţa locului + planşă foto, declaraţile acuzaţilor date în calitate de învinuit/inculpat, declaraţie parte civilă, declaraţiile martorilor, raportul de autopsie medico-legală + planşă foto, raportul de expertiză biocriminalistică, procesul verbal de efectuare a actelor premergătoare şi procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.

În faţa primei instanţe, atât inculpatul B.Ş., cât şi acuzatul V.M., la termenul de judecată din 11 ianuarie 2012 au arătat că recunosc comiterea faptelor descrise şi reţinute în sarcina lor în actul de sesizare, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunosc şi le însuşesc, respectiv pe baza procedurii aplicabile în cazul recunoaşterii vinovăţiei reglementată de prevederile art. 320¹ C. proc. pen.

Ţinând cont de dispoziţiile înserate în economia art. 320¹C. proc. pen., raportat poziţiile procesuale subiective exprimate de cei doi acuzaţi, precum şi la învinuirile aduse fiecăruia dintre ei, am considerat că în speţa de faţă, sunt îndeplinite toate condiţiile expres prevăzute în textul legal mai sus amintit, judecata după procedura simplificată, aplicabilă în cazul recunoaşterii vinovăţiei este admisibilă, motiv pentru care la acelaşi termen de judecată, cererea formulată de cei doi inculpaţi - în acest sens - a fost admisă.

În atare context, în ceea ce priveşte starea de fapt, interpretând prin prisma prevederilor art. 63 C. proc. pen., conţinutul materialului probator administrat în cursul urmării penale, s-a considerat că rezultă, în mod indubitabil, faptul că cei doi inculpaţi în seara de 21 august 2011, aflându-se la locuinţa mamei concubinei inculpatului B.Ş. din localitatea I., jud. Mureş - concubina acuzatului, martora G.V., de fapt este sora inculpatului V.M. - au consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 02:00 din noapte.

În dimineaţa de 22 august 2011 martorul M.S. cu maşina personală, împreună cu inculpatul V.M. au plecat din satul I. către Reghin, unde cei doi erau citaţi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin, pentru audieri. Inculpatul V.M. venise împreună cu acuzatul B.Ş. şi cu sora lui V., concubina lui B., martora G.V. aceştia vroind să meargă şi ei la Reghin.

Au ajuns la Reghin în jurul orei 09:00 şi s-au îndreptat toţi patru către sediul parchetului, care se află pe strada P.M., în clădirea în care se află şi sediul Judecătoriei Reghin.

Martorul M.S., împreună cu inculpatul V. au intrat în biroul procurorului, iar acesta l-a reţinut pentru declaraţie pe M., spunându-i lui V. să aştepte, urmând a fi audiat imediat după audierea martorului.

Inculpatul B.Ş. după ce a urcat cu cei doi până la biroul procurorului a revenit în faţa clădirii, unde a coborât şi acuzatul V.M.

În timp ce inculpaţii se aflau pe trotuar, în colţul din dreapta al clădirii judecătoriei - în care se află şi sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin - la aproximativ 60 m de semaforul din faţa primăriei, au observat-o pe victima B.M. care se afla în trafic, conducând un autoturism alb marca V., şi era oprită la semaforul din faţa primăriei. În maşina victimei pe bancheta faţă-dreapta stătea martorul G.J., în autoturism mai aflându-se şi copilul victimei în vârstă de 3 ani.

Ambii inculpaţi au început să strige către victima B.M., ameninţând-o că o s-o omoare, că o să bage cuţitul în ea şi repetând aceste ameninţări, s-au apropiat de autoturism, iar la un moment dat, chiar au început să fugă către maşină. Primul care a ajuns la autoturism a fost inculpatul B.Ş. (porecla „C.") care a lovit parbrizul cu o doză de bere, iar apoi, sprijinindu-se de capotă, a trecut în partea stângă a autoturismului, ajungând la portiera din faţă-stânga, unde geamul era deschis. Între timp, victima a pornit autoturismul, dar nu putea să se deplaseze din cauza altor autoturisme care erau oprite la semafor. A ieşit puţin pe contrasens, în tot acest timp, inculpatul B. exercitând acte de violenţă asupra victimei şi încercând s-o oprească pe aceasta să mai conducă. La un moment dat a prins victima cu mâna, în zona pieptului, iar imediat apoi a scos din buzunar un briceag pe care l-a desfăcut şi apoi, cu mâna dreaptă a lovit prin geamul deschis victima, cu cuţitul în piept.

Inculpatul V.M. zis „G.", a ajuns la maşina vicitmei imediat după „C." şi s-a postat în dreptul portierei din dreapta, împiedicându-l astfel, pe martorul G.J. să iasă din autoturism. În acelaşi timp „G." striga către inculpatul B.Ş., încurajându-l să lovească victima şi spunându-i că nu-i vor lăsa să iasă din maşină. La un moment dat, inculpatul V. a trecut şi el prin faţa maşinii şi a ajuns la portiera din stânga, cu intenţia vădită de a lovi şi el victima. În acel moment a scos inculpatul B.Ş. briceagul, după care a şi lovit victima - care ulterior a decedat - încurajările acuzatului V. continuând şi după aplicarea acelei lovituri.

În momentul aplicării loviturii, inculpatul B.Ş. se afla, într-o poziţie avantajoasă faţă de victimă - care stătea pe bancheta faţă dreapta a autoturismului - respectiv cu partea laterală-dreapta a corpului către portieră, cu faţa către partea din faţă a maşinii şi lovitura a aplicat-o din lateral, direct în pieptul victimei. După acest moment, maşina condusă de victimă a deviat spre dreapta, şi a tamponat un alt autoturism marca H., care se afla parcat, cu faţa către trotuar, la 7 m după trecerea de pieton. Impactul a avut loc între partea dreaptă-faţă (farul) a autoturismului V. şi partea spate-dreaptă a celuilalt autoturism.

După acest moment martorul G.J., care până atunci se afla în maşina condusă de victimă a reuşit să fugă, iar copilul victimei a rămas în autoturism.

De asemenea şi cei doi inculpaţi, după agresarea victimei au fugit de la faţa locului, inculpatul B. abandonând cuţitul cu care a aplicat lovitura într-un ghiveci mare de flori, din faţa primăriei - de unde a fost ridicat de organele de cercetare penală - iar persoanele de pe stradă au constatat că victima avea o rană în zona pieptului şi au chemat o ambulanţă.

Ulterior, inculpaţii s-au întâlnit cu martora G.V., toţi trei au fugit la maşina martorului M.S. - inculpatul V.M. l-a contacta telefonic pe proprietarul autoturismului spunându-i că o să ia maşina să plece acasă, deoarece „s-a certat cu ţiganii" - s-au urcat în autoturism şi s-au deplasat în localitatea Icland, de unde cei doi inculpaţi au fost ridicaţi de organele de poliţie.

La data de 22 august 2011 a fost efectuată autopsia medico-legală a victimei, stabilindu-se că moartea victimei B.M., de 37 ani, a fost violentă; ea s-a datorat plăgii tăiate-înţepate penetrante hemitorace stâng cu leziune cardiacă şi hemotorax masiv stâng. Între leziunea traumatică şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată.

Totodată, s-a remarcat că din acelaşi material probatoriu administrat rezultă că între inculpatul B.Ş. şi victima B.M. exista un conflict mai vechi, care pornise de la faptul că victima ar fi afirmat, cu mai mulţi ani în urmă, că una dintre fiicele inculpatului este fiica lui şi că el a avut relaţii sexuale de mai mulţi ani cu soţia inculpatului.

Din materialul probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal, s-a considerat că vinovăţia celor doi inculpaţi, în privinţa săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată este pe deplin dovedită, de altfel fiecare dintre cei doi acuzaţi a recunoscut comiterea faptelor.

La termenul de judecată din 03 februarie 2012, apărătorul părţilor civile a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului B.Ş., din infracţiunea de omor calificat, prev. şi ped. de art. 174, raportat la art. 175 lit. i) C. pen., în infracţiunea de omor calificat prev. şi ped. de art. 174, raportat la art. 175 lit. a), i) C. pen.

În aprecierea primei instanţe cererea formulat în contextul materialului probator administrat, este neîntemeiată motiv pentru care în temeiul art. 334 C. proc. pen., a fost respins, ţinând cont de următoarele considerente.

Corespunde realităţii faptul că între inculpatul B.Ş. şi victima B.M. exista un conflict mai vechi, având sorgintea într-o presupusă infidelitate a soţiei inculpatului, care potrivit relatărilor inculpatului ar fi întreţinut relaţii sexuale cu victima B.M., precum şi faptul că acuzatul pe parcursul anilor a afirmat de mai multe ori că „o să-l ucidă pe M." şi că „nu se va lăsa până nu-l va băga în pământ", însă în opinia instanţei aceste împrejurări nu sunt suficiente pentru a reţine circumstanţa agravantă înserată în art. 176 lit. a) C. pen., deoarece nu îndeplinesc toate condiţiile existenţei premeditării.

Pentru a formula această convingere, în primul rând, s-a arătat că din probele administrate nu se poate stabili cu certitudine că inculpatul B.Ş. s-a deplasat în localitatea Reghin cu intenţia de a suprima viaţa victimei. Afirmaţiile martorului minor B.M., potrivit cărora l-a auzit pe inculpaţi - în noaptea de 21 din 22 august 2012, în timp ce consumau băuturi alcoolice la locuinţa mamei concubinei inculpatului B., din localitatea I. - discutând şi hotărându-se ca dimineaţa să meargă la Reghin să-l caute pe B.M. şi să-l omoare, sunt singulare, nici un alt mijloc de probă nu întăreşte aceste afirmaţii.

În al doilea rând, faptul că victima a apărut în aceea zonă - conducând autoturismul - în care se aflau şi cei doi inculpaţi, s-a considerat că reprezintă o împrejurare pur întâmplătoare şi prin urmare nu se poate reţine că inculpaţii ar fi efectuat demersuri în vederea căutării victimei, atitudinea agresivă adoptată de cei doi acuzaţi, faţă de victimă, datorându-se aşadar, unei hotărâri spontane.

În al treilea rând, s-a apreciat că nu se poate susţine că inculpatul B.Ş. a luat obiectul contondent (cuţitul) asupra lui doar în ziua de 22 august 2012, cu scopul determinat de a-l agresa pe B.M., în condiţiile în care potrivit relatărilor martorilor R.D.T. şi G.V., inculpatul „umbla tot timpul cu un cuţit la el".

S-a mai considerat că starea conflictuală preexistentă între inculpatul B.Ş. şi victima B.M. a favorizat comiterea infracţiunii de omor calificat, însă în contextul faptic prezentat nu se poate reţine sub nicio o formă existenţa premeditării.

S-a stabilit că, în drept: fapta inculpatului B.Ş., care - la data de 22 august 2011, în faţa Primăriei din Reghin, i-a aplicat victimei B.M. o lovitură cu cuţitul în zona inimii - cu intenţia de a-i suprima viaţa - cauzându-i decesul, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.

b.) - fapta inculpatului B.Ş. care, în cursul zilei de 22 august 2011, în jurul orei 10:00 - în faţa Primăriei Reghin, împreună cu o altă persoană (inculpatul V.M.), a început să lovească cu obiecte, cu pumnii şi picioarele o maşină aflată în trafic, cu scopul de a o opri şi agresa persoanele aflate în maşină, scoţând un cuţit cu care a lovit o persoană, împiedicând şi punând în pericol traficul rutier şi provocând astfel o temere serioasă în rândul persoanelor prezente, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.

c.) - fapta inculpatului B.Ş. de a purta în public un cuţit şi de a-l scoate pentru a lovi o persoană, în prezenţa mai multor persoane care circulau în zonă, primejduind astfel viaţa sau integritatea corporală a celor prezenţi şi tulburând liniştea şi ordinea publică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de port, fără drept, a cuţitului, prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 (republicată).

2.a.) - fapta inculpatului V.M. care, în dimineaţa de 22 august 2011, în faţa Primăriei din Reghin, prin acte materiale şi prin sprijin moral, l-a ajutat pe inculpatul B.Ş. la uciderea victimei B.M., în condiţiile mai sus arătate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la omor calificat, faptă prev. de art. 26 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.

b.) - fapta inculpatului V.M. care, în cursul zilei de 22 august 2011, în jurul orei 10:00 - în faţa Primăriei Reghin, împreună cu o altă persoană (inculpatul B.Ş.), a început să lovească cu obiecte, cu pumnii şi picioarele o maşină aflată în trafic, cu scopul de a o opri şi agresa persoanele aflate în maşină, cealaltă persoană scoţând un cuţit cu care a lovit victima B.M., împiedicând şi punând în pericol traficul rutier şi provocând astfel o temere serioasă în rândul persoanelor prezente, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.

În ceea ce priveşte forma de vinovăţie - prin prisma laturii subiective - ţinând cont de modul de operare, raportat la obiectul contondent folosit şi zona în care acuzatul B.Ş. a aplicat lovitura care a condus la decesul victimei B.M. - s-a concluzionat că, cei doi inculpaţi au prevăzut rezultatul faptelor lor, au urmărit şi au acceptat posibilitatea producerii decesului victimei, ceea ce de fapt s-a şi întâmplat şi prin urmare faptele săvârşite de cei doi inculpaţi, îmbracă forma intenţiei directe, potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen.

Referitor la locul unde s-a petrecut ilicitul penal analizat, observăm că acuzaţii au comis infracţiunile deduse judecăţii pe strada P.M. din municipiul Reghin, spaţiu care este considerat loc public în înţelesul legii penale, aşa cum rezultă din economia art. 152 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepselor, s-au urmărit criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume:

- gradul de pericol social concret al fiecărei infracţiuni, concretizat în împrejurări care compun conţinutul lor constitutiv dar şi extrinseci acestora, cum sunt, în esenţă: acţiunea susţinută a inculpaţilor în realizarea rezultatului dorit, aceştia fiind cei care au pornit incidentul soldat cu decesul victimei, locul şi modalitatea săvârşirii acţiunii infracţionale, adică în plin centrul municipiului Reghin, pe stradă, prin blocarea în trafic a autoturismului pe care îl conducea victima, urmările cauzate care au produs consecinţe ireversibile, concretizate în decesul victimei B.M., motivul pentru care acuzatul B.Ş. susţine că a ajuns pe tărâmul ilicitului penal, toate acestea imprimând activităţii infracţionale a fiecărui inculpat un grad ridicat de pericol social;

- atitudinea inculpaţilor faţă de valorile umane fundamentale subiective, care nu au ezitat să adopte o conduită extrem de violentă faţă de victimă, acuzatul B.Ş. folosindu-se în acest sens de un corp contondent cu un grad ridicat de vulnerabilitate, în condiţiile în care victima aflându-se într-un autoturism, blocat în trafic de cei doi acuzaţi, care au avut o poziţie avantajoasă, practic victima a fost lipsit de orice apărare eficientă pentru a atenua sau a înlătura consecinţele acţiunii agresive iniţiată faţă de ea;

- situaţia conflictuală existentă, de mai mulţi ani, între inculpatul B.Ş. şi victima B.M., care pornise de la faptul că victima ar fi afirmat, cu mai mulţi ani în urmă, că una dintre fiicele inculpatului este fiica lui şi că el a avut relaţii sexuale de mai mulţi ani cu soţia inculpatului.

- circumstanţele personale ale inculpaţilor care:

a.) potrivit fişei lor de cazier judiciar nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale;

b.) au o percepţie proprie asupra rezolvării situaţiilor conflictuale, prin adoptarea unei conduite agresive în vederea realizării „propriei judecăţi", conţinutul referatelor de evaluare, întocmite de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş;

- caracterizările înaintate de Postul de Poliţie Gorneşti, pentru inculpatul V.M. şi de Poliţia municipiului Reghin, în cazul inculpatului B.Ş.;

- caracterizarea depusă de pastorul adventist T.M., referitoare la inculpatul B.Ş.;

- dispoziţiile părţii generale a C. pen., raportat şi la prevederile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., care stipulează în mod expres faptul că în situaţia aplicării judecăţii după procedura simplificată în cazul recunoaşterii vinovăţiei, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. Aplicând acest raţionament de calcul matematic în speţa de faţă, în condiţiile în care potrivit normelor prevăzute în C. pen. şi legea specială infracţiunile de:

- omor calificat şi complicitate la omor calificat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 ani la 25 de ani, limita minimă specială a pedepsei pentru aceste infracţiuni reţinute va fi de 10 ani închisoare, iar cea maximă de 16 ani şi 8 luni închisoare;

- ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani, limita minimă specială a pedepsei pentru această infracţiune reţinută va fi de 1 an şi 4 luni închisoare, iar cea maximă de 4 ani şi 8 luni închisoare,

- portul, fără drept, a cuţitului se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă, limita minimă specială a pedepsei închisorii pentru această infracţiune reţinută va fi de 2 luni închisoare, iar cea maximă de 1 an şi 4 luni închisoare.

Sintetizând aceste elemente de individualizare, s-a dispus conform celor arătate mai sus.

În ce priveşte latura civilă s-au reţinut următoarele:

La momentul intervenirii decesului victimei B.M. aceasta era căsătorită cu B.O., iar din relaţia lor de căsătorie au rezultat trei copii:

- B.V., năcută în iunie 1996,

- B.I., născut în mai 2000 şi

- B.D., născut în ianuarie 2009.

Dintr-o altă relaţie de căsătorie, anterioară, a victimei cu d-na. K.J., au mai rezultat doi copii:

- B.M., născut în noiembrie 1991 şi

- B.V., născută în martie 1994.

Acest ultim aspect a rezultat din informaţiile furnizate de fiul victimei, numitul B.M., la termenul de judecată din data de 05 decembrie 2011, iar pe parcursul cercetării judecătoreşti, după ce a fost identificată fiica victimei, respectiv numita B.V. - care în prezent se află internată la o casă de copii, respectiv la Fundaţia F.A.R.A. Cămin „Sf. N." din Suceava a fost informată asupra drepturilor sale procesuale, această persoană prin înscrisul, intitulat „Declaraţie" a menţionat că nu doreşte să se constituie parte civilă în prezenta cauză, motiv pentru care prin încheierea de şedinţă din data de 11 ianuarie 2012 s-a luat act de poziţia procesuală exprimată de numita B.V.

D-na. B.O. (soţia victimei) în actul depus a menţionat că se constituie parte civilă în cauză, atât în nume propriu, cât şi în calitate de reprezentant legal al celor trei copii minori şi a solicitat obligarea inculpaţilor la:

- 50.000 RON, daune morale şi 500 RON prestaţie periodică lunară ca daună materială, în nume propriu,

- câte 50.000 RON daune morale pentru fiecare dintre cei trei copii minori, precum şi câte 500 RON prestaţie periodică lunară pentru fiecare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, ca daune materiale.

D-ul. B.M. (copilul major al victimei), în înscrisul depus a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumei de 100.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 60.000 RON, cu titlu de daune morale şi suma de 40.000 RON reprezentând daune materiale, solicitare care a fost reiterată şi în conţinutul actului, cu precizarea că daunele materiale constau în cheltuielile de înmormântare, parastas, funeralii, fanfară, alimente şi mormânt.

Referitor la cuantumul pretenţiilor materiale solicitate cu titlu de daune materiale, partea civilă B.M. a depus la dosarul cauzei mai multe chitanţe, care atestă plata următoarelor sume de bani, în vederea achiziţionării diferitelor produse necesare organizării înmormântării victimei:

- 8.500 RON, contravaloarea sicriului şi a transportului;

- 3.883,40 RON şi 646 RON contravaloarea bunurilor consumate cu ocazia înmormântării.

Aşa cum rezultă din declaraţia martorului C.G.I. pentru înmormântare partea civilă B.M. a cumpărat un tăuraş, însă, deşi a fost prezent la momentul achiziţionării, nu a putut să indice în mod exact suma care a fost plătită de partea civilă, martorul precizând că tăuraşul avea în jur de 350 kg şi la vremea respectivă, pe viu, preţul unui kilogram de carne era între 6,50-7 RON. La înmormântarea victimei au participat aproximativ 200-300 de persoane.

Înmulţind greutatea tăuraşului cu preţul unui kg. de care, pe viu, vom obţine suma de 2.450 RON (350 x 7), cu precizarea că am luat în considerare valoarea cea mai mare a unui kg. de care, pe viu, indicat de martorul audiat, întrucât aceasta este în beneficiul părţii civile.

Martorul B.I., în declaraţia dată a arătat că partea civilă B.M. pentru fanfară a plătit suma de 2.000 RON şi la înmormântare au participat în jur de 400 de persoane.

Martora H.V., a menţionat că la înmormântarea victimei au participat, foarte multe persoane, în jur de 300, care au fost servite cu cafea, sucuri şi energizante, însă nu a putut oferi alte detalii legate de cuantumul total al sumei cheltuite.

Adunând sumele mai sus menţionate, respectiv 8.500 RON + 3.883,40 RON + 646 RON + 2.450 RON + 2.000 RON, vom obţine un total de 17.479,4 RON.

În opinia instanţei, conform probatoriul anterior arătat, s-a considerat că partea civilă B.M., în afara cheltuielilor atestate cu chitanţele depuse şi martorii audiaţi în valoare totală de 17.479,4 RON nu a dovedit, în mod irefutabil, împrejurarea că în afara acestei sume ar fi efectuat şi alte cheltuieli legate de organizarea înmormântării.

Aşadar, în ceea ce priveşte restul daunelor materiale solicitate de această parte civilă până la concurenţa sumei de 40.000 RON, s-a considerat că pe parcursul desfăşurării procesului penal nu au fost produse dovezi - acte sau alte mijloace de probă, permise de legiuitor - care să confirme cuantumul sumei solicitată cu titlu de daună materială, cu toate că potrivit art. 1.169 C. civ., cel ce face o propunere în faţa instanţei trebuie să o dovedească, cu alte cuvinte partea civilă, avea obligaţia să-şi dovedească cele susţinute, în condiţiile în care acuzaţii nu au achiesat, în totalitate la sumele solicitate, în declaraţiile lor precizând că sunt de acord doar cu plata acelor sume care rezultă din probatoriul administrat.

În legătură cu solicitarea părţii civile B.O., referitoare la obligarea inculpaţilor la plata unei prestaţii periodice, lunare, în favoarea ei, precum şi în favoarea celor trei copii minori, s-a reţinut că victima B.M. era unicul întreţinător al familiei, acesta era apt de muncă şi îşi câştiga existenţa prin comercializarea unor bunuri şi remarcăm faptul că prin decesul părintelui, cauzat de activitatea ilicită a acuzaţilor, cei trei copii minori ai victimei au fost lipsiţi de unul dintre întreţinătorii legali.

Aşa cum rezultă din materialul probator administrat, respectiv declaraţiile martorilor H.V. şi B.I., victima B.M., atât, în ţară, cât şi în străinătate, având autorizaţie în acest sens, se ocupa de vânzarea unor bunuri (covoare şi perdele) martorul B.I., fratele victimei, precizând că, după o lună de activitate victima rămânea cu un câştig net de aproximativ 4.000 RON.

În condiţiile în care, părţile civile nu au depus la dosarul cauzei, o autorizaţie eliberată de organele abilitate care să ateste faptul că activitatea de comerţ desfăşurată de victima B.M. poate să fie încadrată în sfera unor activităţi aducătoare de venituri licite sau un înscris emanat de la organele financiare şi fiscale, din care să rezulte în mod cert şi evident cuantumul câştigului net realizat de victimă pe parcursul unei luni, s-a considerat că depoziţia fratelui victimei - de altfel permisă de normele procedural penale - nu poate fi coroborată cu nici o altă probă care să confirme cuantumul câştigului realizat, motiv pentru care s-au înlăturat cele afirmate de acest martor şi nu s-a ţinut cont de cele relatate în acest sens.

În condiţiile în care, pe de o parte, repararea prejudiciului trebuie să-i asigure celui vătămat acoperirea integrală a daunelor suferite, restabilindu-se astfel situaţia anterioară faptei prejudiciabile, iar pe de altă parte nu s-a dovedit, în mod irefutabil, cuantumul câştigului realizat de victimă într-o lună, la stabilirea cuantumului prestaţiei periodice lunare, în favoarea celor trei minori, prima instanţă s-a raportat la cuantumul venitului minim pe economia naţională stabilită la nivelul anului 2011 la suma de 670 RON, potrivit H.G. nr. 1.193 din 24 noiembrie 2010, publicată în M.Of. nr. 828/09.12.2010.

Pentru aceste considerente, s-a stabilit în sarcina inculpaţilor, o prestaţie periodică lunară - rentă lunară - în cuantum de 110 RON pentru fiecare dintre cei trei minori, sumă care reprezintă 50% din venitul minim pe economie în valoare de 670 RON, începând cu data de 22 august 2011, data decesului părintelui şi până la majoratul minorilor sau până la schimbarea condiţiilor de acordare.

În privinţa sumei solicitate, în nume propriu, de partea civilă B.O. cu titlu de prestaţie periodică lunară în cuantum de 500 RON, s-a considerat că din probele administrate nu rezultă că soţia victimei ar fi incapabilă pentru muncă şi prin urmare nu este îndreptăţită la obţinerea unei contribuţii periodice lunare.

Referitor la sumele de bani solicitate de părţile civile B.M. şi B.O. în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al celor trei copii minori, cu titlu de daune morale s-a menţionat că stabilirea cuantumului daunelor morale acordate pentru repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin săvârşirea unei infracţiuni, înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecinţelor negative ale prejudiciului şi a implicaţiilor acestuia pe toate planurile vieţii sociale ale persoanei vătămate.

Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional şi familial în ceea ce ar însemna o viaţă normală pentru aceasta, în momentul săvârşirii faptei penale, dar şi în viitor.

S-a considerat că, în cauza de faţă sunt pe deplin îndeplinite toate cele patru condiţii de existenţă ale răspunderii civile delictuale, condiţii care sunt înserate în economia dispoziţiilor art. 998-999 vechiul C. civ., respectiv existenţa faptei ilicite, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei făptuitorului.

De asemenea, în cauză, este aplicabil şi art. 1003 vechiul C. civ., întrucât ilicitul penal analizat şi care a generat prejudiciul încercat de părţile civile, este imputabil mai multor persoane, respectiv atât inculpatului B.Ş., cât şi acuzatului V.M.

Aşa cum rezultă din adeverinţa medicală, soţia supravieţuitoare, partea civilă B.O. a fost într-adevăr afectată de moartea victimei, căzând într-o stare de depresie şi în aceeaşi ordine de idei, s-a arătat că, atât soţia, cât şi copii victimei au fost în mod evident şi indiscutabil afectaţi de decesul victimei, atât în persoana lor, cât şi în sensibilitatea lor fizică şi psihică.

Împotriva acestei sentinţe au declarat, în termen legal, apel inculpaţii B.Ş. şi V.M., precum şi părţile civile B.O. şi B.M.

Inculpatul B.Ş. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei de omor calificat în sensul reţinerii circumstanţei atenuante a provocării, context în care să se reducă pedeapsa aplicată şi despăgubirile civile acordate.

Inculpatul V.M. a solicitat reducerea pedepsei aplicate avându-se în vedere circumstanţele comiterii faptei.

Părţile civile au solicitat majorarea pedepselor prin reţinerea în sarcina inculpatului B.Ş. a circumstanţei agravante prevăzute de art. 75 lit. d) C. pen., respectiv a dispoziţiilor art. 174, 175 lit. a) şi i) C. pen. S-a mai solicitat majorarea despăgubirilor materiale şi morale acordate, precum şi a rentei lunare acordată minorilor victimei.

Prin decizia penală nr. 48/A din 8 iunie 2012 pronjunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice faţă de inculpatul B.Ş. din:

- infracţiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. a) şi i) C. pen.;

- infracţiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.;

- infracţiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. d) C. pen.

S-a admis apelul părţilor civile B.O. în calitate de reprezentant legal al minorilor B.V., B.I. şi B.D. (cu domiciliile în Reghin, strada S., judeţul Mureş) împotriva sentinţei penale nr. 22 din 16 februarie 2012 a Tribunalului Mureş.

S-a desfiinţat în parte hotărârea atacată şi în rejudecare:

S-a majorat de la 110 RON lunar la 117 RON lunar renta lunară la care au fost obligaţi inculpaţii B.Ş. şi V.M., în solidar, faţă de minorii B.V., B.I. şi B.D.

S-au menţinut celelalte dispoziţii din hotărârea atacată.

S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B.Ş. şi V.M., în prezent ambii deţinuţi în Penitenciarul Târgu-Mureş, şi de către partea civilă B.M. (în Reghin, strada S., judeţul Mureş) împotriva sentinţei penale nr. 22 din 16 februarie 3012 a Tribunalului Mureş.

S-a dedus din pedepsele aplicate fiecăruia dintre inculpaţii B.Ş. şi V.M. perioada de arest preventiv cuprinsă în intervalul 16 februarie 2012 până la zi şi s-au menţinut inculpaţii în stare de arest preventiv.

Au fost obligaţi fiecare dintre inculpaţi, precum şi pe partea civilă B.M., la plata câte unei sume de 100 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare parţiale avansate de stat, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această decizie, instabţa de apel a reţinut că situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută şi dovedită este corectă.

S-a arătat că din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză rezultă că inculpatul B.Ş., având ca şi complice pe inculpatul V.M., l-au agresat în mod spontan pe B.M., rezultând suprimarea vieţii victimei.

De altfel, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor şi a probelor pe care se bazează acestea, uzând astfel de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Cu privire la solicitările de schimbare a încadrării juridice a faptei de omor calificat reţinută în sarcina inculpatului B.Ş. instabţa de apel a reţinut următoarele:

În ce priveşte reţinerea circumstanţei atenuante a provocării, prev. de art. 73 lit. b) C. pen., s-a arătat că această circumstanţă atenuantă nu poate fi reţinută, întrucât nu s-a dovedit că inculpatul B.Ş. a săvârşit fapta stăpânit de o puternică tulburare sau emoţie determinată de o provocare din partea victimei. Astfel, victima a trecut pur întâmplător prin zona în care se găseau inculpaţii. Nu victima a fost cea care li s-a adresat mai întâi, victima a încercat să evite conflictul prin deplasarea sa din acel loc, dar a fost împiedicată de inculpaţi. Pe de altă parte relaţiile conflictuale mai vechi între victimă şi inculpatul B.Ş. nu constituie un argument temeinic în sensul în care constituiau o atingere gravă adusă demnităţii persoanei, pentru că aşa zisele relaţii extraconjugale ale victimei cu fosta soţie a inculpatului, B.Ş. s-au petrecut în urmă cu aproximativ 20 ani, răstimp în care, acest inculpat a intrat în relaţii de concubinaj cu altă femeie.

Cât priveşte reţinerea în sarcina inculpatului a circumstanţei agravante prev. de art. 75 lit. d) C. pen., respectiv săvârşirea infracţiunii din motive josnice, s-a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile reţinerii acestei circumstanţe agravante. Astfel, în doctrina penală motivele josnice sunt considerate acele porniri interioare, contrare moralei precum răzbunarea, setea de îmbogăţire pe căi ilicite, lăcomia ş.a. Ori nu s-a dovedit că inculpatul B.Ş. a săvârşit infracţiunea de omor calificat din motive josnice.

În primul rând, relaţia cu fosta sa soţie s-a încheiat cu mult timp în urmă, astfel cum s-a arătat mai sus. Altercaţia cu victima a avut loc în mod spontan, astfel că nu se poate vorbi de sentimentul răzbunării sau alt asemenea motiv josnic. Partea civilă nu a explicitat care ar fi motivul josnic pentru care inculpatul menţionat ar fi comis fapta.

De asemenea, considerăm că nu poate fi reţinută agravanta prev. de art. 175 lit. a) C. pen., respectiv săvârşirea cu premeditare a infracţiunii, întrucât, adăugat la ceea ce a reţinut prima instanţă, inculpatul B.Ş. nu şi-a pregătit, plănuit, acţiunea de ucidere a victimei, hotărârea fiind luată în mod spontan. Ori inculpatul, chiar dacă a mai făcut afirmaţii de genul că îl va omorî pe B.M., acţiunea sa nu a fost pregătită dinainte, nu şi-a făcut un plan în sensul uciderii victimei.

S-a arătat că încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de cei doi inculpaţi apelanţi este corectă, în sensul că inculpatul B.Ş. este autorul infracţiunilor de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. i) C. pen., ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. şi de portul fără drept a cuţitului, prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 91/1991, iar inculpatul V.M. este autorul infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., precum şi complice la săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev. de art. 26 rap. la art. 174, artr. 175 lit. i) C. pen.

De asemenea, individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpaţi s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), relativ la gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârşite, de persoana fiecărui inculpat, precum şi de consecinţele ireversibile ale comiterii faptei de omor calificat. În acest sens considerăm că pedepsele aplicate au fost corect individualizate astfel că nu se impune nici reducerea nici majorarea acestora.

S-a apreciat că hotărârea atacată trebuie reconsiderată pe latură civilă în sensul că prima instanţă nu a ţinut seama de faptul că salariul minim pe economie pentru anul 2011 s-a stabilit prin H.G. nr. 425 din 14 decembrie 2011 la suma de 700 RON situaţie în care renta lunară stabilită în favoarea minorilor B.V., B.I. şi B.D. este de 117 RON pentru fiecare dintre aceştia, interesul părţii civile B.O. ca şi unic întreţinător al minorilor menţionaţi, fiind evident.

În ceea ce priveşte daunele materiale şi morale acordate părţilor civile s-a apreciat că acestea au fost stabilite în mod temeinic, dată fiind motivaţia riguroasă a primei instanţe.

Împotriva hotărârii instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii V.M. şi B.Ş. criticând-o cu priovire la individaliozarea pedepselor pe care le consideră exagerate faţă dfe împrejurările în care s-au comis faptele şi circumstabţele lor personale.

Inculpatul V.M. a arătat că faţă de activitatea sa infracţională, prin care doar a încurajat pe inculăpatul B.Ş. la comiterea infracţiunii de omor şi de circumstanţele sale personale, pedeapsa aplicată este mult prea severă, iar inculpatul B.Ş. a arătat că a comis fapta de frică, urmare a ameninţărilor venite din partea victimei, iar faţă de conduita sa bună, avută anterior, poate beneficia de reducerea pedepsei.

Examinând hotărârea atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate.

Se constată că inculpaţii V.M. şi B.Ş. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. i) C. pen., ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. şi de portul fără drept a cuţitului, prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 91/1991 - inculpatul B.Ş., iar inculpatul V.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., precum şi complicitate la infracţiunea de omor calificat prev. art. 26 rap. la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.

S-a reţinut în sarcina inculpaţilor că la data de 22 august 2011, în jurul orei 10:30, au acostat pe victima B.M. care se deplasa cu autoturismul personal pe strada P.M. din Reghin, în faţa primăriei, au încercat să oprească autoturismul, care s-a tamponat cu un autoturism parcat pe partea dreaptă, şi în acele împrejurări inculpatul B.Ş. a aplicat victimei o lovitură cu cuţitul în zona pieptului. Agresorii au dispărut de la locul faptei, iar victima a fost transportată de urgenţă la spital, însă viaţa ei nu a putut fi salvată.

Din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că victima trecea întâmplător pe acea stradă, aflându-se în trafic, moment în care a fost observat de cei doi inculpaţi, aflaţi pe trotuarul din faşă judecătoriei, care au început să alerge după victimă, proferând ameninţări, au reuşit să oprească maşina care s-a tamponat de un alt autoturism parcat pe partea dreaptă, moment în care inculpatul B.Ş. a înjunghiat victima cu un briceag prin geamul deschis au autoturismului, după care a fugit împreună cu celălalt inculpat.

În maşina victimei se afla martorul G.J. şi copilul victimei în vârstă de 3 ani.

În ce priveşte activitatea infracţională a inculpatului V.M., din declaraţiile martorilor rezultă că acesta s-a postat în dreptul portierei din dreapta, împiedicându-l astfel, pe martorul G.J. să iasă din autoturism şi în acelaşi timp striga către inculpatul B.Ş., încurajându-l să lovească victima şi spunându-i că nu-i vor lăsa să iasă din maşină. La un moment dat, inculpatul V. a trecut şi el prin faţa maşinii şi a ajuns la portiera din stânga, cu intenţia vădită de a lovi şi el victima. În acel moment a scos inculpatul B.Ş. briceagul şi a lovit victima, iar încurajările inculpatului V. continuând şi după aplicarea acelei lovituri.

Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor au fost corect reţinute de instanţele de fond şi de apel, iar cu ocazia audierii, inculpaţii au recunoscut faptele astfel cum au fost reţinte prin actul de inculpare şi au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.

În ce priveşte pedepsele aplicate, se constată că acestea sunt just individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se seama de dispoziţiile generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social al infracţiunilor, de persoana infractorilor şi de împrejurările în care s-au comis faptele.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul acesteia fiind prevenirea de noi infracţiuni, iar prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Din probele dosarului rezultă că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale şi au recunoscut săvârşirea faptelor, beneficiind astfel de predeverile art. 320¹ C. proc. pen., dar împrejurările concrete în care s-au comis infracţiunile, în plină zi, în centrul oraşului Reghin, punând în pericol vieţile altor oameni şi a unui copil de 3 ani, demonstrează o periculozitate sporită a inculpaţilor, astfel că pedepsele aplicate, răspund cerinţelor legale, fiind o replică socială adecvată pericolului social concret al faptelor şi făptuitorilor şi singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ şi preventiv ale acestora în îndreptarea atitudinii inculpaţilor faţă de comiterea de infracţiuni.

Împrejurarea că inculpatul V.M. a acordat o importanţă minimă activităţii sale infracţionale demonstrează că acesta nu a realizat gravitatea faptelor săvârşite şi pericolul social deosebit al acestora, astfel că pedeapsa aplicată nu se impune a fi redusă, fiind singura în măsură să asigure reeducarea inculpatului.

În ce priveşte inculpatul B.Ş., deşi a recunoscut faptele săvârşite, acesta a încercat să-şi justifice activitatea infracţională de o presupusă ameninţate din partea victimei, ameninţare care nu a fost dovedită, iar comportarea bună avut anterior, pentru are a solicitat reţinerea circumstanţei prev. de art. 74 lit. a) C. pen., a fost avută în vedere de instanţa de fond la aplicarea pedepselor.

Având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite, pericolul social deosebit al acestora şi modalitatea în care s-au comis, Înalta Curte constată că pedepsele aplicate inculpaţilor sunt just individualizate, decizia instanţei de apel fiind legală şi temeinică.

Faţă de cele menţionate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate, urmând a fi respinse în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. se vor deduce din pedepsele aplicate recurenţilor inculpaţi reţinerea şi arestarea preventivă de la 22 august 2011 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă, reprezentând onorariul apărătorului ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii V.M. şi B.Ş. împotriva deciziei penale nr. 48/A din 8 iunie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Deduce din pedepsele aplicate recurenţilor inculpaţi, durata reţinerii şi a arestării preventive, de la 22 august 2011 la 1 noiembrie 2012.

Obligă recurentul inculpat B.Ş. la plata sumei de 475 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat V.M. la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi V.M. şi B.Ş. la plata sumei de câte 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă B.O., reprezentând onorariul apărătorului ales.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 1 noiembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 3477/2012. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 3550/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 3534/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3534/2012. Penal