CSJ. Decizia nr. 1742/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1742/2003
Dosar nr. 1111/2002
Şedinţa publică din 4 aprilie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 235 din 28 iulie 2001, Tribunalul Brăila a dispus următoarele:
În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor:
- T.T.;
- S.M.;
- T.R.;
- Z.T.;
- T.A.;
- Z.C. şi
- C.C., pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 323 C. pen., faptele nu există.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) coroborat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen., au fost achitaţi inculpaţii T.T., T.R., T.A. şi Z.C., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 din Legea nr. 87/1994 – faptele nu există.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului T.M., din infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată şi în formă continuată, prevăzută de art. 248 C. pen., coroborat cu art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen., coroborat cu art. 258 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare juridică l-a condamnat pe acest inculpat la o pedeapsă de un an, 3 luni şi 21 zile închisoare.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului T.M., perioada reţinerii şi arestului preventiv începând cu 8 martie 2000.
În baza art. 350 C. proc. pen., a constatat executată pedeapsa şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului T.M.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului S.M. din infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi în baza acestei încadrări juridice l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului S.M. din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen., în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare juridică, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 10 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului S.M., din infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., în infracţiunea de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 C. pen., teza II, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de un an şi 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., a contopit cele trei pedepse, 4 ani închisoare, 10 luni închisoare şi un an şi 2 luni închisoare, aplicate inculpatului S.M. şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu 10 luni închisoare, în total 4 ani şi 10 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului T.T., din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., în complicitate la infracţiunea în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), coroborat cu art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 7 ani închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului T.T. din complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 290 C. pen., în două infracţiuni respectiv complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privată în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), coroborat cu art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat inculpatul T.T. la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de un an închisoare pentru complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului T.T., din infracţiunea de folosire cu rea credinţă în interes personal a bunurilor sau creditului societăţii prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în infracţiunea de folosire cu rea credinţă în interes personal a bunurilor sau creditului societăţii în formă continuată, prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de un an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului T.T. prin această sentinţă şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, sporită cu 6 luni, în total 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatelor T.R. şi T.A., din infracţiunile de înşelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrarea juridică au fost condamnate cele două inculpate la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare, fiecare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatelor T.R. şi T.A. din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen., în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 31 alin. (2) C. pen. şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), au fost condamnate inculpatele T.R. şi T.A., la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare, fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri în formă continuată.
În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat aceleaşi inculpate la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatelor T.R. şi T.A. din infracţiunea de folosire cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scopuri personale, prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în infracţiunea de folosire cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în interes personal în formă continuată, prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare juridică a fost condamnată inculpata T.R. la o pedeapsă de un an închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata T.A., pentru săvârşirea infracţiunii de folosire în interes propriu a bunurilor societăţii prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 3 ani închisoare, 6 luni închisoare, 6 luni închisoare şi un an închisoare, aplicate inculpatei T.R. şi s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită la 6 luni, în total 3 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 3 ani închisoare şi două pedepse de câte 6 luni închisoare, aplicate inculpatei T.A. şi s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatei Z.T. din complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., în complicitate la înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrarea juridică a fost condamnată inculpata la 3 ani închisoare.
A schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatei Z.T. din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnată inculpata Z.T. la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă de un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei Z.T. şi s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 6 luni în total 3 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului Z.C. din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. şi în această încadrare juridică, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului Z.C. din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare juridică a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de un an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului Z.C. şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu 4 luni, în total 4 ani şi 4 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului C.C. din infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., în complicitate la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în această încadrare juridică a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului C.C. din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen., în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi în această încadrare juridică, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse cu închisoarea aplicată inculpatului C.C. şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Li s-a interzis inculpaţilor T.T., S.M., T.R., T.A., Z.T., Z.C. şi C.C., exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpaţilor T.T. şi S.M.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor T.T. şi S.M., perioada prevenţiei începând cu 10 martie 2000, pentru primul inculpat şi cu 2 martie 2000, pentru cel de al doilea inculpat până la zi.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.S., pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen., pentru că fapta nu există.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă B.C.I.Ţ., sucursala Brăila şi au fost obligaţi în solidar inculpaţii T.T., T.A., T.R., Z.T., C.C. şi T.M. să plătească suma de 450.000.000 lei reprezentând credit nerambursat la contractul nr. 291 din 7 octombrie 1998; 347.009.123 lei dobânzi calculate până la 6 aprilie 2001, suma de 442.963.850 lei reprezentând creanţe ataşate la 6 aprilie 2001, în total 1.239.972.973 lei plus dobânda la împrumut până la efectuarea plăţii.
Au fost obligaţi în solidar inculpaţii T.T., S.M., T.M., C.C., T.R. şi Z.T. la plata sumei de 389.808.661 lei cu titlu de despăgubiri civile din care 200.000.000 lei reprezentând credit nerambursat din contractul nr. 226 din 9 martie 1998, plus 189.808.661 lei dobândă calculată până la 6 aprilie 2001 şi au fost obligaţi în solidar inculpaţii şi la plata în continuare a dobânzii până la efectuarea plăţii.
Inculpaţii T.R. şi C.C. au fost obligaţi în solidar la plata sumei de 518.800.210 lei din care 200.000.000 lei credit nerambursat din contractul nr. 263 din 23 iunie 1998, 196.045.741 lei creanţe ataşate, 122.754.470 lei dobânzi calculate până la 6 aprilie 2001 şi la plata dobânzilor în continuare până la achitarea debitului.
Totodată au fost obligaţi inculpaţii în solidar inculpaţii Z.C., C.C. şi T.T. la plata sumei de 532.357.880 lei din care 201.243.000 lei credit nerambursat, 211.403.194 lei creanţe ataşate şi 119.711.687 lei dobânzi calculate până la 6 aprilie 2001 şi în continuare la plata dobânzilor până la achitarea debitului.
Au fost anulate ca fiind false contractul de garanţie imobiliară nr. 566 din 7 octombrie 1998 privind imobilul proprietatea numiţilor D.V. şi D.P., contractul de garanţie imobiliară nr. 388 din 28 iulie 1997 privind proprietatea numitei S.D., contractul de garanţie imobiliară nr. 387 din 28 iulie 1997 privind imobilul proprietatea numiţilor C.C. şi C.G., contractul de garanţie imobiliară nr. 461 din 9 martie 1998 privind proprietatea numitei T.T., contractul nr. 462 din 9 martie 1998 privind imobilul numitei S.D., contractul de garanţie imobiliară nr. 463 din 9 martie 1998 – garant G.M., contract de garanţie nr. 464 din 9 martie 1998 – garant N.D., contract de garanţie imobiliară nr. 465 din 9 martie 1998 – garant C.C. şi C.G., contractele comerciale încheiate cu S.C. C.T. S.R.L. Brăila şi S.C. G.P. S.R.L. Brăila, două borderouri de achiziţie ale S.C. M.F. S.R.L. Brăila, sentinţa civilă nr. 246 din 8 februarie 1995 a Tribunalului Brăila, falsificată de inculpaţi, certificatul de înregistrare fiscală cod nr. R 5598576 pentru S.C. M.F. S.R.L. Brăila, buget de venituri şi cheltuielile pe perioada 1 martie 1998 – 29 februarie 1999, flux numerar pentru S.C. M.F. S.R.L., bilanţurile contabile din 30 iunie 1998, 31 decembrie 1998 şi 31 decembrie 1997 ale S.C. L. S.R.L. Brăila, borderourile de achiziţii din 7 octombrie 1998 şi 9 octombrie 1998 încheiate de S.C. L. S.R.L. Brăila, procesul verbal de constatare a deprecierii cantităţii de cartofi pentru S.C. L. SRL Brăila, contractele de vânzare cumpărare cereale încheiate de S.C. I. S.R.L. Brăila şi S.C. D. S.R.L. Brăila cu S.C. O. S.R.L., S.C. B. S.R.L., S.C. M. S.R.L., facturile nr. 2432351 din 4 august 1997, nr. 2432352 din 6 august 1997, nr. 2432353 din 8 august 1997 şi nr. 2432355 din 17 august 1997 aparţinând S.C. I. S.R.L. Brăila, bilanţ la 31 decembrie 1997 al S.C. I. S.R.L. Brăila, rezultate financiare la 30 iunie 1998, pentru S.C. D. S.R.L. Brăila, T.V.A. pentru luna iunie 1998 la S.C D. S.R.L. Brăila.
Au fost menţinute măsurile asiguratorii aplicate prin procesul verbal de sechestru din 31 mai 2000 asupra bunurilor mobile ale inculpatului T.M. şi din 23 iunie 2000 asupra bunurilor inculpatului C.C.
În baza art. 189 şi art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi fiecare din inculpaţii T.T., T.M., Z.C., T.A. şi C.C. la câte 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar inculpaţii Z.T., S.M. şi T.R. la câte 3.375.000 lei din care câte 375.000 lei onorariu avocat oficiu, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiţiei a sumei de 1.125.000 lei reprezentând onorarii avocaţi oficiu pentru inculpaţii S.M., T.R. şi Z.T., către Baroul Brăila.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut următoarele:
În perioada anilor 1996 - 1999, inculpaţii T.T., S.M., T.R., Z.T., T.A. şi Z.C. au produs grave prejudicii B.C.I.Ţ., sucursala Brăila, prin contractarea unor credite prin mijloace frauduloase.
Activitatea infracţională a persoanelor sus-menţionate a fost favorizată de inculpaţii T.M. (inspector credite la banca respectivă) şi inculpatul C.C. (angajat la Administraţia Financiară Brăila), care fie şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, fie au întocmit acte contabile care au denaturat veniturile unor societăţi pentru a fi obţinute creditele respective.
Prima instanţă a mai reţinut că, în baza cercetărilor efectuate în cauză, în acest interval de timp 1996 - 1998, societăţile comerciale L. S.R.L. Brăila având ca administrator şi asociat pe inculpaţii T.T. şi T.A. (fraţi), M.F. S.R.L. Brăila, având ca administrator pe inculpatul S.M., D. S.R.L. Brăila, având ca administrator pe inculpata T.R. şi I. S.R.L. Brăila pe inculpatul Z.C., au obţinut de la B.C.I.Ţ., sucursala Brăila mai multe credite, situaţia rambursărilor fiind următoarea:
- S.C. L. S.R.L. Brăila a contractat 5 credite în valoare totală de 1.120.000.000 lei, având în prezent un credit nerambursat în valoare de 590.000.000 lei;
- S.C. M.F. S.R.L. Brăila a contractat 3 credite în valoare totală de 360.000.000 lei, având un credit restant de 200.000.000 lei;
- S.C. D. S.R.L. Brăila a contractat 3 credite în valoare totală de 332.300.000 lei şi un credit restant de 200.000.000 lei;
- S.C. I. S.R.L. Brăila a contractat 3 credite în valoare totală de 475.000.000 lei şi are un credit restant de 201.243.000 lei.
Pentru contractarea tuturor acestor credite, au fost întocmite situaţii sintetice contabile în fals, de către inculpatul C.C. Au existat situaţii în care inculpatul C.C. a întocmit documentele contabile în mod direct, în original, dar au existat şi cazuri în care acesta le întocmea în ciornă şi erau transmise de inculpata T.R.
Documentele falsificate erau înaintate la bancă de cei patru administratori, inclusiv inculpata T.A., asociat al S.C. L.
Potrivit constatării tehnico-ştiinţifice efectuată în cauză, pentru stabilirea persoanelor care au întocmit documentele contabile false în vederea obţinerii creditelor sus-menţionate, s-a stabilit următoarele:
- la S.C. L. S.R.L. au fost identificate un număr de 10 documente din care două au fost întocmite în original de către inculpatul C.C., restul fiind scrise în ciorne de acesta şi transcrise de către inculpata T.R.;
- la S.C. D. S.R.L. din 12 documente, 2 au fost întocmite în original de către inculpatul C.C., 5 au fost scrise în ciorne de acesta şi transmise ulterior de inculpata T.R., iar aceasta la rândul ei a întocmit alte 5 documente;
- la S.C. I. S.R.L., au fost identificate 22 documente, din care două au fost întocmite în original de inculpatul C.C., iar 9 în ciornă, fiind transcrise de inculpata T.R., iar diferenţa fiind întocmită de aceasta.
După întocmirea documentelor false, administratorii firmelor procedau la înaintarea acestora la bancă.
Toate documentele sintetice înaintate la bancă aveau anexate bilete cu numere de înregistrare de la Direcţia de Finanţe. S-a stabilit că şi aceste bilete au fost întocmite în fals, în aceste sens, inculpaţii T.T. T.R., T.A., Z.T. şi Z.C. au declarat că, numerele respective erau aduse de către inculpatul C.C., care primea de la inculpaţi sume cuprinse între 200.000 şi 500.000 lei, pentru fiecare document întocmit.
Din cercetări s-a mai stabilit că, pentru serviciile prestate de inculpatul T.M., care în calitate de inspector credite şi-a încălcat în mod repetat atribuţiile de serviciu pentru facilitarea acordării creditelor inculpaţilor şi respectiv inculpatul C.C., au primit de la inculpatul T.T. câte un televizor color marca Tomas. Inculpatul T.M. a negat acest aspect, susţinând că televizorul este un cadou de la inculpatul B.S., socrul său.
Fiind audiat inculpatul B.S., a susţinut varianta inculpatului T.M., deşi din probe a rezultat contrariul, instanţa, a apreciat că, în sarcina acestui inculpat nu se poate reţine existenţa infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP)
În ceea ce priveşte aspectele legate de infracţiunea prevăzută de art. 254, art. 255 şi art. 257 C. pen., acestea formează obiectul unui alt dosar, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila.
În concret, ca modalitate de operare, prima instanţă a reţinut următoarele:
Inculpaţii T.T. şi T.A. sunt fraţi şi împreună asociaţi la S.C. L. S.R.L. Brăila înregistrată sub nr. 09/314/1992, inculpata T.A. fiind administrator.
Societatea îşi avea sediul în municipiul Brăila, unde inculpatul T.T. locuieşte împreună cu concubina sa inculpata Z.T.
Obiectul activităţii societăţii îl constituie operaţiuni de amanet desfăşurate într-un spaţiu din municipiul Brăila şi alimentaţie publică într-un local din zona Gării C.F.R. Brăila.
Din anul 1998 societatea a derulat mai multe contracte de credit încheiate cu B.C.I.Ţ., sucursala Brăila.
În toamna anului 1998, mai precis în luna octombrie cei doi inculpaţi au considerat că au nevoie de un nou credit pentru desfăşurarea activităţii.
În acest sens au fost contactaţi martorii B.T. şef serviciu credite şi G.A. fost director la B.C.I.Ţ., discuţiile fiind purtate de inculpatul T.T. în localul firmei.
Din partea băncii pentru întocmirea şi verificarea dosarului de credit a fost desemnat inculpatul T.M. care se ocupa de S.C. L. S.R.L. Brăila din anul 1996 şi conform uzanţelor băncii în cazul încheierii unui nou contract acelaşi inspector de credite va asigura verificările bancare.
Conform normelor bancare, cererea de creditare trebuie să fie însoţită de documentele contabile care să ateste bonitatea firmei şi de garanţii imobiliare pentru asigurarea recuperării creditului.
Pentru că S.C. L. S.R.L. nu avea o situaţie financiară bună, după cum rezultă din bilanţul încheiat la 31 decembrie 1997, inculpaţii T.T. şi T.A., ajutaţi şi de inculpata T.R., au trecut la întocmirea în fals a documentelor necesare.
În acest scop inculpatul T.T. i-a solicitat inculpatului C.C., salariat la D.G.F.P.S. Brăila să-i întocmească bilanţul contabil la 31 decembrie 1997 şi celelalte documente contabile, respectiv balanţa la 30 iunie 1998.
Deşi funcţia pe care o avea îl făcea incompatibil, inculpatul C.C. a întocmit aceste documente în fals şi le-a dat inculpatei T.R. care le-a transcris, iar inculpata T.A. le-a semnat la rubrica „administrator".
Pentru contabil şef G.M. s-a semnat în fals, fără a fi identificată persoana.
Nu au nici o relevanţă pentru cauză susţinerile inculpatului C.C. că nu ştie dacă s-au respectat sau nu ciornele sale din moment ce inculpata T.R. arată că a copiat ad literam ciornele şi nici nu are cunoştinţe de specialitate pentru a face modificări.
Pentru garantarea creditului inculpaţii au adus drept garanţie trei imobile.
Cererea de creditare a fost depusă, cu toată documentaţia anexă de către inculpata T.A. la B.C.I.Ţ. unde a fost înregistrată sub nr. 9159 din 5 octombrie 1998.
Contractele de ipotecă urmau să se încheie în formă autentică şi cu participarea inculpatului T.M. mandatat în acest sens de conducerea băncii.
La dosarul de creditare se află cele trei contracte de ipotecă, după cum urmează:
- nr. 564 din 7 octombrie 1998, autentificat sub nr. 13290 din 7 octombrie 1998 la Biroul Notarului Public V.V. şi transcris la Judecătoria Brăila sub nr. 2365 din 7 octombrie 1998, în care garanţia o reprezintă proprietatea numitei C.M., situată în Brăila.
- nr. 566 din 7 octombrie 1998 autentificat sub nr. 13291 din 7 octombrie 1998 la acelaşi birou notarial şi transcris sub nr. 2366 din 7 octombrie 1998 la Judecătoria Brăila în care garanţia o reprezintă imobilul din Brăila, proprietatea martorilor D.V. şi D.P.;
- nr. 565 din 7 octombrie 1998 autentificat sub nr. 1328 din 7 octombrie 1998 la Biroul Notarului Public P.D. şi transcris sub nr. 220 din 7 octombrie 1998 la Judecătoria Făurei, în care garanţia o reprezintă imobilul situat în comuna Cireşu, judeţul Brăila, proprietatea inculpatei T.A.
Numai acest ultim contract este încheiat valabil, celelalte două fiind false.
Aşa cum rezultă din verificările făcute la biroul notarial şi Judecătoria Brăila nici unul din cele două contracte nu au fost autentificate şi nici nu s-au transcris la numerele respective figurând alte acte.
Din expertiza grafoscopică a rezultat că semnăturile notarului şi ale grefierului au fost falsificate şi la fel şi ştampilele aparţinând celor două instituţii.
De asemenea, a fost falsificată şi semnătura inculpatului T.M. care ar fi trebuit să semneze în calitate de reprezentant al băncii.
Tot din expertiză s-a stabilit că scrisul de pe versoul şi reversul încheierilor de autentificare aparţine inculpatei Z.T. şi este ulterior aplicării ştampilelor.
Inculpata Z.T. a susţinut că a scris aceste documente fără să cunoască conţinutul lor şi la cererea inculpatului T.M., inexplicabil în condiţiile în care chiar şi semnătura acestuia este falsificată.
Mai mult, chiar inculpata T.A. care s-a ocupat de întocmirea dosarului de credit arată că s-a deplasat cu inculpatul T.M. la biroul notarial, dar au plecat pentru că nu au venit garanţii, că ulterior în aceeaşi zi să se ducă la bancă şi să ducă actele autentificate şi transcrise. Inculpatul T.M. nu a verificat semnătura nici măcar pe a sa şi astfel s-a încheiat contractul de credit nr. 291 din 7 octombrie 1998 pentru suma de 150.000.000 lei.
Cât priveşte modul în care titlul de proprietate al martorilor D.V. şi D.P. a intrat în posesia inculpaţilor, aceştia au arătat că inculpatul T.T. le-a cerut actul de proprietate al casei ca o garanţie pentru autovehicul în perioada în care martorul a fost angajat ca şofer la S.C. L. S.R.L. Brăila.
Această declaraţie a martorului se coroborează cu declaraţiile altor martori care arată că inculpatul T.T. obişnuia să solicite actele de proprietate drept garanţie chiar pentru scurte perioade de timp, dar suficiente pentru a face copii de pe acestea şi să le folosească în interes propriu, după cum se va arăta în continuare;
Cert este că, atât martorii D.P., D.V. şi C.M. nu au semnat contractele de garanţie şi nici nu au avut cunoştinţă de existenţa lor.
Inculpata T.A. a semnat în numele martorilor D.V., D.P. şi C.M. poliţele de asigurare încheiate cu A.S.I.T., martora C.R. – agent de asigurări, recunoscând acest lucru, care a fost confirmat şi de expertiza grafoscopică.
Prin actul adiţional nr. 1 din 23 octombrie 1998, creditul iniţial a fost suplimentat cu suma de 300.000.000 lei, iar din totalul de 450.000.000 lei nu s-a restituit nici o sumă.
Sumele împrumutate au fost înregistrate în contabilitatea societăţii, iar prima tranşă de 150.000.000 lei ar fi fost folosită pentru achiziţionarea a 82.350 kg cartofi de la trei producători particulari din satele Sînzieni şi Catalina, judeţul Covasna. În acest sens inculpata T.R. a întocmit borderourile de achiziţie nr. 9 din 7 octombrie 1998 şi nr. 10 din 9 octombrie 1998 semnate de inculpatul T.T. Prin expertiză grafoscopică s-a stabilit că scrisul din borderouri aparţine inculpatei T.R.
Aceste borderouri sunt însă fictive, deoarece din cercetările efectuate a rezultat că persoanele trecute la producători nu există deşi în borderou erau trecute adrese şi nr. buletin de identitate.
Din cantitatea totală de cartofi achiziţionată, 75.000 kg au fost trecute pe pierderi prin procesul-verbal din data de 27 decembrie 1998 încheiat de inculpata T.A. şi semnat de inculpatul T.T.
Cum sunt fictive borderourile de achiziţie la fel este şi procesul-verbal de trecere pe pierderi, urmând a fi înlăturate declaraţiile martorilor T.V. – fratele inculpatului şi D.M., care poate se referă la alte achiziţii legale ce nu fac obiectul dosarului.
Tot la iniţiativa inculpatului T.T. B.C.I.Ţ., sucursala Brăila a fost păgubită prin încheierea contractului de credit nr. 226 din 9 martie 1998 cu societatea fictivă S.C. M.F. S.R.L. Brăila.
În scopul de a obţine credite de la B.C.I.Ţ., T.T. l-a capacitat pe inculpatul S.M. un tânăr fără o pregătire şcolară deosebită, care îşi petrecea mai mult timp la sediul firmei S.C. L. S.R.L. Brăila şi căruia i-a propus să-l ajute.
Fără a înţelege prea mult implicaţiile, inculpatul a fost de acord. În acest sens, inculpata T.R. a întocmit în fals, prin copiere de pe actele S.C. L. S.R.L. Brăila şi S.C. D. S.R.L. Brăila, toate actele necesare pentru a face dovada existenţei unei firme, respectiv certificat de înmatriculare, sentinţa civilă nr. 246 din 8 februarie 1995, certificatul de înregistrare fiscală.
Documentele au fost dactilografiate la maşina de scris Olivetti, aflată la domiciliul inculpatului T.T.
Cu martorii M.I., G.B.S. şi G.I.F. s-a dovedit că T.T. avea posesia maşinii de scris la care s-au falsificat documentele.
În acest mod a apărut societatea fiscivă S.C. M.F. S.R.L. Brăila care la data de 28 august 1997, a încheiat contractul de credit nr. 167 din 28 iulie 1997 cu B.C.I.Ţ. pentru suma de 100.000.000 lei care a fost suplimentată prin actul adiţional nr. 2 din 18 decembrie 1997 cu încă 60.000.000 lei.
În afara actelor societăţii, la dosarul de creditate s-au depus şi documentele contabile cu privire la situaţia financiară. Aceste documente au fost întocmite de inculpatul C.C. la rugămintea inculpatului T.T. după cum recunoaşte în timpul urmăririi penale. Ca şi în cazul S.C. L. S.R.L. Brăila, inculpata T.R. copia ciornele făcute de inculpatul C.C.
La acest credit garanţiile au fost constituite de imobilul situat în municipiul Brăila, proprietatea martorei S.D. şi cel al numiţilor C.G. decedat în anul 1996, C.C., situat în municipiul Brăila.
Fiind audiaţi proprietarii imobilelor au declarat că nu au cunoştinţă de existenţa contractelor de garanţie.
Martora S.D. este vecină cu inculpata T.A. şi inculpata T.R. şi a precizat că niciodată nu s-a discutat despre încheierea acestui contract.
Inculpata T.R. a arătat că a sustras actul de proprietate din apartamentul vecinei şi l-a folosit în copie, originalul ducându-l la loc fără ca martora să ştie ceva.
Titlul de proprietate al imobilului din municipiul Brăila, a fost în posesia inculpatului T.T. Acesta îi ceruse martorului C.D. actul, spunându-i că-i trebuie pentru a garanta un împrumut, dar că i l-a restituit după câteva zile făcând precizarea că nu-l poate folosi, deoarece C.G. este decedat.
În realitate inculpaţii au făcut o copie de pe act şi l-au folosit încheind contractul de ipotecă, trecând ca giranţi pe C.G. şi C.C.
La data încheierii contractului C.G., soţul martorei C.E., era decedat, iar C.C. era grav bolnav.
Şi de data aceasta inculpata Z.T. este cea care a falsificat încheierile de autentificare ale notarului public P.D. şi cele transcrise la Judecătoria Brăila.
Acest credit de 160.000.000 lei cu dobânzile aferente a fost restituit în totalitate.
La data de 9 martie 1998, în aceleaşi condiţii s-a încheiat contractul de credit nr. 226 pentru suma de 200.000.000 lei.
S.C. M.F. S.R.L. Brăila a garantat acest împrumut cu trei imobile, contractele fiind încheiate în fals după cum urmează:
- contractul nr. 461 din 9 martie 1998 pentru imobilul situat în Brăila, proprietatea martorei T.T., mama inculpatului S.M.;
- contractul nr. 463 din 9 martie 1998 pentru imobilul situat în Brăila, proprietatea martorei G.M.;
- contractul nr. 464 din 9 martie 1998 pentru imobilul situat în municipiul Brăila, proprietatea numitei N.D.
Toţi aceşti martori nu au avut cunoştinţă de încheierea contractelor de garanţie şi prin expertiză s-a constatat că semnăturile nu le aparţin, iar încheierile de autentificare şi transcriere la Judecătoria Brăila au fost executate de inculpata Z.T.
Aceasta nu a negat, dar a susţinut că a făcut aceasta la solicitarea inculpatului T.M., deşi iniţial spusese că a fost rugată de inculpatul S.M.
Inculpata T.R. a încercat să transfere responsabilitatea numai asupra inculpatului T.M., susţinând că acesta a rugat-o.
Reluând aceste declaraţii date de inculpata T.R. se constată că aceasta face afirmaţii contradictorii. Astfel, iniţial a susţinut că nu cunoaşte nimic de existenţa S.C. M.F. S.R.L. Brăila, după care revine şi susţine că S.M. a rugat-o să-i întocmească actele în fals pentru că nu are un jurist.
Nici această declaraţie nu o menţine până la capăt justificând că vrea să se afle adevărul şi că totul a fost făcut pentru a se răzbuna pe inculpatul T.T. şi Z.T.
De aceea vor fi luate în considerare declaraţiile care se coroborează.
În acest sens se va reţine declaraţia inculpatului S.M. din data de 9 noiembrie 1999 în care atestă că toată activitatea infracţională s-a desfăşurat la cererea inculpatului T.T., care făcea rost şi de actele de proprietate aflate la firmă pentru diferite motive.
În ce priveşte imobilul proprietatea mamei sale, inculpatul S.M. a arătat că la cererea inculpatului T.T. i-a dat acestuia actul de proprietate fără ştirea martorei pentru câteva zile în scopul de a-l folosi pentru obţinerea creditului.
Din cercetările efectuate la Biroul notarului public P.D., declaraţia acesteia, precum şi din cercetările de la Judecătoria Brăila, rezultă că sunt false numerele de înregistrare.
Inculpatul T.M., deşi avea obligaţia să se prezinte la notarul public şi să reprezinte interesele băncii, nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu şi astfel a făcut posibil producerea prejudiciului de 300.000.000 lei.
De precizat că pentru toate imobilele ce constituie garanţie pentru un credit banca solicita expertiza imobilului.
În toate cazurile de mai sus, expertizele au fost realizate de experţii I.V. şi G.A.M. care au declarat că au făcut expertizele la solicitarea inculpatului T.T., care le înmâna actele, le achita onorariile şi uneori îi însoţea pe teren.
Inculpata T.R. este şi administrator la S.C. D. S.R.L. Brăila, iar din verificări a rezultat că la această societate inculpatul C.C. a întocmit 12 documente false pe baza cărora, inculpata justifica folosirea tranşelor din linia de credit deschisă pentru suma de 200.000.000 lei conform contractului de credit nr. 263 din 23 iunie 1998. Dintre aceste documente folosite la bancă, două sunt scrise de inculpatul C.C., iar alte 10 sunt copiate de inculpata T.R. după ciornele furnizate de inculpatul C.C.
În ce-l priveşte pe inculpatul Z.C. acesta la sugestia inculpatului T.T. a încheiat mai multe contracte de credit cu B.C.I.Ţ. dintre care creditul nr. 278 din 19 august 1998, reprezentând o linie de credit pentru suma de 300.000.000 lei pentru S.C. I. S.R.L. Brăila.
Aşa cum recunoaşte şi inculpatul C.C. la solicitarea inculpatului T.T., a ţinut contabilitatea acestei firme.
Din verificări a rezultat că pentru obţinerea tranşelor de împrumut s-au folosit documente false dintre care două scrise de inculpatul C.C., nouă au fost copiate de inculpata T.R. după ciornele inculpatului C.C., iar alte unsprezece au fost scrise în fals de inculpata T.R.
Inculpatul Z.C. prezenta băncii borderouri de achiziţie de cereale şi contracte comerciale care în realitate nu existau.
O parte din aceste contracte au fost scrise de martora V.G. – fostă angajată la S.C. L. S.R.L. Brăila la sugestia inculpatului T.T.
Astfel, au fost prezentate contracte fictive pentru cereale încheiate cu S.C. O. S.R.L., S.C. B. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. M. S.R.L., reprezentanţii acestora audiaţi în calitate de martori declarând că nu au avut relaţii comerciale cu S.C. I. S.R.L. Brăila.
La fel s-au dovedit a fi false facturile nr. 2432351 – nr. 2432353, şi nr. 2432355/1997.
În ce-l priveşte pe inculpatul B.S., instanţa a constatat că declaraţia sa a vizat un televizor pe care l-a dat inculpatului T.M. – ginerele său – cu ocazia a 20 ani de căsătorie. De fapt, cauza în care a fost audiat nu a fost soluţionată de instanţă pentru a se putea aprecia dacă mărturia este mincinoasă sau nu.
Tribunalul a apreciat că, starea de fapt reţinută de instanţă este dovedită cu acte, raport de expertiză, declaraţii de martori analizate cu ocazia expunerii, declaraţiile inculpaţilor în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Toţi inculpaţii, mai puţin inculpatul B.S. şi inculpatul T.M. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a constatat că probele administrate în cauză nu au demonstrat existenţa acestei infracţiuni, ci că aceştia au săvârşit un concurs de infracţiuni, unele din ele în formă continuată şi în participaţie prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Aşa fiind, în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., tribunalul a dispus achitarea inculpaţilor T.T., S.M., T.R., T.A., Z.T., Z.C. şi C.C. pentru că faptele nu există.
Aceeaşi soluţie şi în baza aceluiaşi text de lege a dispus şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 87/1994 pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii T.T., T.R., T.A. şi Z.C., deoarece nu s-a dovedit că aceştia au refuzat să pună la dispoziţia organelor de control prevăzute documentele privitoare la plata obligaţiilor către stat.
Totodată, s-a apreciat că, fapta inculpatului T.M. de a nu-şi îndeplini cu bună credinţă obligaţiile sale de serviciu de a verifica documentaţiile privind acordarea creditelor de 450.000.000 lei către S.C. L. S.R.L. Brăila şi de 200.000.000 lei către S.C. M.F. S.R.L. Brăila şi de a nu-şi îndeplini mandatul acordat de partea civilă B.C.I.Ţ. să o reprezinte la încheierea contractelor de ipotecă, constituie infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 248 C. pen., raportat la art. 258 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi nu infracţiunea prevăzută de art. 248 C. pen., raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), aşa cum a fost trimis în judecată şi ca atare a schimbat încadrarea juridică conform art. 334 C. proc. pen.
Schimbarea încadrării juridice s-a impus pentru că până la data judecării cauzei a intervenit o lege mai favorabilă prin care s-a stabilit cuantumul de peste un miliard lei pentru aprecierea faptei ca având consecinţe deosebit de grave.
Din aceleaşi raţiuni privind valoarea prejudiciului fapta inculpatului S.M. de a crea părţii civile B.C.I.Ţ. un prejudiciu de 200.000.000 lei prin încheierea contractului de credit nr. 226 din 9 martie 1998 folosind contracte de ipotecă false, precum şi acte fictive pentru societate, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi nu infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., aşa cum a fost trimis în judecată.
Fapta aceluiaşi inculpat de a prezenta părţii civile la încheierea contractelor de credit nr. 226 din 9 martie 1998 şi nr. 167 din 28 iulie 1997 actele firmei fictive S.C. M.F. S.R.L. Brăila şi documentele contabile încheiate în fals, constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi nu infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen., schimbând încadrarea juridică în acest sens.
| ← CSJ. Decizia nr. 1730/2003. Penal. Conflict de competenta.... | CSJ. Decizia nr. 1743/2003. Penal → |
|---|
