CSJ. Decizia nr. 4843/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4843/2003
Dosar nr. 2554/2003
Şedinţa publică din 29 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 231 din 11 martie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpata B.I. din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de inculpata P.M. din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Tribunalul a dispus condamnarea inculpatelor:
- B.I. la pedeapsa de 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi cu art. 74 lit. a) şi c) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus durata arestării preventive de la 12 noiembrie 2002, la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatei.
- P.M. la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 65 C. pen., a fost interzisă inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus perioada arestării preventive de la 12 noiembrie 2002, la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatei.
În baza art. 17, Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea cantităţii de 2,650 gr. heroină în amestec cu cofeină, depusă la Camera de Corpuri Delicte, Direcţia cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă, I.G.P.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 1.000.000 lei depusă la C.E.C., Agenţia Victoria, a sumei de 203 dolari SUA, depusă la B.N.R., Sucursala Mun. Bucureşti, Serviciul Tezaur şi Casierie şi a sumei de 2.400.000 lei, depusă la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată fiecare inculpată la plata a câte 5.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele: la data de 11 noiembrie 2002 organele de urmărire penală s-au deplasat în str. Maior Băcilă, găsind în apartamentul respectiv o serie de persoane care au recunoscut că sunt consumatori de heroină, indicând pe C.E. drept furnizor principal. Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a dispus disjungerea cauzei cu privire la persoanele anterior menţionate, urmând să se întocmească un dosar separat.
Numitul C.E. a indicat, ulterior, furnizorii de stupefiante.
Au fost emise autorizaţii pentru folosirea investigatorilor acoperiţi şi pentru procurarea de droguri, substanţe chimice şi precursori, consemnându-se seriile a 24 de bancnote de câte 100.000 lei, fiind date lui C.E. (20 de bancnote) şi alta (4 bancnote) colaboratorului C.
La data de 11 noiembrie 2002 C.E. s-a deplasat în str. Paroşeni şi a cerut inculpatei P.M. să-i vândă 10 bile de heroină, pentru suma de 200.000 lei; aceasta a acceptat, a luat bani, s-a deplasat la locuinţa inculpatei B.I. (din aceeaşi curte), căreia i-a cerut 5 bile de heroină, dându-i în schimb 1.000.000 de lei, din cele două milioane primite. Ulterior, a ieşit în curte pentru a-i da drogurile lui C.E., fiind surprinsă de organele de urmărire, dar fiind noapte a reuşit să arunce heroina în curtea unui imobil. Asupra sa a fost găsită suma de 1.000.000 lei, din cei 2.000.000 lei primiţi.
În aceeaşi noapte, inculpata B.I. a primit de la colaboratorul C. suma de 4.000.000 lei, preţ pentru care i-a dat 2 bile de heroină.
În urma percheziţiei domiciliare, la locuinţa inculpatei B.I. s-au găsit 108 bile de heroină, 1.400.000 lei, 1.000.000 lei primit de la P.M. şi 400.000 lei de la colaboratorul C., 1.000.000 lei şi 203 dolari SUA.
Conform rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 noiembrie 2002 şi din 13 noiembrie 2002, rezultă că substanţele examinate (108 bile, 2,78 gr. şi 2 bile, 0,047 gr.) conţin un amestec de heroină cu cofeină.
Inculpatele au recunoscut în totalitate faptele săvârşite.
Starea de fapt şi vinovăţia inculpatelor au fost stabilite prin administrarea materialului probator în cauză: procese verbale, autodenunţ al numitului C.E., rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, planşe fotografice, declaraţiile inculpatelor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatele, solicitând reducerea pedepselor aplicate.
Prin Decizia penală nr. 299/ A din 26 mai 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins apelurile, ca nefondate.
S-a dedus, în temeiul art. 381 C. proc. pen., prevenţia de la 12 noiembrie 2002, la 26 mai 2003.
În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., inculpata P.M. a fost obligată la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300.000 lei, onorariu avocat oficiu, urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată inculpata B.I. la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii au declarat în termen legal recurs, inculpatele solicitând admiterea acestora, casarea hotărârilor atacate şi redozarea pedepselor aplicate în sensul reducerii cuantumului acestora. Temeiul juridic al recursurilor îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursurile sunt nefondate.
Din analiza actelor dosarului şi a hotărârilor anterior pronunţate rezultă că instanţele au stabilit corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatelor, fiind administrate toate probele necesare şi utile cauzei, în vederea unei juste încadrări juridice a infracţiunilor săvârşite.
În raport de cuantumul pedepselor aplicate, Curtea apreciază că acestea sunt judicios individualizate, avându-se în vedere gravitatea faptelor comise, de săvârşirea lor în formă continuată şi, nu în ultimul rând, de desfăşurarea activităţii infracţionale ca mijloc de procurare a veniturilor, vânzarea drogurilor fiind unica sursă de venit a inculpatelor.
Curtea apreciază că în mod legal şi temeinic pedepsele au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege, prin reţinerea circumstanţelor atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) şi b) C. pen., fiind luate în considerare şi lipsa antecedentelor penale, buna comportare avută anterior şi recunoaşterea faptelor de către inculpate.
În aceste împrejurări, reducerea şi mai accentuată a pedepselor aplicate, ar goli de conţinut dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind criteriile generale de individualizare şi ale art. 52 C. pen., scopul pedepsei prevăzut de acesta din urmă de a constitui un mijloc de constrângere şi reeducare devenind nerealizabil.
Pentru aceste motive şi constatând din oficiu că nu subzistă alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursurile ca nefondate.
Timpul arestării preventive se va deduce din durata pedepselor aplicate de la 12 noiembrie 2002, la zi, pentru fiecare inculpată.
Recurentele inculpate vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b), art. 38517 alin. (4) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpatele B.I. şi P.M., împotriva deciziei penale nr. 299 din 26 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca nefondate.
Deduce din pedepsele aplicate inculpatelor, perioada arestării preventive de la 12 noiembrie 2002, până la 29 octombrie 2003.
Obligă pe recurente să plătească statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4842/2003. Penal. Art.215 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4884/2003. Penal. Art.215 c.pen. Recurs → |
|---|
