ICCJ. Decizia nr. 4627/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4627/2005

Dosar nr. 3341/2005

Şedinţa publică din 10 august 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 407 din 17 martie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul B.M., la 2 pedepse de câte 4 ani închisoare fiecare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) ale aceluiaşi cod.

În baza art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus executarea pedepsei cea mai grea, de 4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), au fost dedusă din pedeapsa aplicată prevenţia inculpatului de la 12 august 2004, la zi iar în baza art. 350 C. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.

Prin aceeaşi hotărâre a fost condamnat şi inculpatul T.M., la două pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)

În baza art. 33 lit. b) au fost contopite pedepsele aplicate şi s-a dispus executarea pedepsei cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 110 C. pen., raportat la art. 81 şi art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

S-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen.;

A fost dedusă prevenţia inculpatului de la 12 august 2004 la zi.

Totodată, în temeiul art. 350 alin. (3) C. proc. pen., a fost dispusă punerea de îndată în libertate a inculpatului T.M., dacă nu este arestat în altă cauză.

Sub aspectul laturii civile s-a luat act că părţile vătămate I.P. şi F.F.D. nu s-au constituit părţi civile.

În baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi în solidar cu partea responsabilă civilmente V.M. la plata sumei de 2.601.348 lei plus dobândă legală aferentă calculată la cursul B.N.R la data punerii în executare a hotărârii către Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 11 august 2004, în jurul orelor 23,45, în timp ce părţile vătămate I.P. şi F.F.D. aşteptau în taxi la intersecţia str. Calea Călăraşi cu str. Delea Nouă trei indivizi s-au apropiat, unul dintre aceştia solicitând o ţigară. Întrucât nu au avut ţigări cei trei au plecat, dar s-au întors după câteva minute. Inculpatul B.M. s-a apropiat având asupra sa un briceag care îl ţinea la vedere şi le-a solicitat câte 10.000 lei de fiecare.

Întrucât au negat că ar avea bani asupra lor, inculpatul B.M. a căutat la buzunare pe partea vătămată I.P., timp în care s-a apropiat şi inculpatul T.M.

Între părţile vătămate şi inculpatul B.M. a izbucnit o altercaţie verbală în urma căreia, acesta a încercat să lovească pe partea vătămată I.P., care s-a ferit dezechilibrându-se, iar inculpatul l-a înjunghiat în omoplat. Partea vătămată F.F.D. a intervenit când cei doi îl loveau pe I.P. care era căzut încercând să-l apere, fiind însă lovit şi el de cei doi inculpaţi.

La aproprierea echipajului de poliţie inculpaţii au fugit iar părţile vătămate i-au încunoştiinţat că unul dintre ei fusese lovit cu un cuţit, de cei care au fugit.

Inculpatul B.M. a fost prins şi imobilizat de organele de poliţie iar părţile vătămate au arătat că este cel care a folosit cuţitul.

Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza declaraţiilor părţii vătămate, proceselor verbale de depistare şi recunoaştere din grup, raportului de expertiză medico - legală depoziţiilor martorului M.N., M.M., probe coroborate cu declaraţiile inculpaţilor care au recunoscut infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia II-a penală pentru cauze cu minori şi familie, a respins apelul formulat de inculpatul B.M. apel ce a vizat netemeinicia sentinţei atacate.

Împotriva hotărârii instanţei de apel inculpatul în termen legal a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-a aplicat pedeapsa greşit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Recursul declarat nu este fondat.

Criticile generale de individualizare din Codul penal prevăd că la aplicarea pedepsei se ţin seama de dispoziţiile Părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşită, de persoana infractorului, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pe de altă parte art. 52 C. pen., înscrie că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

Raportând la cauza aceasta texte de lege se apreciază că orientându-se la pedeapsa de 4 ani închisoare instanţa a considerat pericolul social concret al faptei, aceasta aducând atingere patrimoniului şi integrităţii fizice a persoanei vătămate împrejurărilor în care fapta a fost comisă (cu un minor, noaptea în loc public, folosindu-se de un briceag, dar şi persoana făptuitorului, necunoscut cu antecedente penale.

Prin urmare, pedeapsa aplicată inculpatului orientată către minimul special, a fost bine proporţionalizată, fiind de natură să contribuie la îndreptarea infractorului.

În raport de considerentele expuse recursul, declarat nu este fondat şi în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Se va computa perioada arestării preventive, iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat din care onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva deciziei penale nr. 391/ A din 12 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 august 2004 la 10 august 2005.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei (400.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 august 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4627/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs