ICCJ. Decizia nr. 4858/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4858/2004
Dosar nr. 1613/2004
Şedinţa publică din 29 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 243 din 24 octombrie 2003, Tribunalul Hunedoara a condamnat pe următorii inculpaţi:
- B.D.P. la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. c) şi h), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
- B.I.L. la 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. c) şi h), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
- S.D.R. la 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. c) şi h), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26, raportat la art. 217 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare.
Prin aceeaşi sentinţă au mai fost condamnaţi inculpaţii B.I.C. zis P. la câte 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. c) şi h) C. pen., pentru inculpatul B.I.C. şi cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi la câte un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) C. pen., pentru inculpatul B.I.C. şi cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., iar în ce-l priveşte pe inculpatul B.I.C. şi cu aplicarea art. 83 C. pen., să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, iar inculpatul S.D. pedeapsa de 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen., pentru toţi inculpaţii, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., au fost obligaţi în solidar inculpaţii:
- B.D.P., B.I.L., S.D.M. şi S.D.R. să plătească părţii civile S.C. R. S.A. Orăştie suma de 10.800.000 lei din prejudiciul total de 15.264.000 lei;
- S.D.R., B.I.C., B.D.P. şi B.I.L. să plătească părţii civile S.C. R. S.A. Deva suma de 55.506.157 lei despăgubiri civile;
- B.D.P., B.I.L. şi S.D.R., să plătească părţii civile S.C. R. S.A. Deva, suma de 19.208.973 lei despăgubiri civile.
În baza art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea corpului delict, respectiv toporul folosit la săvârşirea faptelor şi aflat în Camera de corpuri delicte a Tribunalului Hunedoara, înregistrat la Registrul de corpuri delicte la poziţia 43.
În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii B.D.P., B.I.L., B.I.C. şi S.D.M. la câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 600.000 lei onorariu pentru apărătorii din oficiu, iar pe inculpatul S.D.R. la 600.000 lei cu acelaşi titlu.
S-a reţinut că, în data de 11 august 2002, în jurul orelor 11,00, inculpaţii B.D.P., B.I.L. şi S.D.R. s-au dus să sustragă împreună un cablu telefonic şi lampadare electrice de la R. Orăştie, pentru a le valorifica.
Inculpaţii au pătruns prin gardul ce împrejmuia societatea, iar după ce inculpatul B.I.L. a tăiat cablul de pe stâlpul de susţinere cu ajutorul unui cleşte şi a demontat 6 lămpi, ceilalţi inculpaţi au adunat cablul în 8 colaci, pe care i-au depozitat lângă gardul împrejmuitor.
În jurul orelor 14,00, inculpatul B.D.P. a luat legătura telefonic cu inculpatul S.D.R., căruia i-a spus ce au făcut şi l-a solicitat să vină cu maşina sa la locul de depozitare a bunurilor sustrase, pentru a le transporta, fapt cu care acesta a fost de acord.
În timp ce încercau să pună bunurile sustrase în maşină, paznicii de la societate i-au observat şi i-au somat, folosind armamentul din dotare şi în timp ce îi urmăreau, au observat autoturismul inculpatului S.D.R., reţinând numărul de înmatriculare şi culoarea acestuia.
Din adresa S.C. R. S.A. Orăştie a rezultat că valoarea totală a prejudiciului cauzat prin faptă este de 15.264.000 lei, din care s-a recuperat suma de 4.464.000 lei, iar pentru suma de 10.800.000 lei, s-a constituit parte civilă.
În prima decadă a lunii septembrie 2002, inculpaţii S.D.R. şi B.I. s-au înţeles să sustragă cablu telefonic de pe stâlpii aflaţi pe Căstău Sibişel şi i-au contactat şi pe inculpaţii B., astfel că în 10 septembrie 2002, în jurul orelor 22,00, s-au deplasat împreună, cu autoturismul inculpatului S.D.R., la locul arătat mai sus, oprind maşina în apropierea blocului de locuinţe nr. 3 Beriu. În continuare, cu ajutorul unui topor au tăiat cablul telefonic dintre 8 stâlpi, după care l-au transportat la locuinţa inculpatului B.D.P., din Orăştie.
După ce au îndepărtat de pe cablu învelişul de material izolant, inculpaţii S.D.R. şi B.D.P. au valorificat cuprul în Sebeş, contra sumei de 1.200.000 lei.
Prejudiciul cauzat părţii civile S.C. R. S.A. Hunedoara a fost de 55.506.157 lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă.
În după amiaza zilei de 12 septembrie 2002, în jurul orelor 15,00, inculpaţii B.D.P., B.I.L., S.D.R. s-au deplasat, din nou, cu acelaşi autoturism în zona localităţii Căstău Sibişel, de unde au mai sustras cablu telefonic aparţinând aceleiaşi părţi civile.
În noaptea aceleiaşi zile, în jurul orelor 23,00, aceiaşi inculpaţi s-au deplasat, în acelaşi mod şi în acelaşi loc, unde, cu ajutorul unui topor au secţionat din nou cablul telefonic, pe care l-au făcut colac în vederea transportării lui, însă au fost prinşi de organele de poliţie.
Prin faptele arătate mai sus, aceleiaşi părţi civile i s-a cauzat un prejudiciu în valoare de 19.208.273 lei.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii B.D.P., B.I.L., S.D.R. şi numitul B.G., tatăl inculpatului B.I.C.
Inculpatul B.I.L. a criticat sentinţa sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând atât reducerea cuantumului acesteia, prin reţinerea circumstanţelor atenuante, prevăzute de art. 74 C. pen., cât şi sub aspectul modului de executare a pedepsei, cerând aplicarea art. 861 C. pen.
Inculpaţii B.D.P. şi S.D.R. au cerut, prin apărătorul lor reducerea pedepselor aplicate.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 46/ A din 12 februarie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor, obligându-i la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpaţii B.D.P. şi S.D.R. şi la onorariile pentru apărarea din oficiu, care se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.I.L., reiterând motivele din apel.
Recursul este nefondat.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că instanţa de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Instanţa de apel, în mod corect, a apreciat că scopul pedepsei aplicate inculpatului B.I.L., acela de prevenire a noi infracţiuni nu poate fi atins prin aplicarea prevederilor referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Aşa fiind, recursul bazat pe reiterarea aceleiaşi critici, apare ca nefondat şi va fi respins ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile referitoare la reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către stat a onorariului pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I.L. împotriva deciziei penale nr. 46/ A din 12 februarie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4856/2004. Penal. Art.20, 174 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4859/2004. Penal. Art.215 alin.1 c.pen. Recurs → |
|---|
