CSJ. Decizia nr. 4536/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4536/2003
Dosar nr.1059/2003
Şedinţa publică din 15 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1075 din 14 noiembrie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a dispus următoarele:
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor O.V. şi O.M. din cea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 în cea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.
1. În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatului O.V., din cea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în cea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi, respectiv, din cea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în cea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe inculpatul O.V. la 12 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului O.V. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani.
În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 12 ani închisoare şi s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 şi art. 67 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă perioada reţinerii şi arestarea preventivă de la 30 octombrie 2001, la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, a confiscat de la inculpat cantitatea de 3,35 g heroină.
2. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpata O.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 2 ani.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă reţinerea de 24 de ore din 18 septembrie 2001.
În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la câte 2.500.000 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care câte 300.000 lei onorariu avocat oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că, în urma unei percheziţii efectuate în 18 septembrie 2001, la domiciliul inculpaţilor O.M. (mamă şi fiu) s-au descoperit 28 doze de heroină în greutate totală de 3,84 g, iar din cercetări a reieşit că ambii se ocupau cu traficul de stupefiante, iar inculpatul O.V. era şi consumator de droguri.
Astfel, într-un şifonier aflat în sufragerie s-au descoperit 26 de doze de heroină, iar alte două au fost aruncate de inculpata O.M. în spatele televizorului (0,24 grame) în încercarea de a le ascunde.
În aceeaşi împrejurare, în coşul de gunoi din bucătărie au fost găsite pungi ce aveau decupaje concentrice, iar într-o cameră, un tub de medicamente ce conţinea 12 comprimate care mai târziu s-a constatat a fi de scobutil, deşi O.M. le primise în aceeaşi zi ca fiind metadonă contra unei doze de heroină.
În faţa instanţei, inculpata O.M. a recunoscut că fiul său, inculpatul O.V. este consumator de droguri, dar că, în acelaşi timp, se ocupa şi cu traficarea unor asemenea substanţe, fiind căutat frecvent de mai mulţi tineri.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii, care au criticat-o, sub aspectul condamnării lor pentru infracţiunea de trafic de stupefiante în condiţiile în care O.V. este doar consumator, iar O.M. nu a săvârşit nici o faptă, în plus este şi bătrână, în vârstă de 67 ani, suferind de afecţiuni cardio – vasculare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 55/ A din 6 februarie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor, a dedus prevenţia inculpatului O.V. de la 30 octombrie 2001, la zi şi i-a obligat la plata cheltuielilor judiciare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri inculpaţii O.V. şi O.M.
Inculpatul O.V. a solicitat reducerea pedepsei aplicate, iar inculpata O.M. a solicitat achitarea sa.
Recursurile sunt nefondate.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au stabilit, în mod corect, situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 4 din Legea nr. 143/2000.
Astfel este dovedit, în baza declaraţiilor martorilor O.V., P.V.G. şi D.C., a raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, coroborate cu cele ale inculpaţilor, că aceştia din urmă se ocupau cu traficul de stupefiante, inculpatul O.V., fiind şi consumator de stupefiante.
Având în vedere aceste probe, în mod corect, instanţele au condamnat pe inculpaţi.
Stabilită fiind vinovăţia inculpaţilor, instanţa de fond a aplicat acestora pedepse corect individualizate, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi proporţională cu pericolul social al faptelor comise.
Întrucât criticile din recursurile declarate sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, urmează a se respinge recursurile, cu obligarea recurenţilor la cheltuieli judiciare către stat.
Totodată se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului O.V., timpul arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii O.V. şi O.M. împotriva deciziei penale nr. 55/ A din 6 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului O.V., timpul arestării preventive de la 30 octombrie 2001, la 15 octombrie 2003.
Obligă pe recurenţi să plătească statului sumele de câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4535/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4537/2003. Penal → |
---|