ICCJ. Decizia nr. 6131/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6131/2006
Dosar nr. 4562/1/2006
Şedinţa publică din 24 octombrie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
în baza actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 18/ MF din 35 octombrie 2004 a Tribunalului Argeş s-a dispus condamnarea inculpaţilor:
G.G., la 9 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
- în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. pen., raportat la art. 110 C. pen., s-a fixat termen de încercare de un an şi 6 luni. S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
- în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii de 24 ore din data de 29 aprilie 2004.
- în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. pen., s-a dispus achitarea inculpatei G.G. pentru două infracţiuni de tâlhărie săvârşite în dauna părţii vătămate V.M. şi Şt.V., prevăzute de art. 221 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), iar în baza art. 91 C. pen. s-a aplicat o amendă administrativă de 6.000.000 lei.
Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. pen., s-a dispus achitarea inculpatului L.I.D. pentru infracţiunea de tâlhărie săvârşite în dauna părţii vătămate V.M., iar în baza art. 91 C. pen., s-a aplicato amendă administrativă de 6.000.000 lei.
S-a constatat acoperit prejudiciul cauzat părţii vătămate Şt.V., iar inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, minora şi cu părinţii să plătească, părţii civile suma de 7.000.000 lei daune morale părţii civile V.M. suma de 1.000.000 lei daune morale, iar părţii civile Şt.V. suma de 4.000.000 daune morale.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpaţii L.I.D. şi G.G. locuiesc în comuna Grabănu, judeţul Buzău, iar în urma unor conflicte avute cu părinţii s-au hotărât să vină în Piteşti unde au cheltuit banii pe care îi avea asupra lor şi nemaiavând bani pentru a-şi plăti transportul la întoarcerea în comuna natală, s-au hotărât să sustragă bunuri de la persoanele pe care urmau să le întâlnească în municipiul Piteşti.
În ziua de 28 aprilie 2004, aflându-se în zona în zona pieţei Ceair, cei doi inculpaţi observând o bătrână care avea în mână o sacoşă iar în aceasta un portmoneu, au urmărit-o, au urmărit-o până la un loc mai ferit.
Inculpatul L.I.D. a îmbrâncit-o şi i-a tras din mână sacoşa, moment în care inculpata G.G. i-a pus părţii vătămate mâna la gură pentru a nu striga.
Cu sacoşa sustrasă, inculpaţii au mers pe malul râului Argeş, parte din bunurile găsite în interiorul acesteia, respectiv produse alimentare, le-au aruncat, luând doar suma de 150.000 lei, valoarea totală a bunurilor sustrase prin violenţă fiind de 336.000.000 lei.
La data de 29 aprilie 2004 inculpaţii se aflau în aceeaşi zonă a pieţei Ceair, moment în care inculpata a observat două bătrâne care se ţineau de braţ, părţile vătămate Şt.V. şi A.V., propunându-i inculpatului L.I.D. să procedeze ca în ziua precedentă, dar acesta nu a mai fost de acord.
Astfel, inculpata s-a apropiat de partea vătămată Şt.V., a început să tragă de geantă şi pentru că aceasta opunea rezistenţă a dezechilibrat-o atât pe ea cât şi pe partea vătămată A.V. Acestea căzând la pământ.
După ce inculpata a smuls geanta, a încercat să fugă dar a fost observată de martorul M.E. care a urmărit-o, a prins-o şi a predat-o organelor de poliţie.
S-a reţinut că, partea vătămată A.V. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70 zile îngrijiri medicale.
împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş şi inculpaţii G.G. şi L.I.D.
În apelul său, parchetul a criticat hotărârea pentru nelegalitate referitor la greşita achitare a inculpaţilor în baza art. 10 lit. b1) C. proc. pen., pentru infracţiunea de tâlhărie în formă calificată şi aplicare acestora, în temeiul art. 91 C. proc. pen., a unei amenzi administrative şi în mod greşit s-a dispus schimbarea încadrării juridice a celei de-a doua fapte de tâlhărie săvârşită la data de 29 aprilie 2004, de către inculpata G.G., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), întrucât în rechizitoriu, în raport de situaţia de fapt, se reţine că aceasta singură a comis infracţiune de tâlhărie în public. S-a mai solicitat înlăturarea aplicării dispoziţiilor art. 81 C. pen., faţă de inculpată.
Inculpaţii, în cererile scrise, au revenit şi au precizat că îşi retrag apelurile.
Prin Decizia penală nr. 9/ A/MF din 22 februarie 2005, Curtea de Apel Piteşti a admis apelul formulat de parchet, a fost înlăturată achitarea inculpaţilor şi dispoziţia de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârşită de inculpata minoră G.G., în dauna părţii civile Şt.V., fiind menţinută încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, respectiv infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârşită de inculpata G.G. din infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen.
A fost condamnată inculpata G.G., la: un an închisoare în pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi, la 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Prin aceeaşi hotărâre a fost condamnat inculpatul L.I.D., la un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus perioada reţinerii de 24 ore pentru cei doi inculpaţi, din data de 29 aprilie 2004.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor pronunţate în cauză.
S-a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii G.G. şi L.I.D.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi inculpaţii G.G. şi L.I.D.
În recursul său, parchetul a criticat hotărârile pentru nelegalitate, susţinând că inculpata G.G. nu putea să-şi retragă apelul declarat în termen, iar pedepsele aplicate inculpaţilor sunt excesiv de blânde.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia penală nr. 5018 din 8 septembrie 2005, a admis recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi inculpaţii G.G. şi L.I.D. şi a trimis cauza, pentru rejudecarea apelurilor la Curtea de Apel Piteşti, cu motivarea că, au fost încălcate dispoziţiile art. 369 alin. (2) teza a II a C. proc. pen., potrivit cărora, inculpata minoră G.G. nu putea să-şi retragă apelul declarat personal sau de reprezentantul legal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti sub nr. 31/MF/2006.
Prin Decizia penală nr. 7/ A/MF din 15 februarie 2006, Curtea de Apel Piteşti a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, în sensul că au fost înlăturată dispoziţiile de achitare a inculpaţilor G.G. şi L.I.D. precum şi de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârşite de inculpata G.G. împotriva părţii civile Şt.V.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşită de inculpata G.G. din infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen. şi în rejudecare;
A fost condamnată inculpata G.G., la pedepsele de: un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP) şi, 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
În baza art. 33, art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus condamnarea inculpatului L.I.D., la un an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor reţinerea de 24 de ore din data de 29 aprilie 2004.
A fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii G.G. şi L.I.D. împotriva aceleiaşi decizii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi inculpatul L.I.D.
În recursul său parchetul a criticat hotărârea atacată sub aspectul greşitei individualizări a pedepselor aplicate inculpaţilor.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, înlăturarea aplicării circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., reţinute în favoarea inculpaţilor, majorarea pedepselor aplicate şi eventul, stabilirea şi a unui spor de pedeapsă, având în vedere concursul de infracţiuni.
În recursul său, inculpatul L.I.D. a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei atacate şi în principal, trimiterea cauzei pentru rejudecare în vederea efectuării unei expertize psihiatrice care să stabilească dacă în raport de bolile psihice de care suferă, discernământul acestuia îi permitea să aibă reprezentarea faptelor sale.
În subsidiar a solicitat casare deciziei atacate şi menţinerea hotărârii primei.
Examinând recursuri declarate în raport de motivele de casare invocate se constată că recursul declarat de parchet este nefondat, iar recursul declarat de inculpatul L.I.D. este fondat pentru considerentele ce urmează.
Din verificarea actelor dosarului se retine că instanţele au stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor în raport de materialul probator administrat în cauză, ia instanţa de apel a aplicat inculpatei G.G. o pedeapsă just individualizată, conform criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Potrivit art. 181 C. pen., nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă.
În alin. (2) al aceluiaşi articol, se stipulează că, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
Raportând cauzei textul de lege mai sus menţionat, se reţine că, fapta săvârşită de inculpatul L.I.D., la data de 28 aprilie 2004, care a constat în sustragerea, împreună cu inculpata G.G., prin violenţă, de la partea vătămată V.M., a unei sacoşe în care se aflau mai multe bunuri în valoare totală de 336.000.000 lei, producându-i acesteia vătămări corporale pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 1-2 zile îngrijiri medicale, în condiţiile în care inculpatul, aşa cum dovedesc actele medicale depuse la dosar este bolnav psihic, nu prezintă gradul de pericol social al infracţiunii de tâlhărie, prevăzut de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen.
Aşadar, în mod corect instanţa de fond a dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. pen., achitarea inculpatului pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa şiaplicarea unei amenzi administrative.
Referitor la pedepsele aplicate inculpatei G.G. se constată că acestea au fot corect individualizate, neexistând motive pentru majorarea acestora.
Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este nu numai o măsură de constrângere cu şi un mijloc de reeducare a condamnatului.
Conform dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepsei inculpatei G.G., instanţa de apel a ţinut seama de gradul ridicat de pericol social al faptei, de modalitatea şi împrejurările comiterii lor, dar şi de datele ce caracterizează persoana acesteia, care se află la prima confruntare cu rigorile legii penale, nefiind cunoscută cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul desfăşurării procesului penal, recunoscând şi regretând faptele comise şi era minoră la data comiterii infracţiunilor.
Aşadar, în mod justificat instanţa de apel reţinut în favoarea inculpatei G.G. circumstanţe atenuante, conform art. 74 lit. a) şi c) C. pen., iar pedeapsa rezultantă de un an închisoare, sub aspectul cuantumului său, este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei şi anume, reeducarea inculpatei în vederea reintegrării sale în societate şi prevenţia generală.
Astfel, se constată că, nu există temeiuri pentru majorarea pedepsei aplicate inculpatei Jar dispoziţia de achitare dispusă de instanţa de fond faţă de inculpatul L.I.D. este legală şi temeinică, urmând ca recursul declarat de parchet să fie respins ca nefondat.
Cu privire la recursul declarat de L.I.D., acesta urmează să fie admis, se va casa Decizia atacată, şi rejudecând, urmează să fie respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş împotriva sentinţeiF6130 penale nr. 18/ MF din 25 octombrie 2004 a Tribunalului Argeş, secţia penală, hotărâre ce va fi menţinută.
Se va constata că inculpata G.G. a fost reţinută o zi, respectiv 29 aprilie 2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul L.I.D. împotriva deciziei penale nr. 7/ A/MF din 15 februarie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia mixtă pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia atacată, numai cu privire la inculpatul L.I.D. şi rejudecând, respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş împotriva sentinţei penale nr. 18/ MF din 25 octombrie 2004 a Tribunalului Argeş, secţia penală, hotărâre pe care o menţine.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti împotriva aceleiaşi decizii, privind pe inculpaţii L.I.D. şi G.G.
Constată că inculpata G.G. a fost reţinută o zi, respectiv 29 aprilie 2004.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6100/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... | ICCJ. Decizia nr. 6135/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
