ICCJ. Decizia nr. 2494/2005. Penal. Art.208,209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2494/2005
Dosar nr. 6629/2004
Şedinţa publică din 14 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 238 din 21 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr. 1304/2004, s-a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpaţii C.N. şi B.M. din infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), şi în această încadrare juridică, făcând aplicarea şi a dispoziţiilor art. 74, art. 76 lit. c) şi art. 80 C. pen., şi în această încadrare juridică, inculpaţii au fost condamnaţi la câte un an şi 8 luni închisoare.
De asemenea, s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de aceiaşi inculpaţi, din infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în infracţiunea de distrugere în formă continuată, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), şi în această încadrare juridică, au fost condamnaţi la câte 15 zile închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea, de câte un an şi 8 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpaţii F.P. şi F.G. din infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în infracţiunea de distrugere în formă continuată, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) C. pen. şi în această încadrare juridică, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., au fost condamnaţi la câte 15 zile de închisoare.
De asemenea, inculpaţii F.P. şi F.G. au fost condamnaţi şi la câte o pedeapsă de un an şi 4 luni închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 şi art. 76 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca dintre pedepsele aplicate, inculpaţii F.P. şi F.G. să execute pedeapsa cea mai grea, de câte un an şi 4 luni închisoare.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpatul B.V. din infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. b) şi art. 75 lit. a) C. pen. şi făcând aplicarea art. 74, art. 76 lit. d) şi art. 80 C. pen., a fost condamnat la o pedeapsă de 15 zile de închisoare.
De asemenea, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din tentativă la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., referitor la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) C. pen., în tentativă la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 20, referitor la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), şi în această încadrare juridică inculpatul a fost condamnat la 10 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul B.V. să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 luni închisoare.
Inculpatul B.A. a fost condamnat la 10 luni închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. c) C. pen. şi la 15 zile închisoare, pentru infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 74 şi art. 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul B.A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 luni închisoare.
S-a aplicat inculpaţilor şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., inculpaţii C.N., F.P., F.G. şi B.M. au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 138.174.228 lei, despăgubiri civile către partea civilă S.N.I.F., sucursala Brăila.
De asemenea, inculpaţii C.N., F.P., F.G., B.M., B.A. şi B.V. au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 33.921.431 lei, despăgubiri civile către partea civilă S.N.I.F., sucursala Brăila.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpaţii locuiesc în comuna Galbenu, satul Sătuc, lucrează ca muncitori sezonieri şi au o situaţie materială precară.
Pentru a obţine bani, inculpaţii C.N., F.P., F.G. şi B.M. s-au înţeles să meargă împreună la staţia de irigaţii nr. 17 aparţinând S.N.I.F., sucursala Brăila, pentru a sustrage componente din instalaţia de irigaţie în vederea valorificării ca fier vechi.
În baza acestei înţelegeri, în ziua de 26 ianuarie 2004, s-au deplasat cu o sanie la Staţia de irigaţie nr. 17 şi cu ajutorul unui baros au spart mai multe vane şi carcase de fontă şi au transportat spărturile în sat, iar aici au trimis materialele prin minorii F.A. şi F.C. la centrul de colectare din comuna Galbenu. Martorul I.Şt., achizitor, a preluat materialul, achitând minorilor suma de 130.000 lei, ce a ajuns în posesia inculpaţilor.
În ziua următoare, 27 ianuarie 2004, cei patru inculpaţi au mers din nou la staţia de irigare, şi, procedând ca în ziua precedentă, au sustras componente din fontă, prin distrugerea lor şi apoi, tot prin minorii F.A. şi F.C. le-a valorificat la acelaşi centru de colectare, încasând suma de 182.000 lei.
În ziua de 29 ianuarie 2004, inculpaţii şi-au continuat activitatea infracţională şi cu participarea inculpaţilor B.A. şi B.V. Cei şase inculpaţi, cu ajutorul unei lopeţi şi a unui baros au spart mai multe părţi din instalaţia de irigaţii. Activitatea infracţională a fost întreruptă de apariţia poliţiştilor de la postul din comună.
Prin expertiza efectuată la urmărirea penală s-a constatat că valoarea distrugerilor, din data de 26 - 27 ianuarie 2004, este de 138.174.228 lei, iar din data de 28 ianuarie 2004 de 33.021.431 lei. Aceste valori, includ şi c/val. pieselor sustrase prin distrugere (92.197.248 lei, pentru faptele din 26 - 27 ianuarie 2004 şi 23.154.560 lei pentru fapta din 28 ianuarie 2004).
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii B.V., B.A. şi F.G., acesta din urmă retrăgându-şi ulterior apelul.
Prin Decizia penală nr. 582/ A din 25 octombrie 2004, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor B.V. şi B.A., reţinând că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor apelanţi corespund probelor administrate, care au fost complet analizate şi just apreciate, iar pedepsele aplicate au fost corect individualizate.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs inculpatul B.A. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recurentul a reiterat susţinerile din apel, în sensul că pedeapsa de 10 luni închisoare cu executarea în regim de detenţie este prea severă faţă de circumstanţele sale personale şi împrejurările în care s-a comis fapta şi a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 861 alin. (3) C. pen., respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Recursul nu este întemeiat.
Verificând hotărârile pronunţate în raport de critica invocată, Înalta Curte constată, că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, cu respectarea criteriilor de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la dozarea acesteia avându-se în vedere deopotrivă, pericolul social al faptelor comise, cât şi datele ce caracterizează persoana recurentului în favoarea căruia s-au reţinut circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen.
O reindividualizare a pedepsei nu se justifică atâta timp cât instanţele au avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi au dat dovadă de clemenţă orientându-se spre pedepse situate sub limita minimă prevăzută de textul incriminator.
Înalta Curte apreciază că aplicarea dispoziţiilor art. 861 alin. (3) C. pen., în ceea ce-l priveşte pe inculpatul recurent nu ar permite satisfacerea scopului pedepsei astfel cum a fost prevăzut de legiuitor în art. 52 C. pen., astfel încât susţinerea recurentului nu poate fi primită.
Faţă de cele arătate, având în vedere că verificând Decizia atacată în raport şi cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa şi a altor motive, care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpat este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 582/ A din 25 octombrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 91/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2604/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
