Art. 385 Noul Cod Penal Împiedicarea exercitării drepturilor electorale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

CAPITOLUL III
Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Art. 385

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 385 Noul Cod Penal Împiedicarea exercitării drepturilor electorale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate




Delia Tisman 30.07.2016
Infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale este reglementată prin dispoziţiile art. 385 NCP într-o variantă simplă şi o variantă agravată. Varianta simplă are corespondent în dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, art. 57 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, art. 55 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, şi art. 52 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Citește mai mult Senatului11-, iar varianta agravată preia o parte din conţinutul reglementării faptei prevăzute de dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 67/2004, art. 61 din Legea nr. 33/2007 şi art. 58 din Legea nr. 35/2008.

în privinţa elementelor constitutive, în varianta simplă, fapta prezintă un conţinut similar cu reglementările anterioare, deosebiri existând în privinţa regimului sancţionator. în varianta agravată este incriminată doar acţiunea constând în atacul asupra secţiei de votare, fără a mai fi incriminate în forma agravată a infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale furtul urnei sau al documentelor electorale ori ruperea sigiliilor (fapte care nu erau incriminate anterior nici în Legea nr. 370/2004).

Atât în varianta simplă, cât şi în varianta agravată, faptele incriminate pot fi săvârşite prin orice mijloace, neexistând vreo limitare legală a modalităţilor prin care pot fi realizate împiedicarea liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales şi atacul asupra secţiei de votare.

Legea penală moi favorabilă. în privinţa condiţiilor de sancţionare, noul Cod penal menţine aceleaşi pedepse ca Legea nr. 370/2004.

Raportat la celelalte legi speciale, noul Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă. Astfel, pentru forma simplă, fapta este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, spre deosebire de reglementările anterioare, care

prevedeau sancţiunea închisorii de la 6 luni la 5 ani. Caracterul mai favorabil rezultă şi din faptul că noua reglementare nu mai prevede pedeapsa interzicerii unor drepturi, care era prevăzută de vechile reglementări. în privinţa formei agravate nu apare o modificare a limitelor pedepsei, noul Cod penal menţinând pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. Diferenţa constă în faptul că în noul Cod penal este prevăzută, pentru sancţionarea formei agravate, pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi, iar această diferenţă imprimă noii reglementări un caracter mai sever, modificarea reprezentând o aşezare în limite normale a tratamentului sancţionator, care trebuie să reflecte gravitatea faptei. Pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi este prevăzută în prezent doar pentru forma mai gravă a infracţiunii, nu şi pentru forma simplă, astfel cum era prevăzut în reglementările anterioare.
Răspunde
dumitru 11.12.2014
Au plecat romanii din tara sa castige mai bine afara...,legislatia actuala nu-i oblga sa declare unde sunt in Eurpa sau...pe alte coclauri.
Exista in Romania o institutie "Autoritatea Electorala Permanenta" care are urmatorele obiective:
Cadrul legal

De la înfiinţarea sa prin Legea nr. 286/2003, atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente s-au triplat prin acte normative succesive: Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,
Citește mai mult cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 1/2007, 8/2007, 9/2007, 20/2008, 32/2008, 36/2008, 97/2008, 11/2009, 55/2009 şi 95/2009.
Misiune

Autoritatea are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale în materie.
Activitatea Autorităţii Electorale Permanentă este orientată spre:

asigurarea şi îmbunătăţirea constantă a cadrului legal şi organizatoric al alegerilor şi al oricăror alte consultări, la nivel naţional sau local, precum şi al finanţării partidelor politice, în concordanţă cu instrumentele juridice de drept internaţional, acquis-ul comunitar şi dispoziţiile constituţionale;
aplicarea unitară, pe întreg cuprinsul ţării, a dispoziţiilor legale din domeniul electoral şi al finanţării partidelor politice şi controlul îndeplinirii atribuţiilor şi sarcinilor care revin celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniu;
educarea electoratului şi a celorlalţi participanţi la alegeri;
reprezentarea în plan extern a statului român ca principal vector de imagine al acestuia în ceea ce priveşte gradul de democratizare al României, măsurat prin modul de exercitare a drepturilor electorale, egalitatea de şanse în competiţia politică şi transparenţa în finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Obiective

Procese electorale periodice, libere, corecte cu utilizarea eficientă şi transparentă a resurselor umane, financiare şi economice;
Finanţare corectă şi transparentă a partidelor politice şi a campaniilor electorale;
Management electoral integrat.
Funcţii

Autoritatea Electorală Permanentă, alături de celelalte structuri statale cu atribuţii electorale, sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor, asigură logistica necesară, urmăreşte aplicarea unitară a legislaţiei electorale, conform Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, următoarele funcţii:
de strategie, prin care se asigură stabilirea obiectivelor sectoriale din domeniul său de activitate;
de reglementare, prin care se asigură elaborarea şi supunerea spre aprobare a cadrului normativ necesar realizării atribuţiilor strategice în materie electorală, precum şi elaborarea şi aprobarea de normative şi prescripţii tehnice, obligatorii pentru toate organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale;
de management, prin care se asigură organizarea şi coordonarea activităţilor şi resurselor necesare pentru derularea proceselor electorale;
de autoritate de stat, prin care se realizează urmărirea şi asigurarea aplicării pe întreg cuprinsul ţării a reglementărilor specifice sistemului electoral, precum şi a celor stabilite pentru modernizarea şi conectarea acestora la sistemele electorale din ţările Uniunii Europene;
de control, prin care se realizează verificarea respectării legii şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege, unde este cazul
de informare, prin care se asigură transmiterea de informaţii corecte privind procesele electorale către alegători, autorităţi şi organisme publice, precum şi partide politice;
de educare, prin care se realizează instruirea alegătorilor şi se încurajează exercitarea drepturilor electorale;
de instruire, prin care se transmit competenţe profesionale persoanelor implicate în organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale;
de reprezentare, pe plan intern şi extern, a statului român, în materie electorală;
Atribuţii

În intervalul dintre două perioade electorale, Autoritatea Electorală Permanentă are următoarele atribuţii principale:
aplicarea unitară a dispoziţiilor legale în domeniul său de activitate;
elaborarea şi avizarea proiectelor de acte normative din domeniul său de activitate;
elaborarea şi implementarea de strategii, programe şi proiecte în domeniul său de activitate;
organizarea şi coordonarea activităţilor şi resurselor necesare pentru derularea proceselor electorale;
administrarea registrului electoral;
administrarea registrului secţiilor de votare;
actualizarea delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea celor două Camere ale Parlamentului;
controlul şi monitorizarea îndeplinirii sarcinilor care revin autorităţilor publice şi altor organisme în pregătirea şi organizarea proceselor electorale;
alocarea subvenţiei de stat pentru partidele politice;
controlul finanţării partidelor politice;
controlul finanţării campaniilor electorale;
acreditarea observatorilor electorali şi a reprezentanţilor mass-mediei care doresc să observe alegerile;
informarea Parlamentului asupra activităţii proprii, a modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi referendumurilor, precum şi asupra altor aspecte din domeniul său de activitate;
informarea, educarea şi instruirea participanţilor la procesele electorale.
Fiecare roman aflat in afara Romaniei, ar trebui sa-si clarifice pozitia ocupata in Registrul Electoral Permanent(rezidenta in alta tara) pentru a putea beneficia de conditii organizatorice corespunzatoare cu ocazia alegerilor.
Daca dam navala ca oile la sectiile de votare organizate la ambasade sau alte locatii, se ajunge la situtia recenta....
Răspunde
defara 4.02.2014
Reglementarea anterioară

Legea nr. 67/2004:
► art. 107: „(1) împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) în cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau a unui organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă
Citește mai mult fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. (3) Tentativa se pedepseşte”;
► art. 111: „(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Tentativa se pedepseşte”.

Legea nr. 33/2007:
► art. 55: „(1) împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte”;
► art. 61: „(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Tentativa se pedepseşte”. Legea nr. 35/2008:
► art. 52: „(1) împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte”;
► art. 58: „(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Tentativa se pedepseşte”.

Legislaţie conexă: art. 57 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată (M. Of. nr. 650 din 12 septembrie 2011).
Răspunde