ICCJ. Decizia nr. 5587/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 76 din 7 martie 2005, Tribunalul Giurgiu i-a condamnat pe inculpații P.V. și N.V. după cum urmează:

I. în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei comisă de inculpatul P.V. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) (părți vătămate V.V. și V.S.).

în baza art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe inculpatul P.V., la o pedeapsă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (părți vătămate V.V. și V.S.).

în baza art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat același inculpat, la pedeapsa de 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (părți vătămate M.R., M.E., M.M. și M.V.).

în baza art. 197 alin. (1) și (2) lit. a), cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

în baza art. 33 lit. a), raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

în baza art. 61 alin. (1) C. pen., a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 783 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2119 din 15 decembrie 2000 a Judecătoriei sectorului 1 București.

în baza art. 39 alin. (2) C. pen., a contopit restul de 783 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2119 din 15 decembrie 2000 a Judecătoriei sectorului 1 București, cu pedeapsa aplicată în cauză și a dispus ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.

II. în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei comisă de inculpatul N.V. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) (părți vătămate V.V. și V.S.).

în baza art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat inculpatul N.V., la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (părții vătămate V.V. și V.S.).

în baza art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat același inculpat, la pedeapsa de 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 63 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (părți vătămate M.R., M.E., M.M. și M.V.).

în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei comisă de inculpatul N.V. din infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

în baza art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe inculpat la 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.

în baza art. 364 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ. și 1003 C. civ., au fost admise în parte acțiunile civile formulate de părțile civile V.V., V.S. și V.V.

Au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei la data efectuării plății a sumei de 10.000 dolari S.U.A., din care 7.000 dolari S.U.A. reprezentând daune morale și 3.000 dolari S.U.A. reprezentând daune morale către părțile civile V.V. și V.S.

Au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei la data efectuării plății a sumei de 5.000 dolari S.U.A. către partea civilă V.V.

S-au admis în parte acțiunile civile formulate de părțile civile M.M. și M.V.

Au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei la data efectuării plății a sumei de 2.500 dolari S.U.A., reprezentând daune materiale către partea civilă M.V.

S-a luat act că părțile vătămate M.R. și M.E. nu s-au constituit părți civile.

în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpații au fost obligați la câte 8.000.000 lei fiecare, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, că în noaptea de 19 septembrie 2000, inculpații P.V. și N.V. s-au deplasat cu un autoturism marca BMW, au oprit în curtea părților vătămate, din comuna Roata de Jos, jud. Giurgiu, au intrat în casă prin forțarea ușii de acces, de unde au sustras bijuterii din aur în valoare de circa 500 grame.

Din certificatul medico-legal rezultă că părțile vătămate V.V. și V.S. au suferit leziuni produse prin lovire cu corpuri dure, partea vătămată V.V. necesitând aproximativ 4-5 zile îngrijiri medicale.

în perioada în care minora V.V. s-a aflat la etajul locuinței, profitând de situație, inculpații P.V. și N.V. au întreținut cu aceasta raporturi sexuale normale.

Din certificatul medico-legal nr. 488/ E din 20 septembrie 2000 emis de S.J.M.L. Giurgiu, rezultă că minora V.V. prezintă o deflorare recentă de 12-24 ore.

în noaptea de 18 februarie 2001, folosind același mod de operare, inculpații împreună cu alte 3-4 persoane, au pătruns în locuința părților vătămate M.R., M.E., M.V. și M.M. prin forțarea ușii de acces, acestea fiind supuse la diferite acte de agresiune și amenințări din partea inculpaților, de unde au sustras suma de 1.000 dolari S.U.A., un lănțișor cu o cruciuliță de 9 grame, un ghiul de aur de la gât și o verighetă din argint de la partea vătămată M.M.; de asemenea, inculpații au mai sustras un set de cești de cafea, o husă din vinilin și un radiocasetofon cu CD, husa fiind restituită părții vătămate.

Din actele medico-legale aflate la dosar rezultă că părțile vătămate M.M. și M.V. au prezentat leziuni multiple pe față și corp, leziunile fiind produse cu corpuri dure și înțepătoare fiecare necesitând pentru vindecare 12-14 zile îngrijiri medicale.

Din certificatul medico-legal nr. 133/ C din 27 februarie 2001 rezultă că partea vătămată M.R. a prezentat leziuni produse prin lovire cu corpuri dure, necesitând pentru vindecare 3-4 zile îngrijiri medicale.

Cu privire la infracțiunile comise inculpații au avut o atitudine procesuală oscilantă, inițial negând participarea la comiterea vreunei infracțiuni, iar ulterior recunoscând parțial săvârșirea acestora, respectiv inculpatul P.V. recunoscând comiterea alături de alte persoane a celor două infracțiuni de tâlhărie, iar inculpatul N.V. recunoscând participarea la comiterea infracțiunii de tâlhărie din comuna Clejani.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații P.V., N.V., părțile civile V.V., V.S., M.M., M.V. și părțile vătămate M.R., M.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inculpatul N.V. a solicitat achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunilor din noaptea de 19 septembrie 2000, tâlhărie și viol, motivând că nu a comis aceste fapte, iar recunoașterea din grup făcută de partea civilă V.S., pentru infracțiunea de tâlhărie și de partea civilă V.V., pentru infracțiunea de viol nu pot dovedi vinovăția sa în lipsa altor probe, iar pentru săvârșirea infracțiunii comisă, în noaptea de 18 februarie 2001 a solicitat redozarea pedepsei aplicate invocând poziția sa sinceră pe parcursul procesului penal.

Inculpatul P.V. a solicitat achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de viol pentru care a fost condamnat, motivând că nu a comis această faptă iar în cauză nu există probe care să dovedească vinovăția sa, partea civilă V.V. nu a fost sinceră în plângerea formulată.

Cu privire la infracțiunea de tâlhărie pentru care a fost condamnat inculpatul P.V. a solicitat redozarea pedepsei aplicate, susținând că aceasta este excesivă față de atitudinea sa sinceră.

Părțile civile V.V., V.S. și M.V. au criticat hotărârea ca netemeinică în ce privește latura civilă a cauzei, motivând că nu li s-au restituit toate bunurile sustras de inculpați, iar cuantumul despăgubirilor civile stabilite de prima instanță este mai mic decât cel solicitat.

Părțile civile V.V., M.M. și părțile vătămate M.R. și M.E. nu au înțeles să motiveze în scris apelurile declarate în cauză și nici să le susțină oral în fața instanței, deși au fost legal citați.

Prin decizia penală nr. 381/ A din 6 mai 2005 pronunțată de secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie de la Curtea de Apel București, apelurile au fost respinse ca nefondate.

Nemulțumiți de această hotărâre, prin cererile trimise din penitenciar, inculpații au declarat recurs, în termenul legal inculpatul P.V. a criticat sentința și decizia ca nelegală și netemeinică solicitând în principal casarea și restituirea cauzei la procuror în vederea extinderii cercetărilor și cu privire la numiții I.O.G., I.P.M.T., C.C., M.I. care au participat alături de el la săvârșirea infracțiunilor, în data de 19 septembrie 200, în comuna Roata de Jos, Giurgiu și respectiv I.P., I.O.G., R.I., A.E.M.M. și I.T. care au participat alături de el și coinculpatul N.V. la săvârșirea infracțiunii, din noaptea de 18 februarie 2001, în comuna Clejani, jud. Giurgiu.

în subsidiar a solicitat redozarea pedepselor care sunt exagerat de aspre.

Inculpatul N.V. nu și-a motivat recursul, iar apărătorul acestuia a cerut casarea sentinței și deciziei și restituirea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de tâlhărie din comuna Roata de Jos, la data de 19/20 septembrie, deoarece inculpatul n-a recunoscut săvârșirea faptei iar probele sunt contradictorii.

Recursurile sunt nefondate.

Din ansamblul actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, a dat încadrarea juridică legală faptelor săvârșite de inculpați, iar la individualizarea pedepselor au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pedepsele fiind just individualizate.

Potrivit art. 317 C. proc. pen., judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere a procesului penal, și la fapta și persoana la care se referă extinderea.

Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane reglementată de dispozițiile art. 337 C. proc. pen., se poate face numai la cererea procurorului, atunci când în cursul judecății se descoperă date cu privire la participarea și a unei alte persoane la săvârșirea faptei prevăzută de legea penală pusă în sarcina inculpatului.

Potrivit art. 337 alin. (2) C. proc. pen., dacă instanța găsește cererea întemeiată, o admite și procedează potrivit dispozițiilor art. 336 C. proc. pen.:

- dacă procurorul declară că pune în mișcare acțiunea penală, procedează la judecarea cauzei și cu privire la acele persoane;

- dacă procurorul declară că nu pune în mișcare acțiunea penală, dar cere trimiterea cauzei la procuror în condițiile art. 333, instanța poate reveni asupra extinderii procesului penal sau poate dispune trimiterea la procuror.

Cum în cauză nu s-a cerut extinderea procesului penal, instanța sesizată cu judecarea celor doi inculpați nu putea să trimită cauza la procuror pentru extinderea și cu privire la alte persoane care au participat la săvârșirea faptei soluția fiind legală și temeinică.

Vinovăția inculpaților a fost reținută pe baza declarațiilor părților vătămate și martorilor audiați în cauză coroborate și cu recunoașterea parțială a inculpatului N.V. și totală a inculpatului P.V.

Nici motivul de recurs invocat de inculpatul P.V. referitor la greșita individualizarea a pedepsei nu este întemeiat.

La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor de tâlhărie săvârșite pe timp de noapte prin violență deosebită față de mai multe persoane dar și starea de recidivă inculpatul fiind condamnat începând cu anul 1994 de patru ori la pedepse între 1 și 5 ani închisoare pentru infracțiuni de furt, tâlhărie și infracțiuni prevăzute de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966.

Așa fiind, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile urmează a fi respinse ca nefondate.

Au fost văzute și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5587/2005. Penal