ICCJ. Decizia nr. 3382/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1198 din 13 septembrie 2005 Tribunalul București a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei inculpatului L.M. din infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul L.M., la pedeapsa de 7 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de un an închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 33 - art. 34 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului și în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă a inculpatului, de la 23 noiembrie 2004 la zi.
în baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1.200.000 lei.
împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul L.M., care a solicitat redozarea pedepsei, criticând hotărârea instanței de fond pentru nerespectarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., întrucât nu a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice și respectiv pentru greșita confiscare a sumei de 1.200.000 lei, susținând că aceasta îi aparține mamei sale.
Prin decizia penală nr. 904/ A din 22 noiembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul declarat de inculpat, a desființat în întregime sentința penală apelată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București, secția a II-a penală, menținându-se starea de arest a inculpatului.
Instanța de apel a reținut că prima instanță nu a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice, astfel cum prevăd dispozițiile art. 334 C. proc. pen., nerezolvându-se fondul cauzei în condiții respectării dispozițiilor procedurale, cauzându-i inculpatului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea sentinței apelate, conform art. 197 alin. (1) C. proc. pen.
în fond, după casare, prin sentința penală nr. 194 din 16 februarie 2006, Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., și art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.
în baza art. 65 alin. (2) C. pen., raportat la art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la un an închisoare cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.
în baza art. 33 lit. a) C. pen., și art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.
în baza art. 35 C. pen., a fost aplicată, alături de pedeapsa închisorii.
în baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), c) și e) C. pen., și s-a menținut starea de arest a acestuia, computându-se din pedeapsă timpul arestului preventiv de la 23 noiembrie 2004 la zi.
în baza art. 357 lit. e), raportat la art. 109 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpat a sumei de 1.200.000 lei și s-a dispus comunicarea unei copii de pe hotărâre către A.N.A.
Instanța a constatat că drogurile ce au făcut obiectul infracțiunii (0.020 gr. heroină în amestec cu griseofulin) au fost distruse în cadrul analizelor de laborator.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 9 iunie 2004, numitul I.C. a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul București cu o plângere în care a arătat că fratele său I.G. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,art. 4 din Legea nr. 143/2000,art. 194 C. pen. și art. 210 C. pen.
în cauză, au fost efectuate verificări din care a reieșit că I.G. a fost consumator de droguri, însă din luna august 2004 urmează un tratament de dezintoxicare.
I.G. a învederat organelor de poliție faptul că, în perioada în care se droga, cumpăra droguri de la L.M., fiind de acord să colaboreze pentru depistarea și tragerea la răspundere penală a acestuia.
Martorul denunțător a pus la dispoziția organelor de poliție suma de 300.000 lei, compusă din două bancnote de 100.000 lei și două bancnote de 50.000 lei, necesară achiziționării unei doze de heroină de la inculpatul L.M.
După consemnarea seriilor bancnotelor într-un proces verbal separat și percheziționarea martorului denunțător I.G., nelăsându-se asupra lui bunuri sau obiecte, banii i-au fost înmânați acestuia în vederea realizării flagrantului.
Sub supravegherea organelor de poliție și în prezența martorului asistent G.I., martorul denunțător I.G. s-a deplasat la adresa din str. Chindiei a intrat în imobil și a cumpărat de la inculpatul L.M. o doză de heroină cu suma de 300.000 lei.
Martorul denunțător a predat ulterior doza de heroină organelor de poliție.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, doza respectivă conținea cantitatea de 0,02 gr. heroină în amestec cu cofeină și griseofulin.
în baza autorizației de percheziție nr. 294 din 22 noiembrie 2004, emisă de Tribunalul București, secția a II-a penală, organele de poliție au procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la adresa din str. Chindiei.
în imobil a fost găsit inculpatul L.M.
La percheziția corporală efectuată asupra sa, a fost găsită suma de 300.000 lei compusă din două bancnote de 100.000 lei și două de 50.000 lei, ale căror serii s-au dovedit, în urma cumpărării, a fi identice cu cele consemnate în procesul verbal de capcanare criminalistică.
în camera inculpatului s-au găsit 3 capace de seringi hipodermic, 9 resturi de hârtie cerată și 6 seringi hipodermice.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică o seringă hipodermică avea 20 unități de soluție, ce conținea heroină iar cele 3 capace de seringi hipodermice prezentau urme de heroină.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitându-se redozarea pedepsei aplicate de către instanța de fond.
Prin decizia penală nr. 235 pronunțată în ședința publică, de la 24 martie 2006, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul inculpatului, a desființat în parte sentința penală, s-a înlăturat aplicarea art. 334 C. proc. pen., și în temeiul art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 74 lit. a) și c) C. pen., și art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat inculpatul la un an închisoare, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare aplicată în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., și art. 76 lit. a) C. pen., și menținută prin decizie, făcându-se aplicarea art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen.
Instanța de apel a menținut măsura arestării preventive și a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 23 noiembrie 21004 la zi.
împotriva deciziei inculpatul a declarat recurs, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei.
în dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul susține că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de împrejurarea că a ajutat organele de poliție la descoperirea traficanților de droguri și față de circumstanțele personale.
Recursul nu este fondat.
Instanța de fond a analizat corespunzător criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), și a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare menționate în dispozițiile art. 74 lit. a) și c) C. pen. (conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunilor, lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală sinceră și cooperantă).
Pedepsele aplicate în cauză au fost stabilite într-un cuantum sub limita minimă specială a pedepselor prevăzute de lege.
în mod corect a reținut instanța de apel că o reindividualizare a pedepselor nu se justifică, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor, împrejurările concrete în care acestea au fost comise, existența unei cauze de agravare a răspunderii penale, concursul de infracțiuni și, în cauză deși s-a reținut în favoarea recurentului conduita bună anterior săvârșirii faptelor drept circumstanță atenuantă, nu poate fi ignorat faptul că recurentul a fost sancționat prin aplicarea unei amenzii administrative pentru săvârșirea unei fapte de furt (conform fișei de cazier judiciar).
Toate aceste considerente atrag concluzia că instanța a dat eficiență circumstanțelor atenuante judiciare aplicate în cauză și în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul ca nefondat.
Conform art. 38516 C. proc. pen., a fost computată perioada prevenției din pedeapsa aplicată inculpatului de la 23 noiembrie 2004 la 26 mai 2006 și în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3380/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3375/2006. Penal → |
|---|
