CSJ. Decizia nr. 1692/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1692/2003
Dosar nr. 231/2003
Şedinţa publică din 2 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 289 din 6 septembrie 2002, Tribunalul Braşov i-a condamnat pe inculpaţii:
- B.F.M. în baza art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Au fost deduse din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă cu data de 16 iunie 2001 la zi, menţinând măsura privativă de libertate.
- N.S.D. în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen., la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost dedusă durata arestării preventive din perioada 16 - 20 iunie 2001.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat în întregime, în natură.
Inculpaţii au fost obligaţi, fiecare, la cheltuieli judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în fapt, că, la data de 15 iunie 2001, după ce au consumat băuturi alcoolice, inculpatul B.F.M. a propus, iar inculpatul N.S.D. a fost de acord să sustragă lănţişorul de la gâtul primei femei pe care o vor întâlni în drumul lor în municipiul Braşov din direcţia Gării C.F. spre strada Hărmanului.
Văzând-o pe stradă pe partea vătămată R.M., inculpatul B.F.M. i-a spus celuilalt inculpat să fie pregătit. De urmare, cei doi s-au apropiat rapid, umăr la umăr de partea vătămată, pe care au izbit-o din lateral, iar inculpatul B.F.M. i-a smuls lănţişorul din aur de la gât, rupându-i cu această ocazie şi decolteul rochiei.
Inculpaţii au fugit un timp împreună, apoi despărţindu-se şi luând-o în direcţii diferite.
La strigătele părţii vătămate, inculpatul B.F.M. a fost urmărit şi prins de cetăţeni, găsindu-se asupra sa lănţişorul din aur, care a fost restituit celei păgubite.
Hotărârea instanţei de fond a fost atacată cu apel de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov care a criticat-o pentru nejustificata reţinere a circumstanţelor atenuante şi sub aspectul cuantumului redus al pedepselor aplicate, precum şi de către inculpaţii B.F.M. şi N.S.D., care au solicitat reducerea pedepselor.
Prin Decizia penală nr. 313 din 18 decembrie 2002, Curtea de Apel Braşov a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, a desfiinţat hotărârea instanţei de fond în parte şi, rejudecând, a înlăturat aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., numai pentru inculpatul B.F.M., majorându-i pedeapsa la 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Apelurile inculpaţilor N.S.D. şi B.F.M. au fost respinse ca nefondate.
Împotriva deciziei penale sus-menţionate a declarat recurs inculpatul N.S.D., nemotivat în scris. La dezbaterea recursului, deşi legal citat, inculpatul nu s-a prezentat, apărătorul din oficiu lăsând soluţia la aprecierea instanţei.
Verificând hotărârea atacată în baza lucrărilor şi materialului de la dosar şi în limitele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Situaţia de fapt a fost stabilită de către instanţă pe bază mijloacelor de probă legal administrate în cursul urmăririi penale şi în cel al cercetării judecătoreşti, respectiv, procesul-verbal de constatare a infracţiunii, planşe foto, plângerea şi declaraţiile părţii vătămate, procesul-verbal de reconstituire, procesul-verbal de percheziţie corporală, declaraţiile martorilor P.T., O.I., K.Z.
Inculpaţii au recunoscut săvârşirea infracţiunii în cursul urmăririi penale prin declaraţiile scrise personal şi cele consemnate de lucrătorul de poliţie şi procuror, iar inculpatul B.F.M. şi-a menţinut prima declaraţie şi în faţa instanţei.
Inculpatul N.S.D. a revenit, în faţa instanţei asupra unora dintre elementele de fapt prezentate în cursul urmăririi penale, negând înţelegerea prealabilă cu inculpatul B.F.M. de a comite fapta.
Împrejurările concrete însă, în care a fost comis actul de tâlhărie, confirmate în ambele faze ale procesului penal, atât de către inculpatul B.F.M., cât şi de partea vătămată R.M., îl identifică pe inculpatul N.S.D. ca participant la infracţiune sub forma complicităţii, materializată în acordul de luare a hotărârii infracţionale, în însoţirea celuilalt inculpat, împreună cu care, umăr la umăr s-a apropiat de partea vătămată şi a înlesnit astfel, smulgerea lănţişorului, îndepărtându-se apoi, tot împreună, în fugă, de la locul faptei.
Încadrarea juridică reţinută realizează concordanţa faptei în materialitatea sa, cu condiţiile prevăzute de textul de lege sancţionator aplicat.
La aplicarea pedepsei s-a ţinut seama de toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), dându-se semnificaţie contribuţiei diferite a celor doi inculpaţi la săvârşirea infracţiunii.
Neconstatând astfel, existenţa vreunui dintre cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se ia în considerare din oficiu, recursul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.S.D. împotriva deciziei penale nr. 313/ Ap din 18 decembrie 2002 a Curţii de Apel Braşov.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1689/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1693/2003. Penal → |
---|