ICCJ. Decizia nr. 6215/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6215/2006
Dosar nr. 5407/44/2005
Şedinţa publică din 26 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 67 din 9 februarie 2005 a Tribunalului Galaţi a fost condamnat inculpatul A.A., la o pedeapsă de un an şi 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen., în referire la art. 76 lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A.A. durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 20 aprilie 2004 la 23 aprilie 2004 inclusiv.
Prin aceeaşi sentinţă a fost condamnat inculpatul P.G., la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), c) şi (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen., în referire la art. 76 lit. c) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, calculat conform dispoziţiilor art. 82 C. pen. şi art. 110 C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 luni, calculat conform dispoziţiilor art. 82 C. pen. şi art. 110 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive a acestuia de la 20 aprilie 2004 la 23 aprilie 2004 inclusiv.
Potrivit art. 346 C. proc. pen., s-a constatat că prejudiciul cauzat părţii civile B.L. a fost acoperit integral prin restituire.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat în parte la câte 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în fapt, că, pe data de 26 februarie 2004, seara, în timp ce se aflau în zona Liceului Auto din Galaţi, cei doi inculpaţi P.G. şi D.R. au văzut-o pe partea vătămată B.L.C. schimbând nişte bani. Cei doi au hotărât să o urmărească şi să-i sustragă banii părţii vătămate, fără însă să stabilească şi modul în care urmau să acţioneze.
Împreună cei doi inculpaţi au urmărit-o pe partea vătămată, iar inculpatul A.A. i-a smuls acesteia poşeta din mână, după care ambii inculpaţi au fugit. Au alergat un timp, apoi s-au oprit şi au verificat conţinutul poşetei. Cei doi au oprit banii şi au aruncat poşeta. Inculpatul P.G. a luat actele de identitate ale părţii vătămate şi le-a înmânat martorului D.R., căruia i-a spus că le-a găsit în Micro 17. Acest martor a dus actele de identitate la organele de poliţie.
Pe parcursul procesului penal, partea vătămată B.L.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 3 milioane lei, reprezentând 2.250.000 lei suma de bani sustrasă, contravaloarea unei cartele telefonice de 3,5 dolari S.U.A., 2 rujuri, cărţi de vizită şi alte bunuri care erau în poşetă.
La termenul de judecată din data de 7 decembrie 2004 partea civilă a precizat că a fost despăgubită de inculpaţi cu suma de 2 milioane de lei de la fiecare, motiv pentru care nu mai are pretenţii civile.
Din declaraţiile celor doi inculpaţi date în faţa instanţei, s-a reţinut că inculpatul P.G. a rămas repetent un an de zile şi că inculpatul A.A. ştia acest lucru. Inculpatul A.A. a declarat că se cunoşteau de puţin timp şi că, ştiind că P.G. a rămas repetent un an, a crezut că sunt de vârste apropiate, neştiind astfel că săvârşeşte fapta împreună cu un minor.
S-a precizat că declaraţiile inculpatului A.A. sunt însă contrazise de declaraţia inculpatului P.G., din care a rezultat că cei doi inculpaţi erau prieteni din luna octombrie 2003 şi deci, nu de puţin timp, aşa cum a susţinut inculpatul A.A. şi de declaraţia dată de inculpatul A.A., din care a rezultat că cei doi se cunoşteau mai bine de 1 an de zile şi că A.A. ştia că P.G. are vârsta de 17 ani şi că este elev în clasa a X-a din acelaşi liceu.
În faza urmăririi penale, cei doi inculpaţi au fost recunoscuţi din grup de către partea vătămată B.L.C., în prezenţa martorilor asistenţi T.S. şi B.L.M.
Pe data de 20 aprilie 2004, inculpatul P.G. a predat organelor de poliţie portofelul sustras de la partea vătămată (proces-verbal de redare-primire) şi în aceeaşi zi portofelul i-a fost restituit părţii vătămate.
S-a reţinut, în drept, fă fapta inculpatului major A.A., care, în seara zilei de 26 februarie 2004, în jurul orelor 20,30, în baza unei rezoluţii infracţionale comune a urmărit-o pe partea vătămată B.L.C. împreună cu inculpatul minor P.G. pe străzile din cartierul Micro 16 şi profitând de întuneric, i-a smuls acesteia din mână o poşetă, în care se aflau bunuri în valoare aproximativă de 3.100.000 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea arat. 75 lit. c) C. pen.
Fapta inculpatului minor P.G. de a-l ajuta pe inculpatul major A.A., să sustragă de la partea vătămată B.L.C. o poşetă, în baza înţelegerii prealabile comune, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tâlhărie prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu palicare art. 99 şi următoarele C. pen.
Referitor la individualizarea pedepselor în ceea ce-l priveşte pe inculpatul major A.A., instanţa de fond a reţinut că acesta a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârşirea faptei încă de la începutul cercetării sale. Acesta a depus diligenţele necesare în vederea acoperirii prejudiciului material cauzat părţii vătămate. Din fişa de cazier judiciar a rezultat că acesta este la primul impact cu legea penală, iar din caracterizările depuse la dosar s-a arătat că inculpatul A.A. a avut o conduită bună fiind tehnician agronom, iar mama educatoare. Inculpatul mai are trei fraţi, toţi fiind studenţi la diverse facultăţi.
Din caracterizarea comunicată la Postul de Poliţie din comuna Bălăbăneşti, a rezultat că inculpatul este cunoscut în colectivitate cu un comportament adecvat şi din caracterizările comunicate de preotul paroh al comunei şi de Primăria comunei a rezultat că inculpatul este un bun creştin, implicat împreună cu familia şi în diverse activităţi şi evenimente bisericeşti şi că este apreciat de întreaga comunitate. La data săvârşirii faptei, inculpatul avea vârsta de 18 ani şi 6 luni.
Faţă de cele expuse mai sus, prima instanţă a apreciat că se impune reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen., însă, dat fiind faptul că inculpatul a săvârşit infracţiunea împreună cu un minor, fapt cunoscut de inculpat la momentul săvârşirii faptei, a arătat că a reţinut în sarcina inculpatului şi dispoziţiile art. 75 lit. c) C. pen.
Întrucât în sarcina inculpatului au fost reţinute şi circumstanţe agravante şi circumstanţe atenuante, văzând şi dispoziţiile art. 80 C. pen. şi ale art. 76 şi 78 C. pen., instanţa de fond a coborât pedeapsa până spre limita minimă, aplicându-i inculpatului pedeapsa de un an şi 2 luni închisoare.
Potrivit art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Întrucât inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv, începând cu data de 20 aprilie2004 şi până la data de 23 aprilie2004, când a fost pus în libertate prin încheierea Curţii de Apel Galaţi (dosar nr. 733/P/2004), în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), tribunalul a dedus această perioadă din pedeapsa aplicată.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.G., prima instanţă a reţinut, că la data săvârşirii faptei, acesta avea vârsta de 17 ani şi 2 luni, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând încă de la început săvârşirea faptei. Împreună cu inculpatul A.A. s-a preocupat să acopere prejudiciul material cauzat părţii vătămate B.L.C.
Din referatul de evaluare întocmit în cauză de S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Galaţi a rezultat că tatăl inculpatului este plecat de 5 ani de zile în Grecia, unde lucrează în domeniul construcţiilor. Mama inculpatului a plecat şi ea de 9 luni de zile în Grecia, lucrând la seră. Din procura autentificată prin încheierea din 12 octombrie 2003 la B.N.P. N. Galaţi, numitul M.L. a fost împuternicit să-l reprezinte pe tatăl inculpatului minor în relaţiile cu Liceul P.D. din Galaţi. Este de precizat că unchiul inculpatului nu i-a fost încredinţată tutela, aşa cum s-a precizat în referatul de evaluare. Inculpatul locuieşte în prezent împreună cu familia unchiului său. Acesta are o imagine în continuare şi manifestă un comportament civilizat faţă de vecinii săi. Imediat după data săvârşirii faptei, inculpatul a început să frecventeze un anturaj format din tineri cu preocupări constructive. Inculpatul resimte un sentiment de jenă faţă de membrii familiei sale, ceea ce-l determină să depună diligenţe pentru a-i convinge că s-a schimbat din punct de vedere comportamental. Acesta şi-a asumat responsabilitatea propriului comportament infracţional, având mari perspective de reintegrare socială.
Faţă de cele expuse mai sus, văzând şi împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, instanţa a arătat că a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele prevăzute de art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen. şi conform art. 76 lit. c) C. pen. şi i-a aplicat inculpatului pedeapsa de un an închisoare, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen. şi întrucât instanţa a considerat că scopul pedepsei poate fi îndeplinit şi fără executarea acesteia a dispus suspendarea condiţionată a acesteia, pe durata termenului de încercare de 3 ani, calculat potrivit art. 110 C. pen.
De asemenea, faţă de împrejurarea că şi acest inculpat a fost reţinut şi arestat preventiv de la data de 20 aprilie 2004 la 23 aprilie 2004, în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus această durată din pedeapsa aplicată.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, potrivit art. 346 C. proc. pen., s-a constatat că prejudiciul cauzat părţii civile B.L.C. a fost acoperit integral, în parte, prin restituirea bunurilor şi în parte prin plată, partea civilă declarând pe data de 7 decembrie 2004 că nu mai are pretenţii civile.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii A.A. şi P.G., criticând-o pe motive de netemeinicie.
Astfel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a precizat că sentinţa apelată este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor AA.A. şi P.G. şi sub aspectul modalităţii de executare în privinţa inculpatului P.G.
S-a precizat că pedepsele, aşa cum au fost individualizate nu sunt de natură să ducă la atingerea scopului educativ preventiv al pedepsei, astfel s-a arătat că nu s-a ţinut cont de gravitatea faptei, de modalitatea de comitere (în baza unei hotărâri infracţionale anterioare, într-un loc public, prin agresarea părţii vătămate), precum şi disponibilitatea inculpaţilor la orice formă de violenţă impusă de gradul de opoziţie al victimei. S-a precizat că instanţa de fond a dat eficienţă exagerată în ce-l priveşte pe inculpatul A.A., caracterizărilor depuse la dosar, iar în ce-l priveşte pe inculpatul minor P.G. nu a ţinut cont de cele precizate în referatul de evaluare, respectiv că are rezultat slabe la învăţătură şi manifestă agresivitate verbală faţă de colegii săi, fiind lipsit de supraveghere părintească, întrucât părinţii săi sunt plecaţi în Italia la muncă.
Faţă de toate acestea s-a solicitat admiterea apelului promovat, desfiinţarea hotărârii primei instanţe sub aspectul laturii penale în ceea ce-i priveşte pe cei doi inculpaţi şi în rejudecare majorarea cuantumului pedepselor aplicate, cu menţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74, dar în aşa fel încât să corespundă gradului de pericol social al infracţiunii. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.G., referitor la modalitatea de executare a pedepsei s-a solicitat ca instanţa să dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului conform dispoziţiilor art. 861 C. pen.
Inculpatul A.A. a solicitat respingerea apelului promovat de parchet, precizând că instanţa de fond s-a orientat în mod judicios atunci când a reţinut în sarcina sa circumstanţe atenuante şi a coborât pedeapsa sub minimul prevăzut de lege, arătându-se că, deşi infracţiunea este gravă, totuşi inculpaţii au exercitat violenţe asupra părţii vătămate. S-a precizat că instanţa a ţinut cont că inculpatul provine dintr-o familie organizată, iar fapta comisă reprezintă un accident în viaţa sa, inculpatul fiind în prezent la Facultatea de mecanică.
În apelul său, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate cu încă 2 luni faţă de cele precizate anterior referitor la purtarea sa.
Inculpatul minor P.G., deşi legal citat, nu s-a prezentat în instanţă pentru a-şi susţine apelul, iar din procesul-verbal întocmit cu ocazia executării mandatului de aducere a rezultat că minorul este plecat din ţară, în instanţă, prezentându-se mama acestuia care a confirmat că minorul este plecat din ţară şi munceşte în străinătate.
Apărătorul din oficiu al acestuia a solicitat respingerea apelului parchetului şi a lăsat la aprecierea instanţei cu privire la apelul promovat de inculpat (la dosar aflându-se doar declaraţia de apel a inculpatului).
Parchetul a solicitat respingerea apelurilor inculpaţilor, având în vedere cele susţinute în propriul apel.
Prin Decizia penală nr. 14/ A din 24 februarie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 5407/44/2005 (număr în format vechi 334/M+FAM/2005) a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 67 din 09 februarie 2005 pronunţată de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. 1132/P/2004 privind pe inculpaţii A.A. şi P.G.
A fost desfiinţată în parte, respectiv numai în ceea ce priveşte latura penală, aceasta numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.G., sentinţa penală nr. 67 din 09 februarie 2005 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:
S-a înlăturat din sentinţa penală apelată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatului P.G. pe durata termenului de încercare prevăzută de art. 110 C. pen., respectiv pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului P.G. pe durata termenului de încercare prevăzută de art. 862 C. pen., respectiv pe o durată de 3 ani.
În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul P.G. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte o dată la 3 luni, de regulă în ultima zi de joi din lună, la S.P.V.R.S.I. şi să comunice informaţii de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existenţă;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii A.A. şi P.G.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A.A. la plata sumei de 100 lei (RON) şi pe inculpatul P.G. la plata sumei de 200 lei (RON), cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Suma de 100 lei (RON), reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat în apel pentru inculpatul P.G. a fost virată în contul Baroului Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că în mod corect prima instanţă a stabilit situaţia de fapt, încadrarea în drept şi a reţinut vinovăţia inculpaţilor, având în vedere ansamblul probatoriului administrat în cauză, respectiv declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor T.S., B.L.M., P.G.T., D.R., procesele-verbale de recunoaştere din grup de persoane, planşe foto, declaraţiile de recunoaştere ale celor doi inculpaţi, proces-verbal de restituire a buletinului de identitate a părţii vătămate.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpaţi, curtea de apel a apreciat că în mod corect instanţa de fond a reţinut în favoarea inculpaţilor circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen., instanţa de fond, având în vedere comportarea bună anterioară comiterii faptei, atitudinea sinceră a ambilor inculpaţi, împrejurarea că au contribuit la recuperarea prejudiciului cauzat părţii vătămate.
În privinţa inculpatului A.A., instanţa a avut în vedere actele în circumstanţiere depuse la dosar din care a rezultat că provine dintr-o familie organizată, are un comportament civilizat în societate.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.G., instanţa de fond a reţinut din referatul de evaluare întocmit de S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Galaţi că acest inculpat după comiterea faptei şi-a schimbat anturajul, resimte un sentiment de jenă faţă de familia sa, asumându-şi responsabilitatea pentru propriul comportament infracţional, având mari perspective de reintegrare în societate.
Faţă de toate acestea s-a apreciat că instanţa a procedat la o justă individualizare a pedepselor aplicate, respectând dispoziţiile art. 72 şi 100 C. pen. (în ceea ce-l priveşte pe inculpatul minor) ţinând cont, atât de circumstanţele reale, cât şi de circumstanţele personale ale fiecărui inculpat.
Astfel, curtea de apel a apreciat că pedepsele aplicate celor doi inculpaţi, respectiv de un an şi 2 luni şi de un an prin reţinerea de circumstanţe atenuante asigură realizarea scopurilor pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen., pedepsele fiind just individualizate raportat la persoana inculpaţilor care sunt lipsiţi de antecedente, la faptul că au depus stăruinţă în acoperirea prejudiciului şi au avut o atitudine sinceră, de recunoaştere a faptei comise, motiv pentru care nu a putut fi primită critica parchetului vizând individualizarea pedepselor aplicate.
În ceea ce priveşte critica vizând modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului minor P.G., instanţa de apel a reţinut că aceasta a apărut întemeiată.
Astfel, aşa cum a rezultat din referatul de evaluare, inculpatul la momentul comiterii faptei era scăpat de sub supravegherea părinţilor care erau plecaţi în străinătate că acesta avea rezultate slabe la învăţătură şi manifesta agresivitate verbală faţă de colegii împreună cu care a locuit la căminul liceului până la data faptei, când a fost evacuat şi lăsat în grija unchiului (care în prezent a decedat).
Faţă de toate acestea şi ţinând cont că scopul pedepsei aplicate este atât de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni, cât şi de reeducare a inculpatului s-a desprins concluzia că în cazul inculpatului P.G. este necesară stabilirea unei modalităţi de executare tocmai pentru ca pedeapsa să devină eficientă în ceea ce priveşte educarea comportamentului inculpatului.
În speţă, faţă de acest inculpat s-a impus schimbarea modalităţii de executare, respectiv aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen. şi instituirea unor măsuri de supraveghere şi obligaţii conform art. 863 C. pen.
Referitor la solicitarea inculpatului A.A., în sensul redozării pedepsei şi reducerii cu încă două luni, având în vedere argumentele expuse anterior (în apelul parchetului la momentul analizării criticii ce vizează cuantumul pedepselor aplicate) s-a apreciat că această solicitare nu poate fi reţinută, instanţa de fond dovedind destulă clemenţă şi reducând pedepsele aplicate sub minimul prevăzut de lege prin aplicarea de circumstanţe atenuante.
S-a apreciat, totodată şi în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.G., că pedeapsa a fost just individualizată, apelul acestuia fiind respins, având în vedere cele precizate anterior.
În considerentele deciziei, curtea de apel a mai făcut referiri la temeiurile legale corespunzătoare măsurilor dispuse.
Împotriva acestei decizii a declarat, în termenul legal, recurs inculpatul A.A., criticând-o, arătându-se în scris, motivele de recurs.
Astfel, apărătorul recurentului inculpat a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., considerând că în cauză poate fi dispusă suspendarea condiţionată a executării pedepsei, deoarece sub aspectul circumstanţelor reale, inculpatul A.A. a smuls poşeta părţii vătămate B.L., ajutat fiind de inculpatul P.G., a folosit un grad redus de violenţă, îmbrâncind victima, după care a fugit imediat după săvârşirea faptei, inculpaţii au păstrat doar banii din poşetă, 3.000.000 lei ROL, iar actele de identitate ale părţii vătămate le-au dat unui tânăr D.R., care le-a predat organelor de poliţie. Inculpatul A.A. a avut o comportare constant sinceră, nu are antecedente penale, înainte de săvârşirea faptei a avut o conduită bună evidenţiată de caracterizările aflate la dosarul cauzei, iar după comiterea infracţiunii şi-a continuat studiile, absolvind colegiul tehnic P.D. şi înscriindu-se la Universitatea D.J.
La termenul de astăzi, apărătorul recurentului inculpat în concluziile orale, în dezbateri a învederat că întemeiază recursul pe dispoziţiile cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate şi rejudecând, reducerea pedepsei aplicată inculpatului, urmând a se avea în vedere că acesta nu prezintă un pericol social ridicat, nu a săvârşit fapta printr-o agresivitate sporită, s-a înscris la facultate, după comiterea faptei inculpatul a avut un comportament bun şi prin urmare instanţa poate dispune, fie suspendarea condiţionată a executării pedepsei, potrivit art. 81 C. pen., fie suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condiţiile art. 86 1 din acelaşi cod, în raport şi cu ultimele modificări ale Codului penal.
Concluziile procurorului, precum şi poziţia din ultimul cuvânt al recurentului inculpat au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de inculpatul A.A. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport cu motivul invocat ce se va analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul inculpatului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat rezultă că în mod corect instanţa de apel şi-a însuşit argumentele primei instanţe, iar la rândul ei, în baza propriului examen, în mod judicios şi motivat a stabilit vinovăţia inculpatului A.A. în săvârşirea infracţiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată, în raport cu situaţia de fapt reţinută.
Înalta Curte consideră că în cauză s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că fapta inculpatului A.A., care, în sera de 26 februarie 2004, în jurul orelor 20,30, în baza unei rezoluţii infracţionale luată împreună şi cu inculpatul minor P.G. a urmărit-o pe partea vătămată B.L.C. pe străzile din cartierul Micro 16 şi profitând de întuneric i-a smuls acesteia din mână o poşetă, în care se aflau bunuri în valoare aproximativă de 3.100.000 lei întruneşte, atât obiectiv, cât şi subiectiv conţinutul incriminator al infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
De asemenea, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, atât în ceea ce priveşte cuantumul, cât şi modalitatea de executare, a fost făcută o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se cont de gradul de pericol social în concret ridicat al faptei comise, agravat de împrejurările săvârşirii ei, pe timpul nopţii, într-un loc public, de mai multe persoane, de către un infractor major împreună cu un minor, partea vătămată fiind urmărită de inculpaţi, aceasta fiind văzută anterior că a schimbat o bancnotă de 500.000 lei pe care a introdus-o în poşetă, împrejurare care i-a determinat pe inculpaţi să ia împreună hotărârea de a o tâlhări, inculpatul A.A., fiind cel care a folosit violenţa, smulgându-i părţii vătămate poşeta, de cuantumul prejudiciului produs, care a fost recuperat, parte prin restituire, parte prin plata unui echivalent bănesc, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului.
Astfel, s-a avut în vedere, atât conduita anterioară, cât şi cea ulterioară pozitivă a inculpatului A.A., respectiv atitudinea sinceră în recunoaşterea faptei comise, a depus diligenţe în acoperirea prejudiciului, nu are antecedente penale, din caracterizările depuse a rezultat un comportament adecvat în societate, participând împreună cu familia la diverse activităţi şi evenimente bisericeşti, provine dintr-o familie organizată ai cărui părinţi lucrează, tatăl este agronom, mama educatoare, are trei fraţi, studenţi la diferite facultăţi, ulterior săvârşirii faptei şi-a continuat studiile, înscriindu-se la Universitatea D.J.
Mai mult, în cauză s-a dat eficienţă în mod distinct circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a) - c) C. pen. şi regimului sancţionator corespunzător acestora, în condiţiile art. 76 lit. b) C. pen., dar şi ale art. 80 din acelaşi cod, referitoare la concursul între cauzele de agravare şi atenuare, reducându-se cuantumul pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina acestuia.
Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului A.A., cu executare în regim de detenţie este singura în măsură să asigure realizarea scopurilor pedepsei, respectiv, atât a celui de exemplaritate, cât şi a celui educativ, dând posibilitatea îndreptării atitudinii acestuia faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă.
Aşadar, nu poate fi avută în vedere solicitarea apărării de reducere a pedepsei aplicate şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, fie în suspendarea condiţionată, fie în suspendarea executării acesteia sub supraveghere, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural criteriile generale ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, ţinându-se cont, atât de gravitatea faptei comise, cât şi de circumstanţele personale ale inculpatului, modalitatea neprivativă de libertate nefiind în măsură să conducă la atingerea scopurilor pedepsei, aşa încât nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte consideră că Decizia instanţei de apel este legală şi temeinică sub toate aspectele.
Totodată, verificând hotărârea atacată, nu s-a constatat existenţa vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat A.A. împotriva deciziei penale nr. 14/ A din 24 februarie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia minori şi familie.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat A.A. împotriva deciziei penale nr. 14/ A din 24 februarie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia minori şi familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6208/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 6218/2006. Penal. Arestarea nelegală şi... → |
|---|
