ICCJ. Decizia nr. 1005/2008. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1005/2008
Dosar nr. 2326/40/2005
Şedinţa publică din 19 martie 2008
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 359 din 12 octombrie 2007 a Tribunalului Botoşani, au fost condamnaţi inculpaţii:
- S.G. la următoarele pedepse:
- 9 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pe timp de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (4) raportat la art. 13 alin. (2) şi (3), art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) (victimă S.R.);
- 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pe timp de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (4), raportat la art. 13 alin. (1) şi (3), art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) (victime S.N., C.A.M. şi B.A.);
- 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pe timp de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) (victime P.D. şi C.C.);
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 9 decembrie 2004 la 7 noiembrie 2005.
A fost înlăturată măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu dispusă prin încheierea nr. 71 din 7 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava.
- R.A.N. la următoarele pedepse:
- 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pe timp de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (4) raportat la art. 13 alin. (1) şi (3), art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. (victime S.N., C.A.M. şi B.A.);
- 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pe timp de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă C.C.);
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen. pe timp de 4 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata prevenţiei de la 14 februarie 2005 la 10 octombrie 2005.
A fost înlăturată măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu dispusă prin încheierea din 10 octombrie 2005 a Curţii de Apel Suceava.
S-a luat act că părţile vătămate nu s-au constituit părţi civile în cauză.
În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a sumei de 1000 Euro.
În baza art. 191 C. proc. pen., fiecare inculpat a fost obligat să plătească statului câte 1000 lei cheltuieli judiciare, onorariile apărătorilor din oficiu ai victimelor fiind suportate din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În perioada iulie – august 2002, acţionând atât pe cont propriu, cât şi împreună, inculpaţii S.G. şi R.A.N. le-au racolat, în vederea practicării prostituţiei pe minorele S.R. (14 ani), S.N. (16 ani), C.A.M. (15 ani), B.A. (16 ani) şi pe majorele P.D. (20 ani) şi C.C. (18 ani).
Victimele au fost transportate şi cazate de inculpatul S.G. fie în comuna Ciucea, judeţul Cluj, fie în Viena, în localuri şi cluburi de noapte unde au fost exploatate prin practicarea prostituţiei.
Familia inculpatului S.G. deţine pe raza com. Ciucea două localuri cu program de striptease.
Inculpaţii s-au ocupat şi de obţinerea documentelor de călătorie pentru tinerele racolate şi, pentru faptul de a fi încălcat interdicţia de a ieşi în oraş, în Viena, riscând să fie depistate de poliţie, le-au aplicat corecţii fizice minorelor S.N. şi celorlalte tinere.
Inculpaţii au închiriat un apartament în municipiul Botoşani, unde au creat condiţiile necesare cazării tinerelor înaintea transportării lor în străinătate.
Ambii inculpaţi fac obiectul unor cercetări penale separate cu privire la recrutarea şi transportarea altor trei tinere, în străinătate, în scopul practicării prostituţiei, iar inculpata R.A.N. este cercetată pentru folosirea unui paşaport fals pe numele A.R.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor a fost stabilită pe baza materialului probator administrat în cauză: procese - verbale de consemnare a denunţurilor orale, proces - verbal de constatare, declaraţiile părţilor vătămate, fişă de cazare, contract de închiriere, proces - verbal de percheziţie domiciliară, verificări ale intrărilor şi ieşirilor din ţară, declaraţiile martorilor B.L., C.V., S.V., I.C., T.C.P., S.E., P.C.D., P.R.M., declaraţiile inculpaţilor care au negat săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel ambii inculpaţi, solicitând achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr.10 din 14 februarie 2007, Curtea de Apel Suceava a admis apelurile inculpaţilor, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la infracţiunile prevăzută de art. 13 alin. (4) raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 reţinute în sarcina inculpaţilor.
Au fost menţinute pedepsele aplicate şi celelalte dispoziţii privind latura penală.
În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat de la fiecare inculpat suma de 500 euro.
Instanţa de control judiciar a constatat că prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor.
S-a făcut aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), privind legea penală mai favorabilă cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (4) raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, ca urmare a modificării textului de lege.
Măsura de siguranţă a confiscării a fost aplicată distinct, pentru fiecare inculpat în parte.
În termen legal, împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpaţii.
Inculpatul S.G. a solicitat admiterea recursului şi casarea hotărârilor pronunţate, invocând cazurile de casare prevăzută de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen.
Recurentul inculpat a solicitat achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., susţinând că este nevinovat; el a arătat că toate părţile vătămate au fost nesincere întrucât, în realitate, au fost de acord să se prostitueze şi i-au spus că sunt majore.
În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate în raport de circumstanţele reale şi personale ale faptei şi făptuitorului.
Inculpata R.A.N. a criticat hotărârile pronunţate pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 3859 pcgt.18, 17, 14 C. proc. pen.
Inculpata a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., susţinând că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă vinovăţia sa, în realitate ea fiind victima conduitei inculpatului S.G.
S-a mai susţinut că actul de inculpare al inculpatei se referă numai la activitatea de racolare a patru tinere în vederea practicării prostituţiei, în timp ce instanţele au reţinut şi activitatea de transportare, cazare şi obligare la prostituţie; nepunerea în discuţie a acestei agravante ar atrage casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
S-a criticat şi încadrarea juridică dată faptelor întrucât activitatea inculpaţilor nu s-a desfăşurat împreună, astfel că nu e justificată reţinerea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Printr-un ultim motiv de casare, s-a solicitat reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., dată fiind contribuţia efectivă a inculpatei la săvârşirea infracţiunilor, precum şi datorită reţinerii art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), care ar trebui să conducă la reindividualizarea pedepsei.
Examinând recursurile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt fondate pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că instanţele de judecată au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor S.G. şi R.A.N.
Declaraţiile părţilor vătămate abundă în amănunte despre modul în care inculpaţii şi-au desfăşurat activitatea infracţională, despre împrejurările în care le-au racolat, precum şi despre obligarea lor la practicarea prostituţiei, sumele de bani pe care le primeau pentru serviciile sexuale oferite, procentele reţinute de inculpaţi.
Întrucât perioada de desfăşurare a activităţii infracţionale dedusă judecăţii a fost foarte scurtă ca timp (iulie - august 2002), dar densă în evenimente, părţile vătămate s-au putut cunoaşte, astfel că în declaraţiile lor ele relatează nu numai propria experienţă, dar şi pe a celorlalte .
Astfel, victima P.D. relatează despre modul în care a fost racolată de inculpatul S.G., dar şi despre faptul că i-a întâlnit pe ambii inculpaţi şi pe S.N. în Austria.
Tot astfel, martora B.A. relatează despre relaţia inculpatei R.A.N. cu victima C.A.M., cazată în apartamentul din Botoşani şi apoi transportată în Austria.
La rândul său, victima C.C. a întâlnit-o pe C.A.M. în acelaşi apartament, unde inculpatul S.G. le-a propus să lucreze ca dansatoare în Austria.
Acestor declaraţii li se adaugă cele ale martorilor S.V., I.C., B.M. care completează, alături de documentele referitoare la intrările – ieşirile din ţară ale părţilor şi cele privind închirierea apartamentului, dovezile referitoare la activitatea infracţională a inculpaţilor S.G. şi R.A.N.
Cei doi au desfăşurat împreună activităţi de recrutare a victimei C.C., precum şi aceea de recrutare, transport şi cazare a părţilor vătămate C.A.M., P.D., S.N., de recrutare şi cazare a victimei B.A. şi, chiar dacă actele efectuate de fiecare dintre ei nu au fost egale ca întindere, valoare, consecinţe, cooperarea lor, luarea împreună a unor decizii sunt pe deplin dovedite.
Aşa fiind, Curtea urmează să respingă, ca nefondate, criticile la greşita condamnare a inculpaţilor, constatând că în cauză nu sunt temeiuri de achitare.
Totodată, Curtea constată că încadrările juridice date faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor sunt conforme situaţiei de fapt şi probelor administrate, neimpunându-se schimbarea acestora.
Curtea constată că recursul inculpatei este admisibil sub aspectul cazului de casare prevăzută de art. 3859 pct. 15 C. proc. pen., iar recursurile ambilor inculpaţi sunt fondate sub aspectul individualizării pedepsei.
Într-adevăr, pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatei R.A.N. pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 este graţiată potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002, Curtea urmând să admită recursul, să caseze hotărârile pronunţate şi să constate intervenirea graţierii.
Pedeapsa aplicată inculpatei, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (4) raportat la art. 13 alin. (1) şi (3), art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), va fi redusă de la 6 ani închisoare la 5 ani închisoare, Curtea constatând că, în acest cuantum, pedeapsa aplicată este necesară şi suficientă reeducării sociale a inculpatei, în raport de cerinţa art. 52 C. pen. şi ţinând seama de toate criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
În cauză nu se impune aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei în raport de gravitatea faptelor comise, numărul persoanelor traficate, conduita procesuală a inculpatei.
Cât priveşte pedepsele accesorii şi complementare aplicate celor doi inculpaţi, Curtea constată că în mod greşit acestora li s-a interzis exercitarea drepturilor de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii şi de a fi tutore sau curator prevăzută de art. 64 lit. c) şi e) C. pen., atât pe durata executării pedepselor principale, cât şi după aceasta.
Inculpata R.A.N. nu avea nicio ocupaţie şi nu ocupa nicio funcţie de care să se fi folosit la comiterea faptelor, iar inculpatul S.G. era angajat al unei societăţi comerciale.
Interzicerea exercitării acestor drepturi nefiind întemeiată, Curtea va admite recursurile inculpaţilor şi va restrânge conţinutul pedepselor accesorii şi complementare aplicate acestora numai la drepturile prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., prin înlăturarea dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi e) C. pen.
Cât priveşte reducerea cuantumului pedepsei aplicate solicitată de inculpatul S.G., Curtea constată că aceasta nu se impune, inculpatul fiind recidivist, având o activitate susţinută de traficant de persoane şi nerecunoscând faptele comise.
În consecinţă, Curtea va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor pronunţate, admiţând recursurile inculpaţilor în limita celor ce preced.
Văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii S.G. şi R.A.N. împotriva deciziei penale nr. 10 din 14 februarie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia minori şi de familie.
Casează Decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr. 359 din 12 octombrie 2006 a Tribunalului Botoşani cu privire la individualizarea pedepselor şi aplicarea graţierii pentru inculpata R.A.N.
Descontopeşte pedepsele aplicate inculpatei R.A.N. în pedepsele componente.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 constată graţiată pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatei, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (4) raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) şi art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), de la 6 ani închisoare la 5 ani închisoare (3 părţi vătămate).
În baza art. 35 C. pen., dispune ca inculpata să execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 4 ani prin înlăturarea dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi e) C. pen.
Pe durata executării pedepsei principale de 5 ani închisoare se interzice inculpatei R.A.N., în condiţiile art. 71 C. pen., drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., prin înlăturarea dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi e) C. pen.
Pentru inculpatul S.G. restrânge pedeapsa complementară la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani şi pedeapsa accesorie la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., prin înlăturarea dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi e) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 952/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1006/2008. Penal → |
|---|
