ICCJ. Decizia nr. 3931/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 493 din 15 septembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Brașov, au fost condamnați inculpații:
- C.R., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. c) C. pen., pedepse care au fost contopite conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 6 luni, dispunându-se, în final, ca făptuitorul să execute 5 ani închisoare;
- R.C.I., la pedeapsa de 4 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), d) și c) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și la 4 ani și 6 luni închisoare, pentru complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pedepse care au fost contopite și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu un an, astfel încât, în final, s-a dispus ca inculpatul să execute rezultanta de 5 ani și 6 luni închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.;
- S.N.T., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 lit. c) și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP);
- S.H.M., la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- T.C.M., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 99 și urm. C. pen.
Conform art. 71 C. pen., li s-au interzis inculpaților C.R., R.C.I., S.N.T. și S.H.M., drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), din momentul rămânerii definitive a sentinței și până la terminarea executării pedepselor.
în temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului C.R. și conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată detenția acestuia începând cu data de 11 februarie 2004 la zi, constatându-se că inculpații R.C.I., S.N.T. și S.H.M. sunt arestați în altă cauză.
Conform art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului T.C.M. pe durata termenului de încercare de 4 ani și 6 luni.
în latură civilă, inculpații C.R., S.H.M. și T.C.M., acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente T.G. și R.C.I., acesta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R.B. SRL Brașov, să plătească părții civile SC P.G. SRL Brașov, suma de 260.000.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în perioada octombrie 2002 - februarie 2003, în opt rânduri inculpații C.R., T.C.M., S.H.M., cu sprijinul inculpatului R.C.I. care efectua serviciul de pază, au sustras din depozitul SC P.G. SRL Brașov 150 de anvelope, iar inculpatul S.N.T. se face vinovat de sustragerea, împreună cu ceilalți a 140 bucăți anvelope de diferite dimensiuni.
Prima instanță a constatat că nu se poate reține în sarcina inculpaților sustragerea unui număr de 823 anvelope, întrucât deși inventarul întocmit la data de 24 februarie 2003 de reprezentanții părții civile relevă această pagubă, între acesta și faptele reținute în sarcina inculpaților nu există legătură de cauzalitate.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 29/ Ap din 20 ianuarie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, inculpații C.R., S.N.T., S.H.M. și partea civilă SC P.G. SRL Brașov.
împotriva deciziei a declarat recurs partea civilă, care a susținut, în esență că, în mod greșit instanțele au reținut că inculpații au sustras, în mod repetat din depozit, cu ajutorul agentului de pază R.C.I., angajat la SC R.B. SRL Brașov, doar 150 anvelope, în realitate aceștia au furat 834 anvelope auto de diferite tipuri și dimensiuni în valoare de 1.749.190.152 lei, având în vedere împrejurările în care au fost comise faptele, inventarul din 6 decembrie 2002 și cel din 24 februarie 2003, data intrării în gestiune a anvelopelor și faptul că partea responsabilă civilmente a recunoscut că datorează această sumă în condițiile stabilite de comun acord, prin convenția de plată nr. 114 din 31 martie 2004.
Recursul este nefondat.
Instanțele au reținut o reală situație de fapt în concordanță cu probele administrate, iar încadrarea juridică este legală.
în ceea ce privește latura civilă a cauzei, este de reținut că în plângerea penală formulată în cursul urmăririi penale recurenta parte civilă a arătat că, la data de 24 februarie 2003, s-a constatat că din depozitul societății situat în Brașov, str. Cărămidăriei, lipsesc un număr de 823 bucăți anvelope, în valoare de 1.386.852.147 lei la care se adaugă TVA în sumă de 263.501.908 lei.
în cursul cercetării judecătorești, prin adresa nr. 142 din 12 mai 2004, SC P.G. SRL Brașov a precizat că din depozit au fost sustrase 833 anvelope și și-a majorat pretențiile la 1.749.190.152 lei.
în legătură cu aceste ultime precizări ale părții civile pe care le invocă și în recurs, corect instanțele au reținut că nu s-a stabilit pe bază de probe certe vinovăția inculpaților pentru faptele din 28 decembrie 2003 și 25 ianuarie 2004 și este greu de crezut că ei ar fi autorii acestor sustrageri câtă vreme inculpatul R.C.I. care le permitea accesul în depozit, asigurând paza acestuia și inculpatul S.H.M. au fost arestați într-o altă cauză în cursul lunii august 2003, iar inculpatul S.N.T. a fost încarcerat în Penitenciarul Codlea, începând cu data de 30 octombrie 2003, în executarea unei alte pedepse.
Așa fiind, majorarea pretențiilor de către partea civilă, în fața primei instanțe, sunt nefondate, în cauză dovedindu-se cu certitudine că inculpații au sustras 150 anvelope și nu 834 bucăți, cât recurenta pretinde și în recurs că s-a furat.
în situația în care partea responsabilă civilmente SC R.B. SRL Brașov, al cărui salariat a fost inculpatul R.C.I., a fost de acord, printr-o convenție, cu plata integrală a despăgubirilor solicitate de partea civilă, aceasta poate acționa separat pe calea unei acțiuni civile.
în consecință, deoarece cuantumul despăgubirilor a fost corect stabilit, urmează ca, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de partea civilă SC P.G. SRL Brașov să fie respins ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3929/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3906/2005. Penal → |
|---|
