CSJ. Decizia nr. 1491/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1491/2003
Dosar nr. 3563/2001
Şedinţa publică din 25 martie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa nr. 591 din 19 septembrie 2000, în fond după casare, a condamnat pe inculpaţii:
1. I.A. după cum urmează:
- în baza art. 45 din Legea nr. 26/1990, raportat la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplicarea art. 13 din acelaşi cod, la o pedeapsă de un an închisoare, constatând că această pedeapsă este graţiată integral şi condiţionat în temeiul art. 1 şi art. 10 din Legea nr. 137/1997;
- în baza art. 282 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) din acelaşi cod;
- în baza art. 26 raportat la art. 282 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) din acelaşi cod;
- în baza art. 215 alin. (2) cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 2 ani închisoare şi
- în baza art. 20, raportat la art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la un an închisoare.
S-a dispus, în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) din acelaşi cod.
S-a dedus din pedeapsă timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 2 iunie 1997, la 18 august 1998.
2. C.A. după cum urmează:
- în baza art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 6 luni închisoare, constatându-se că această pedeapsă este graţiată integral, condiţionat, în temeiul art. 1 şi 10 din Legea nr. 137/1997;
- în baza art. 31 raportat la art. 291 teza I şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 6 luni închisoare, constatându-se că şi această pedeapsă este graţiată integral şi condiţionat în temeiul art. 1 şi art. 10 din Legea nr. 137/1997;
- în baza art. 26 raportat la art. 282 alin. (1) şi (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) din acelaşi cod;
- în baza art. 215 alin. (2) cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la un an închisoare.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) din acelaşi cod.
S-a dedus din pedeapsă timpul reţinerii şi al arestării preventive se la 2 iunie 1997, la 16 iulie 1998.
3. S.G. după cum urmează:
- în baza art. 282 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 - art. 76 şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 6 luni închisoare;
- în baza art. 26 raportat la art. 20 şi art. 215 alin. (2) cu aplicarea art. 74 - art. 76 şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 4 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa de 6 luni închisoare şi s-a constatat că a fost arestată preventiv de la 4 aprilie, la 16 octombrie 1998.
Inculpata a mai fost condamnată în baza art. 25 raportat la art. 264 alin. (2) cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 3 luni închisoare, constatându-se că această pedeapsă a fost graţiată integral şi condiţionat în temeiul art. 1 şi art. 10 din Legea nr. 137/1997.
4. T.M., după cum urmează:
- în baza art. 264 alin. (2), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 6 luni închisoare şi
- în baza art. 289 cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 6 luni închisoare.
S-a constatat că ambele pedepse sunt graţiate integral şi condiţionat în temeiul art. 1 şi art. 10 din Legea nr. 137/1997.
Au fost anulate actele falsificate şi s-a menţinut sechestrul asigurator şi ipoteca asiguratorie asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor I.A. şi S.G., precum şi a părţilor responsabile civilmente SC H. SRL Slobozia şi A.W. SRL Braşov.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar şi în solidar cu părţile responsabile civilmente SC H. SRL Slobozia şi SC H.T.C. SRL Braşov la plata sumei de 452.783.958 lei către partea civilă B.C.I.Ţ. SA.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În ce priveşte pe inculpatul I.A., s-a constatat că acesta a emis 3 file C.E.C. la data de 11 august 1992, în numele SC H. SRL Slobozia, având ca beneficiar tot SC H. SRL, dispunându-se plata sumei totale de 200 milioane lei din contul societăţii de la B.C.I.Ţ. Bucureşti în contul aceleiaşi societăţi la B.R.D. Slobozia, deşi în contul societăţii (la B.C.I.Ţ.) se găsea disponibilă numai suma de 21.220.691 lei. În acest mod şi prin acţiunile desfăşurate ulterior, inculpatul a încercat ca în intervalul de timp cuprins între momentul introducerii C.E.C. - urilor în circuitul bancar şi decontarea acestora să obţină sumele necesare alimentării conturilor.
S-a apreciat că aceste fapte constituie infracţiunile de falsificare de monedă sau alte valori [(art. 282 alin. (1) şi (2) C. pen.)] şi înşelăciune [(art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.)].
Totodată, inculpatul I.A. a determinat-o pe inculpata S.G. să emită în favoarea SC H. SRL Slobozia două C.E.C. - uri fără acoperire în contul pe care societatea sa SC A.W. SRL Braşov îl avea deschis la B.C.R., filiala Braşov. Inculpatul I.A. a asigurat-o pe S.G. că C.E.C. - urile respective reprezintă garanţia mărfii (zahăr) pe care a fost de acord să i-o vândă cu plata preţului în rate. În acest mod, I.A. a încercat să obţină acoperirea celor trei C.E.C. - uri emise anterior şi să înşele societatea bancară.
Faptele inculpatului au fost calificate direct în complicitate la infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori [(art. 26 raportat la art. 282 alin. (1) şi (2) C. pen.)] şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune [(art. 20 raportat la art. 215 alin. (2) C. pen.)].
S-a mai reţinut că, inculpatul I.A. a înregistrat la registrul comerţului menţiunea nr. 1769 în mod unilateral, în baza actului adiţional autentificat la 11 august 1992, declarând mincinos că numitul P.I.M. este administratorul SC H. SRL Slobozia.
Această faptă a fost încadrată în dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 26/1990, raportat la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)
În ce priveşte pe inculpata S.G., tribunalul a reţinut că aceasta a emis un C.E.C. fals, acceptând să falsifice toate datele esenţiale, respectiv disponibilul existent unde a menţionat suma de 176 milioane lei, deşi în realitate, nu existau decât 8.302 lei, precum şi dispoziţia de virare a sumei de 174 milioane lei, deşi nu exista provizia suficientă.
Deşi nu a urmărit, inculpata a acceptat posibilitatea introducerii acestui C.E.C. în circuitul bancar şi ulterior, la solicitarea inculpatului I.A. care a motivat că din eroare contabilul său a introdus acest C.E.C., emis drept garanţie la bancă pentru decontare, inculpata S.G. a emis un al doilea C.E.C. fără acoperire, acceptând posibilitatea prejudicierii societăţii bancare la care avea deschis contul. Pentru a o convinge pe inculpata S.G. să emită acest al doilea C.E.C., inculpatul I.A. i-a înmânat la rândul său un C.E.C. (tot fără acoperire), convingând-o că astfel i-a suplimentat contul societăţii deschis la B.C.R., filiala Braşov.
Inculpata S.G. i-a solicitat inculpatei T.M., operatoarea contului firmei sale la B.C.R., sucursala Braşov, să-i suplimenteze disponibilul în carnetul de C.E.C. - uri limită de sumă cu 167 milioane lei, cât era menţionat în C.E.C. - ul emis de I.A. (C.E.C. fără acoperire), aceasta din urmă făcând menţiunea de suplimentare pe cotorul carnetului de C.E.C. - uri pentru o dată anterioară emiterii C.E.C. - ului fără acoperire de către inculpata S.G.
S-a apreciat că inculpata S.G. a săvârşit infracţiunile de falsificare de monedă sau alte valori, în formă continuată [(art. 282 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP))] şi complicitate la tentativă la infracţiunea de înşelăciune [(art. 26 raportat la art. 20 cu referire la art. 215 alin. (2) C. pen.)].
Referitor la inculpatul C.A., s-a reţinut că acesta, asigurând diferite persoane, potenţiali clienţi de relaţiile foarte strânse cu inculpatul I.A., a intrat în tratative cu inculpata S.G., propunându-i livrarea unei cantităţi mari de zahăr în condiţii foarte avantajoase şi cerându-i garantarea mărfii printr-un C.E.C. fără acoperire.
Faptele acestui inculpat de a o determina pe inculpata S.G. să emită un C.E.C. fals care urma să fie folosit la banca unde îşi desfăşura activitatea C.C. (soţia lui C.A.), care a procedat şi la decontarea C.E.C. - ului, s-au apreciat ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 26 raportat la art. 282 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 215 alin. (2) din acelaşi cod.
S-a reţinut, de asemenea, că inculpatul C.A. a împuternicit printr-o procură falsă pe martorul C.V. să semneze în faţa unui notar public contractul şi statutul de înfiinţare a SC E.D.G. SRL.
Ca atare, faptele inculpatului de a falsifica amprenta ştampilei Ambasadei României la Paris, plăsmuind o procură ce părea să emane de la această instituţie, precum şi folosirea acestui înscris fals în vederea constituirii unei societăţi comerciale, au fost încadrate juridic în dispoziţiile art. 288 alin. (1) C. pen. şi art. 31 raportat la art. 291 din acelaşi cod.
În ceea ce priveşte activitatea infracţională a inculpatei T.M., tribunalul a reţinut că aceasta, în scopul de a o ajuta pe inculpata S.G. să se justifice în faţa organelor de poliţie, iar în felul acesta să zădărnicească continuarea urmăririi penale, a aplicat ştampila de confirmare a disponibilului pe cotorul C.E.C. - ului prezentat de inculpata S.G., falsificând în acest mod înscrisul respectiv.
Aceste fapte au fost încadrate în dispoziţiile art. 264 alin. (2) C. pen. şi art. 289 din acelaşi cod.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 352/ A din 25 mai 2001, a admis apelurile declarate de inculpaţi, constatând că pentru unele fapte s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Drept consecinţă, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) şi art. 10 lit. g) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul I.A. pentru infracţiunile prevăzute de art. 45 din Legea nr. 26/1990 raportat la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), art. 215 alin. (2) şi art. 20 raportat la art. 215 alin. (1) C. pen.; faţă de inculpaţii C.A. şi S.G. pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2), art. 26 raportat la art. 20 şi art. 215 alin. (2) şi art. 20 raportat la art. 264 C. pen., iar faţă de inculpata T.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 264 alin. (1) şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, inculpaţii şi partea responsabilă civilmente SC H.T.C. SRL Braşov.
În apelul său, procurorul a solicitat încetarea procesului penal în ce priveşte pe inculpatul C.A., pentru infracţiunile prevăzute de art. 288 alin. (1) şi art. 291 C. pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale şi majorarea pedepsei aplicate inculpatului I.A.
Inculpatul C.A. a solicitat achitarea pentru infracţiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 282 şi art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP) şi aplicarea art. 181 C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 288 din acelaşi cod.
În subsidiar, a solicitat reţinerea de circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul special şi suspendarea condiţionată a executării acestora.
Inculpatele S.G. şi T.M. au solicitat să fie achitate pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina lor şi exonerate de răspunderea civilă.
Partea responsabilă civilmente SC H.T.C. SRL Braşov a solicitat exonerarea de plata despăgubirilor civile.
La termenul din 28 iulie 2002, inculpatul I.A. a cerut să se ia act de declaraţia sa de retragere a recursului.
Recursurile parchetului şi ale inculpaţilor C.A., S.G. şi T.M. sunt întemeiate, potrivit celor ce urmează:
Potrivit probelor administrate în cauză, rezultă că la data de 11 august 1992, inculpatul I.A. asociat unic al SC H. Slobozia, emite 3 C.E.C. - uri (039768 = 70 milioane lei; 039769 = 70 milioane lei şi 039771 = 60 milioane lei) asupra contului deschis de societate la B.C.I.Ţ. Bucureşti. Deşi în acest cont exista numai suma de 21.220.691 lei, inculpatul a menţionat pe primul dintre cele trei C.E.C. - uri un disponibil de 200.000.000 lei. C.E.C. - urile au fost emise de SC H. Slobozia pentru SC H. Slobozia, dispunându-se plata sumei de 200.000.000 lei din contul de la B.C.I.Ţ. Bucureşti în contul societăţii deschis la B.R.D., sucursala Slobozia. Aceste trei C.E.C. - uri au fost depuse însă la B.R.D., sucursala Slobozia şi au ajuns la B.C.I.Ţ. Bucureşti, pentru decontare, la 20 august 1992.
În intervalul 11 august – 20 august 1992, inculpatul I.A. a căutat cumpărători pentru o mare cantitate de zahăr a cărei vânzare o intermedia, apelând în acest scop la inculpatul C.A. care, contra unui comision, trebuia să găsească cumpărători. C.A. a apelat la D.I. din Braşov, iar acesta l-a pus în legătură cu inculpata S.G. asociat unic al SC A.W. SRL Braşov căreia i s-a propus să cumpere zahărul.
Venind la Braşov, C.A. s-a prezentat inculpatei S.G. ca fiind nepotul inculpatului I.A. şi i-a propus să cumpere zahărul cu plata în rate, dar fără acoperire. S.G. a ezitat, motivând că nu dispune de suma de 174.000.000 lei (preţul zahărului), dar la insistenţele inculpatului C.A. care a asigurat-o că „unchiul" său I.A. va păstra C.E.C. - ul ca un gir moral, a acceptat afacerea sub rezerva unei discuţii cu I.A.
După o discuţie telefonică cu inculpatul I.A. care a menţinut oferta, inculpata S.G. i-a trimis prin fax o copie a C.E.C. – B. 2-066404 din 19 august 1992, completat pentru suma de 174.000.000 lei, semnătura şi menţiunea contului deschis la B.C.R., sucursala Braşov, confirmând astfel acceptarea ofertei. În aceeaşi zi, S.G., împreună cu D.I., A.A. şi C.A. au plecat la Slobozia unde au fost primiţi în condiţii deosebite de I.A., care a asigurat-o din nou pe S.G. că nu va depune C.E.C. - ul în bancă, ci îl va restitui după ce va vinde zahărul şi îi va plăti preţul.
Impresionată de comportarea inculpatului I.A., inculpata S.G. a încheiat cu acesta un contract de vânzare-cumpărare datat 16 august 1992, în cuprinsul căruia au menţionat achitarea preţului pentru 800 t zahăr cu fila C.E.C. B. 2. 066404 din 19 august 1992.
Acest fapt este în conexiune cu emiterea celor trei file C.E.C. de către inculpatul I.A. la 21 august 1992, asupra contului deschis la B.C.I.Ţ. Bucureşti, cont care a fost suplimentat fictiv de inculpata S.G. prin emiterea C.E.C. - ului sus-menţionat către B.C.I.Ţ. Bucureşti.
Revenind la Braşov, inculpata S.G. a aşteptat livrarea zahărului, dar a aflat că acesta a fost trimis unei alte firme din Braşov.
La sfârşitul acelei săptămâni, inculpatul I.A. a venit la Braşov şi i-a spus inculpatei S.G. că dintr-o eroare, contabilul său a introdus C.E.C. - ul lăsat drept garanţie în bancă, însă a asigurat-o să nu se îngrijoreze, întrucât o să-i emită un C.E.C. echivalent pentru a-i suplimenta disponibilul în cont (inculpatei S.G. confirmându-i-se de B.C.R., sucursala Braşov trimiterea C.E.C. - ului B. 2. 066404 prin circuit bancar). Ca atare, marţi 25 august 1992, inculpata S.G. s-a deplasat la Slobozia şi a primit de la inculpatul I.A. C.E.C. - ul nr. B - 460439 pe care era consemnat (în fals) un disponibil de 165.000.000 lei, din care se dispunea plata a 164.000.000 lei de SC H. către SC A.W. SRL Braşov (societatea inculpatei S.G.). În realitate, în contul SC H. Slobozia, deschis la B.R.D., sucursala Slobozia, nu exista decât suma de 12.578.736 lei.
Cu acea ocazie, invocând faptul că, pentru acest credit nu mai are nici un fel de garanţie, inculpatul I.A. i-a cerut lui S.G. să gireze achitarea zahărului cu un nou C.E.C. fără acoperire. Ca atare, inculpata S.G. emite un nou C.E.C. – B. 2. 066405 în care a consemnat un disponibil de 164.000.000 lei şi plata aceleiaşi sume către SC H. Slobozia la B.R.D., sucursala Slobozia.
Revenind la Braşov în aceeaşi zi, 25 august 1992, inculpata S.G. a mers la B.C.R., sucursala Braşov, a prezentat C.E.C. - ul emis de I.A. inculpatei T.M. (operatoarea contului SC A.W. SRL) şi i-a solicitat să suplimenteze disponibilul din carnetul de C.E.C. - uri folosit la emiterea primului C.E.C. nr. B. 2. 066404 (19 august 1992), dar şi să consemneze în fals pe cotorul C.E.C. - ului menţionat suplimentarea disponibilului cu data de 14 august 1992 (dată trecută de S.G. la rubrica respectivă pe cotor).
Deşi ştia că la 24 august 1992 conducerea băncii a sesizat poliţia în legătură cu acest C.E.C., inculpata T.M. a aplicat ştampila şi a semnat pe cotorul C.E.C. - ului B. 2. 066404, confirmând disponibilul.
Apoi, inculpata T.M. a luat legătura cu B.R.D., sucursala Slobozia şi a constatat că, C.E.C. - ul nr. B. 460439 emis de inculpatul I.A. nu avea disponibil în cont, aflând totodată că inculpata S.G. a emis un nou C.E.C. (B. 2. 066405) tot fără disponibil, dar care se acopereau unele pe altele.
Dându-şi seama că a fost indusă în eroare cu privire la C.E.C. - ul B. 460439 (emis de I.A.), pe baza căruia falsificase cotorul C.E.C. - ului nr. B. 2. 066404 (emis de S.G.) şi suplimentase rubrica privind disponibilul, inculpata T.M. a informat imediat conducerea băncii şi apoi a căutat-o pe inculpata S.G. căreia i-a retras în aceeaşi zi, carnetul de C.E.C. - uri.
Fila C.E.C. B. 2. 066404 emisă de inculpata S.G. la 19 august 1992 (pentru prima dată), a fost depusă de inculpatul I.A. cu borderoul de încasare la B.C.I.Ţ. Bucureşti în aceeaşi zi (19 august 1992). Operatoarea contului C.C. (soţia inculpatului C.A.), încălcându-şi obligaţiile de serviciu a avizat plata C.E.C. - ului în ziua în care a primit instrumentul de plată, dispunând transferul sumei de 176.000.000 lei în contul carnetului C.E.C. aparţinând inculpatului I.A., carnet din care acesta a emis 3 file C.E.C. în valoare totală de 200.000.000 lei la data de 11 august 1992, suma de 174.000.000 lei a fost folosită de inculpatul I.A. pentru a plăti cantitatea de zahăr către SC F.S. SRL Constanţa.
Faţă de această stare de fapt (reţinută atât în actul de trimitere în judecată, cât şi de instanţe), se impune concluzia că inculpaţii C.A. şi S.G. nu au cunoscut nici un moment modul în care a acţionat inculpatul I.A. pentru a-şi apropia suma de 174.000.000 lei cu care a plătit pe furnizorul iniţial al zahărului SC F.S. Constanţa. Cei doi nu au ştiut că inculpatul I.A. a emis C.E.C. - urile în contul propriei sale societăţi şi au fost încredinţaţi că acesta nu va folosi C.E.C. - ul emis de S.G. pentru a induce în eroare B.C.I.Ţ. Bucureşti şi a încasat nejustificat de la această bancă, suma de 174.000.000 lei.
Ca atare, inculpaţii C.A. şi S.G. nu au săvârşit nici o activitate specifică laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune şi nici nu au ajutat în mod deliberat pe inculpatul I.A. să înşele B.C.I.Ţ. Bucureşti pentru a obţine necuvenit o sumă de bani, ceea ce impune (prin înlăturarea dispoziţiilor de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale) achitarea acestor doi inculpaţi pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2), respectiv art. 26 raportat la art. 20 şi 215 alin. (2) C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., sub acest aspect recursurile lor fiind întemeiate.
La rândul său, inculpatul I.A. a săvârşit infracţiunea unică de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), întrucât întreaga sa activitate infracţională (de emitere de C.E.C. - uri între băncile la care societatea sa avea conturi şi folosire a C.E.C. - ului fără acoperire emis de S.G.) a avut drept scop inducerea în eroare a B.C.I.Ţ. Bucureşti şi încasarea fără drept de la această bancă a sumei de 174.000.000 lei.
În consecinţă, având în vedere recursul parchetului (inculpatul retrăgându-şi recursul) se constată că acesta este întemeiat sub aspectul menţionat, astfel că, va fi admis şi înlăturându-se prevederile legale pe baza cărora s-a încetat procesul penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru cele două infracţiuni de înşelăciune şi tentativă la această infracţiune, se va constata săvârşirea unei singure infracţiuni, prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) Evident, pentru această faptă se va dispune încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, comiterea faptei având relevanţă numai referitor la modul de soluţionare a acţiunii civile.
În ce priveşte pe inculpatul C.A., din probele dosarului, rezultă că acesta a determinat-o, cu intenţie pe inculpata S.G. să emită primul C.E.C. fără acoperire, prezentându-l pe inculpatul I.A. drept unchiul său şi un prosper şi serios om de afaceri şi convingând-o totodată că acesta nu va folosi C.E.C. - ul fără acoperire (falsificat la rubrica „disponibil în cont"). Această activitate infracţională îmbracă forma instigării la infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori, prevăzută de art. 25 raportat la art. 282 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi nu de complicitate la această infracţiune, cum greşit s-a reţinut.
Şi sub acest aspect recursul inculpatului este întemeiat, astfel că, în temeiul art. 334 C. proc. pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice din art. 26 raportat la art. 282 alin. (1) şi (2) C. pen., în art. 25 raportat la art. 282 alin. (1), cu aplicarea art. 13 din acelaşi cod, text în baza căruia inculpatul C.A. va fi condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
Faţă de perioada mare de timp scursă de la data comiterii faptei, împrejurarea că inculpatul a fost arestat preventiv un an şi a avut o comportare procesuală bună, se apreciază că există elementele necesare pentru a se dispune suspendarea condiţionată a executării acestei pedepse, prin aplicarea art. 81 şi art. 83 C. pen.
Referitor la infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale [(art. 288 alin. (1) C. pen.)] şi instigare la infracţiunea de uz de fals [(art. 31 raportat la art. 281 teza I C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedepse graţiate condiţionat în baza Legii nr. 137/1997, se va constata că pentru aceste fapte a intervenit prescripţia răspunderii penale, astfel că, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) şi art. 10 lit. g) C. proc. pen., se va dispune încetarea procesului penal)].
Se constată totodată, că recursurile inculpatelor T.M. şi S.G. ce vizează infracţiunea de favorizare a infractorului [(art. 264 alin. (2) C. pen.)], respectiv instigare la această infracţiune [(art. 25 raportat la art. 264 alin. (2) C. pen.)], sunt întemeiate, în sensul că faptele comise de aceste inculpate nu realizează elementele constitutive a acestor infracţiuni.
Inculpata T.M. nu a dat vreun ajutor inculpatei S.G. pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală care nici nu era începută la vremea respectivă. Inculpata S.G. a fost convinsă că C.E.C. - ul emis de I.A. este valabil şi are acoperire în cont, iar inculpata T.M. după ce a operat suplimentarea contului s-a informat imediat la B.R.D., sucursala Slobozia şi a luat de îndată măsurile necesare, în sensul că a anunţat conducerea băncii despre emiterea filelor C.E.C. fără acoperire şi a retras carnetul de C.E.C. - uri de la inculpata S.G.
În consecinţă, se vor admite recursurile inculpatelor, se va înlătura dispoziţia de încetare a procesului penal pentru aceste infracţiuni ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale şi se va dispune achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. d) C. proc. pen.
În rezolvarea laturii civile a procesului penal, instanţele au obligat pe inculpaţii I.A., C.A., S.G. şi T.M., în solidar inculpaţii I.A. şi S.G. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente SC H. Slobozia şi SC H.T.C. SRL Braşov, la plata prejudiciului în sumă de 452.783.958 lei către partea civilă B.C.I.Ţ. Bucureşti.
Totodată, prin încheierea din 5 martie 1998, Tribunalul Bucureşti a instituit un sechestru asigurator asupra bunurilor inculpaţilor I.A. şi S.G. şi a părţilor responsabile civilmente SC H. Slobozia şi SC A.W. SRL Braşov.
Acest mod de soluţionare a laturii civile este greşit.
Este de observat nai întâi că, „partea responsabilă civilmente" SC H.T.C. Braşov nu are nici o legătură cu cauza de faţă.
Din actele depuse de această societate încă din timpul judecării fondului cauzei, rezultă că inculpata S.G., la data săvârşirii faptelor, august 1992 era asociat unic la SC A.W. SRL Braşov.
La data de 16 iunie 1997, inculpata a cesionat 19 părţi sociale din capitalul social al SC A.W. SRL Braşov numitului H.M. şi prin contractul de societate, cedenta a declarat că pentru pierderile suferite de societate imputabile unuia dintre asociaţi, partea responsabilă va suporta prejudiciul respectiv.
Ulterior, la 18 decembrie 1997, S.G. a cesionat şi ultima parte socială deţinută la A.W. SRL Braşov către H.M., ocazie cu care a schimbat şi sediul social al persoanei juridice, cedentul asumându-şi responsabilitatea tuturor actelor şi faptelor săvârşite până la data cesiunii.
Apoi, după cum s-a arătat, numai inculpatul I.A. a săvârşit infracţiunea de înşelăciune (singura infracţiune de prejudiciu) aşa încât, numai acest inculpat este ţinut să acopere prejudiciul produs B.C.I.Ţ. Bucureşti, între faptele săvârşite de ceilalţi inculpaţi şi prejudiciu neexistând vreun raport de cauzalitate.
Ca atare, şi sub acest aspect recursurile inculpaţilor sunt întemeiate şi urmează a fi admis, cu consecinţa casării hotărârilor pronunţate, a înlăturării sechestrului asigurator dispus cu privire la bunurile inculpatei S.G. şi SC A.W. SRL Braşov şi a înlăturării obligării inculpaţilor C.A., S.G. şi T.M., precum şi a părţii responsabile civilmente SC H.T.C. SRL Braşov de la plata prejudiciului.
Totodată, se constată că recursul părţii responsabile civilmente SC H.T.C. SRL Braşov care nu a avut apel în cauză, este aşadar inadmisibil.
Întrucât, de la data comiterii faptelor şi până la judecarea definitivă a cauzei a trecut o lungă perioadă de timp (pentru multe dintre infracţiuni intervenind prescripţia răspunderii penale), majorarea pedepsei aplicată inculpatului I.A. nu se impune, acest inculpat aflându-se în prezent arestat în alte cauze.
Partea responsabilă civilmente va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat, iar onorariile pentru avocaţii din oficiu se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpaţii C.A., S.G. şi T.M. împotriva deciziei penale nr. 352/ A din 25 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind şi pe inculpatul I.A.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 591 din 19 septembrie 2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, cu privire la încadrarea juridică dată unor fapte comise de inculpaţi, la greşita condamnare a acestora pentru unele infracţiuni, la modul de individualizare a pedepselor şi de soluţionare a laturii civile, astfel:
- pentru inculpatul I.A.:
Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor, din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen. şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 20 raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 şi art. 124 C. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru acest fapt, constatând că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.
Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză, în perioada de la 2 iunie 1997, la 18 august 1998.
Constată că inculpatul este arestat în prezent în altă cauză.
- pentru inculpatul C.A.:
Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., privind infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru această infracţiune.
Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei din complicitate la infracţiunea de falsificare de monedă şi alte valori, prevăzută de art. 26 raportat la art. 282 alin (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în instigare la infracţiunea de falsificare de monedă şi alte valori, prevăzută de art. 25 raportat la art. 282 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), text de lege în baza căruia condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b) şi c) C. pen.
În temeiul art. 81 C. pen., dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Face aplicarea prevederilor art. 359 C. proc. pen. şi atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Înlătură dispoziţiile art. 1 şi art. 10 din Legea nr. 137/1997 privind graţierea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi instigare la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 31 raportat la art. 291 teza I C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 şi art. 124 C. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 31 C. pen., raportat la art. 291 teza I C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), constatând că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.
Constată că inculpatul a fost arestat preventiv de la 2 iunie 1997, la 16 iulie 1998.
- pentru inculpata S.G.:
Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., privind complicitatea la tentativa la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 20 şi art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 74, art. 76 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi de instigare la infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 25 raportat la art. 264 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpată pentru infracţiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 20 şi art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 şi art. 74 - art. 76 C. pen. şi art. 25 raportat la art. 264 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Constată că inculpata a fost arestată preventiv de la 4 aprilie 1996, la 16 octombrie 1998.
- pentru inculpata T.M.:
Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu privire la infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d C. proc. pen., achită pe inculpată pentru infracţiunea prevăzută de art. 264 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Dispune ridicarea sechestrului asigurător dispus prin încheierea din 5 martie 1998 a Tribunalului Bucureşti, asupra bunurilor inculpatei S.G., precum şi a părţii responsabile civilmente A.W. S.R.L. Braşov.
Înlătură dispoziţia de obligare a inculpaţilor C.A., S.G. şi T.M. şi a părţii responsabile civilmente S.C. H.T.C. S.R.L. Braşov de la plata prejudiciului în sumă de 452.783.958, către partea civilă B.C.I.Ţ. Bucureşti.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariile de avocat, în sumă de câte 300.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor I.A. şi S.G., se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Respinge, ca inadmisibil recursul declarat de partea responsabilă civilmente S.C. H.T.C. S.R.L. Braşov împotriva deciziei sus-menţionate.
Obligă recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1489/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1493/2003. Penal → |
|---|
