ICCJ. Decizia nr. 6277/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 143 din 15 martie 2005, pronunțată de Tribunalul Bacău, a fost condamnat inculpatul G.R., la 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), ca urmare a schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) alin. (3) teza 1 C. pen., și la 2 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 11din Legea nr. 61/1991, republicată, cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Tribunalul Bacău l-a condamnat, prin aceeași sentință, și pe inculpatul B.A.F., la 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), ca urmare a schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a), cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
Conform art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților pe durata termenului de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 și art. 110 C. pen., și le-a atras atenția asupra prevederilor art. 83 C. pen.
în temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea sabiei tip Ninja aparținând inculpatului G.R., aflată în camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.
Inculpații au fost obligați în solidar și fiecare în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 10 milioane lei cu titlu de daune morale și 3 milioane lei cheltuieli judiciare către partea civilă G.M.I.
Inculpații au mai fost obligați în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, că în seara de 8 februarie 2004, partea vătămată G.M.I., în vârstă de 14 ani, a plecat de acasă deoarece se certase cu mama sa și a ajuns la barul P. din satul Barati, comuna Mărgineni, județul Bacău, unde s-a întâlnit cu S.M.L. și B.A.F., după care s-a deplasat la barul Z. unde se aflau G.R., G.L. și între timp au sosit și primii doi. în cadrul discuțiilor, minora le-a adus la cunoștință că nu se poate întoarce acasă, datorită relațiilor tensionate cu mama sa, iar G.L. s-a oferit să o cazeze temporar.
Partea vătămată însoțită de ceilalți tineri au mers la domiciliul lui G.L. și pe drum, la propunerea lui S.M.L. a consimțit să întrețină raport sexual cu acesta, act care s-a consumat ulterior, într-o anexă a locuinței. După aceea, inculpații au întrebat-o pe partea vătămată dacă acceptă să întrețină și cu ei relații sexuale iar răspunsul acesteia a fost afirmativ.
Prima instanță a mai constatat că în timp ce partea vătămată întreținea raport sexual cu S.M.L., inculpații i-au observat pe drum, pe părinții acesteia care o căutau și de teamă G.L. le-a cerut să părăsească curtea locuinței sale. Făptuitorii au plecat împreună cu G.M.I. pe drumul din spatele locuinței, pe râul Nigel. în întuneric, martorul G.L. a observat că cei trei s-au oprit, fapt pentru care s-a deplasat să vadă ce se întâmplă și i-a văzut stând de vorbă iar partea vătămată nu era speriată. Martorul s-a întors, i-a relatat lui S.M.L. cele întâmplate după care au mers împreună în același loc și l-au văzut pe B.A.F. întreținând raport sexual cu victima, G.R. i-a spus martorului G.L. că a avut și el raport sexual cu partea vătămată, dar cu consimțământul acesteia.
După aceea minora a fost condusă la domiciliul părinților săi de martorul G.L. aceștia aflând de la fiica și însoțitorul ei de cele întâmplate.
Partea vătămată fiind examinată medical, la data de 9 februarie 2004, s-a constatat că este virgină anatomic, dar prezența spermatozoizilor la examenul citologic atestă un raport sexual de dată recentă, menținându-se integritatea membranei himenale.
S-a mai constatat că G.M.I. prezintă sindromul imuno-deficitar dobândit (infecție virus HIV) fiind diagnosticată cu această afecțiune la câteva luni după naștere, acest aspect nefiind cunoscut de minoră.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 199 din 14 iunie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de parchet prin care s-a susținut că eronat prima instanță a schimbat încadrarea juridică în infracțiunea de act sexual cu un minor.
Instanța de control judiciar a reținut că partea vătămată și-a dat consimțământul să întrețină raporturi sexuale cu inculpații, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de viol.
împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău are a susținut în esență următoarele:
- în mod greșit celor doi inculpați li s-au aplicat pedepse complementare de câte un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., deoarece, conform art. 109 alin. (3) C. proc. pen., minorilor nu li se poate aplica o asemenea pedeapsă.
- eronat a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de viol în cea de act sexual cu un minor întrucât partea vătămată nu și-a dat consimțământul pentru a întreține raport sexual cu cei doi inculpați.
înalta Curte, verificând hotărârile atacate pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, constată că recursul este fondat.
în mod greșit instanțele anterioare au apreciat că G.M.I. și-a dat consimțământul să întrețină raporturi sexuale cu cei doi inculpați, în seara de 8 februarie 2004.
Victima, în vârstă de 14 ani era bolnavă de HIV, fapt pe care nu îl cunoștea, și din acest motiv era supravegheată strict de părinți, iar plecarea ei de la domiciliu i-a determinat să o caute.
Știind că minora este căutată, inculpații și celelalte persoane din anturajul lor au determinat-o să nu meargă acasă și i-au indus temerea că va fi aspru pedepsită, nefiind adevărat că fugise de acasă din cauza conflictelor cu mama sa.
Dacă partea vătămată ar fi fost de acord să întrețină raporturi sexuale cu inculpații, acestea s-ar fi consumat într-o anexă a familiei G. unde anterior minora a întreținut relații intime cu martorul S.M.L. și nu pe malul râului Nigel, iarna în frig, sub presiunea amenințărilor.
Inculpatul G.R. a amenințat-o pe partea vătămată cu o sabie tip Ninja pentru care s-a dispus confiscarea de către prima instanță, conform art. 118 lit. b) C. pen., și a avertizat-o că în caz de refuz o aruncă în râu.
Aceste împrejurări rezultă din declarația minorei care se coroborează cu cele ale martorilor G.L. și S.M.L. date în cursul urmăririi penale. Chiar dacă în cursul cercetării judecătorești cei doi martori și-au schimbat declarațiile, primele depoziții corespund adevărului întrucât conțin date și împrejurări care coincid cu cele prezentate de victimă și în parte cu cele cuprinse în declarațiile inculpaților.
Dacă făptuitorii nu ar fi violat victima, martorul G.L. nu ar fi intervenit pentru a o proteja, nu ar fi condus-o la domiciliu și nu ar fi adus la cunoștința părinților lor cele întâmplate.
Pentru aceste considerente urmează ca, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., înalta Curte să admită recursul declarat de parchet, să caseze hotărârile atacate cu privire la încadrarea juridică a faptelor în sensul că aceasta va fi schimbată din infracțiunea prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., în infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza 1 C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R. urmează să se constate că nu se poate reține în sarcina sa și infracțiunea prevăzută de art. 11din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., întrucât chiar dacă a avut asupra lui sabia tip Ninja cu care a amenințat victima aceasta face parte din elementul material al infracțiunii de viol și nu s-a manifestat cu ea în mod periculos într-un loc public.
în consecință, pentru inculpatul G.R. conform art. 334 C. proc. pen., se va schimba încadrarea juridică, conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunile prevăzute de art. 198 alin. (1) și art. 11din Legea nr. 61/1991 republicată, ambele cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza 1 C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.
în raport de noua încadrare juridică, la individualizarea pedepselor urmează să se facă aplicațiunea dispozițiilor art. 74 lit. a) C. pen., pentru ambii inculpați, deoarece aceștia sunt minori, în întreținerea părinților care le asigură condiții corespunzătoare, G.R. fiind elev la Liceul Henri Coandă din Bacău, iar B.A.F. la Școala Dumitru Leonida din Bacău, nu au antecedente penale și au avut o comportare bună înainte de săvârșirea infracțiunilor.
în ceea ce privește aplicarea pedepselor complementare de câte un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., critica din recursul parchetului este, de asemenea, întemeiată întrucât conform art. 109 alin. (3) C. pen., pedepsele complementare nu se aplică minorilor.
Astfel fiind, urmează ca pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de un an, aplicată inculpaților, să fie înlăturată.
Deoarece intimații inculpați urmează să fie condamnați la pedeapsa închisorii, conform art. 71 C. pen., li se va interzice drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării sancțiunilor.
înalta Curte a menținut celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate întrucât nu s-a constatat existența vreunui caz de casare ce a fost invocat din oficiu, în temeiul art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 6274/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6249/2005. Penal → |
---|