ICCJ. Decizia nr. 2508/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2508/200.
Dosar nr. 769/112/200.
Şedinţa publică din 30 iunie 2009
Deliberând asupra recursurilor de faţă pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
1. Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 299 din 28 decembrie 2007, soluţionând în fond acţiunea penală, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a condamnat pe inculpaţii:
- L.T., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzut de art. 174 C. pen. rap. la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa principală de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.; în baza disp. art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a revocat beneficiul graţierii condiţionate pentru restul de 688 zile închisoare din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 355 din 15 octombrie 2001 a Judecătoriei Vatra Dornei, urmând ca inculpatul să execute acest rest de pedeapsă alăturat pedepsei aplicate în prezenta cauză, astfel încât, în final, inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 688 zile închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplic. art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
- R.C.A., pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., art. 73 lit. b), art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.; în baza disp. art. 7 din Legea nr. 543/2002 şi art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul graţierii şi suspendării condiţionate pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1051 din 25 iulie 2002 a Judecătoriei Bistriţa, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alăturat celei aplicate în prezenta cauză, astfel încât inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Potrivit disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada executată de la 12 iunie 2002 la 26 iulie 2002, în baza condamnării anterioare prin sentinţa penală nr. 1051 din 25 iulie 2002 a Judecătoriei Bistriţa.
S-a făcut aplic. art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen. - C.A., pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza disp. art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei stabilind, potrivit disp. art. 82 C. pen., un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.
S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.
Potrivit disp. art. 71 alin. (6) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.
În temeiul disp. art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul C.A., a furcii corp-delict folosită de acesta la săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, în dauna părţii vătămate L.M.
În baza disp. art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., s-a dispus obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor civile astfel:
- inculpatul L.T., suma de 1.033.09 lei în favoarea Spitalului Clinic Judeţean Cluj şi suma de 927,27 lei în favoarea Spitalului Judeţean Bistriţa Năsăud;
- inculpatul R.C.A., suma de 288,05 lei în favoarea Spitalului Judeţean Bistriţa Năsăud:
S-a constatat că părţile vătămate M.L., L.V. şi L.M. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
S-a acordat av. C.D. suma de 200 lei cu titlu de onorariu avocaţial, iar av. M.B. suma de 150 lei cu acelaşi titlu, sume ce s-au suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Inculpaţii au fost obligaţi la câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei cu titlu de onorariu avocaţial.
Instanţa a reţinut în fapt că inculpatul L.T. domiciliază în comuna Teaca sat Pintic având ca nepot pe coinculpatul R.C.A. care a fost bătut la începutul lunii iunie 2003 de către partea vătămată L.V. fiul natural al victimei C.H., având domiciliul în aceeaşi localitate; din acest motiv, la un moment dat când s-au întâlnit, inculpatul L.T. i-a reproşat victimei C.H. incidentul amintit, iar aceasta l-a jignit, situaţie în care între cele două familii de rromi s-a instalat o stare conflictuală.
În seara zilei de 22 iunie 2003 în jurul orei 2000 partea vătămată, L.M., fratele inculpatului L.T., însoţit de concubina acestuia martora M.S.M. şi de învinuitul L.C.O. a trecut prin apropierea casei victimei C.H., care stătea în drumul public având asupra sa o bâtă ciobănească (1,3 m x 5/7 cm); partea vătămată l-a abordat reproşându-i starea conflictuală creată de fiul său, partea vătămată L.V.; victima i-a răspuns că fiul său „a ieşit doar în permisie din puşcărie şi că se poate întoarce oricând în acel loc" transmiţând astfel ideea că nu va exista o împăcare între cele două familii, discuţia amintită fiind auzită şi de inculpatul C.A., un alt fiu al victimei C.H. care s-a apropiat de tatăl său, având în mână la rândul său o furcă, iar din acest moment incidentul a decurs astfel:
a) victima C.H. s-a deplasat către partea vătămată L.M. lovind-o cu bâta în cap şi dezechilibrând-o iar concomitent a intervenit şi inculpatul C.A. care i-a aplicat părţii vătămate o altă lovitură cu furca în cap, determinând astfel căderea sa la pământ;
b) la locul respectiv alarmat de membrii familiei a sosit şi inculpatul L.T., având asupra sa o sapă, s-a aşezat peste fratele acestuia partea vătămată L.M. şi pentru a-l apăra a aplicat mai multe lovituri cu sapa în direcţia inculpatului C.A., pe care l-a tăiat la mână, rupându-i coada furcii; în aceste condiţii victima C.H. şi inculpatul C.A., dezarmat, s-au retras în defensivă la o distanţă de circa 2-3 metri iar inculpatul L.T., profitând de încetarea atacului celor doi, a aruncat cu forţă cu sapa în direcţia grupului amintit, lovind cu aceasta în cap pe victima C.H. care a căzut inconştient, în stradă în apropierea stâlpului de beton din intersecţia respectivă; au intervenit în ajutor inculpatul C.A. şi martora C.C. care l-au transportat în locuinţa acestuia situată în apropiere; deplasându-se de la locul faptei, în urma părţii vătămate L.M. şi a celor care-l însoţeau, inculpatul L.T. s-a întâlnit cu martorul G.I. faţă de care a afirmat că „l-a lovit rău pe C.H. şi că este posibil să moară".
c) spre locul respectiv auzind scandalul s-a deplasat şi partea vătămată L.V., înarmată cu un topor; în apropierea stâlpului de beton din intersecţie, l-a întâlnit pe inculpatul R.C.A. neînarmat; partea vătămată a aplicat o lovitură cu toporul în direcţia acestuia, dar a lovit în stâlp, scăpând toporul la pământ; mai rapid fiind inculpatul R.C.A., a pus mâna pe topor şi i-a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri în cap şi peste corp până ce acesta şi-a pierdut cunoştinţa; a fost ridicată şi transportată pentru primele îngrijiri în locuinţa acestora de martorele C.G., soră şi R.G.R., fiica sa; de asemenea, inculpatul R.C.A. s-a întâlnit cu martorul G.I., faţă de care a recunoscut că „i-a dat lui L.V. cât i-a trebuit".
În aceiaşi noapte victima C.H. a fost internată în regim de urgenţă în Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud, transferată ulterior la Clinica de Neurochirurgie II Cluj-Napoca, iar, apoi din nou în Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud, iar în final externată, în final decedând la domiciliul acesteia la data de 5 august 2003. Au primit îngrijiri medicale, fiind spitalizate şi părţile vătămate L.V., L.M. şi inculpatul C.A.; partea vătămată L.V. a fost internată în cadrul Secţiei Chirurgie a Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud în perioada 23-30 iunie 2003 cu diagnosticul: „traumatism acut deschis, plagă penetrantă hemitorace drept, plagă nepenetrantă hemitorace drept, contuzie umăr drept, TCCA deschis parietooccipitală dreaptă şi temporală stângă".
Din raportul de constatare medico-legala nr. 1401/11/1/67 din 21 iulie 2003 privind pe victima C.H. rezultă că aceasta a prezenta leziuni corporale traumatice în zona capului, care au necesitat o intervenţie chirurgicală, cauzate prin lovire cu corp dur şi/sau corp tăietor - despicator, necesitând 65-70 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziuni care i-au pus viaţa în primejdie (f.16); ulterior decesului victimei s-a realizat un nou raport de constatare medico-legală nr. 1932/111/284 din 11 noiembrie 2003 din care rezultă că moartea victimei a fost violentă, aceasta datorându-se insuficienţei respiratorii acute, consecinţa unei bronhopneumonii survenite în evoluţia unui traumatism cranio-cerebral, cu fractura calotei craniene şi hemoragiei meningo-cerebrale. Actul medico-legal a mai conchis în sensul că leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire activă cu corp tăietor - despicător şi că între leziuni şi deces există legătură de cauzalitate directă, condiţionată (f. 19).
Din raportul de constatare medico-legală nr. 1476/ll/a/66 din 2 iulie 2003 întocmit de Serviciul medico legal judeţean Bistriţa Năsăud, rezultă că partea vătămată L.V. prezenta leziuni corporale traumatice în zona capului şi a hemitoracelui drept, leziuni produse prin lovire cu corp dur, tăietor - înţepător şi tăietor – despicător, necesitând 28-30 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare care au pus în primejdie viaţa victimei (f.30); certificatul medico-legal nr. 1385/I/a/541 din 23 iunie 2003 eliberat părţii vătămate L.M. atesta că aceasta a prezentat leziuni corporale traumatice produse prin lovire cu corp dur, ce au necesitat 28-30 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare datând din 22 iunie 2003(f.36).
Audiaţi la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească inculpaţii L.T. şi R.C.A., au recunoscut participarea activ-agresivă în altercaţia ce a avut loc în seara zilei de 22 iunie 2003; în schimb, inculpatul C.A. a negat acţiunea agresivă comisă împotriva părţii vătămate L.M. susţinând că a intervenit în ajutorul tatălui său, fără să lovească însă pe cineva, ocazie cu care a fost lovit, cu sapa de către partea vătămată (versiunea inculpatului este confirmată de rudele sale - mama sa M.L. şi sora sa, C.C.).
Recunoaşterile inculpaţilor L.T. şi R.C.A. (susţinerile inculpatului C.A. au fost confirmate în funcţie de relatările părţilor vătămate şi ale martorilor L.C.O., M.S.M., L.D., R.T., C.L.G., L.I.C., C.L.M., C.D.A., L.A. şi L.S.A., atestând în mod univoc conduita activ agresivă a tuturor inculpaţilor.
Concludentă în acest sens este declaraţia martorului G.I. martor obiectiv, neimplicat în scandal şi care nu se află în relaţii de rudenie cu vreuna dintre cele două familii, care s-a întâlnit imediat după consumarea celor 2 incidente atât cu inculpatul L.T. cât şi cu inculpatul R.C.A., ocazie cu care ambii inculpaţi au recunoscut faptul că au agresat, primul pe victima C.H., iar cel de al doilea pe partea vătămată L.V. (f. 108 dos. urm. pen.; f. 145 dos. instanţă).
Aceste probe în acuzare se coroborează şi cu proba materială ridicată de la faţa locului, constând în restul din coada furcii cu care fusese înarmat inculpatul C.A. şi pe care inculpatul L.T. a rupt-o lovind cu sapa, împrejurare ce contrazice versiunea lui C.A., care a susţinut că nu a avut furca asupra sa (f.15 dos. urm. pen.).
Fapta astfel reţinută în sarcina inculpatului L.T. de a aplica o lovitură cu sapa, de la mică distanţă victimei C.H., cauzându-i leziuni ce au produs decesul acesteia, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 C. pen., rap. la art. 175 lit. i) C. pen.
Inculpatul a comis fapta în condiţiile recidivei postcondamnatorii, raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 355 din 15 octombrie 2002 a Judecătoriei Vatra Dornei, pedeapsă din executarea căreia inculpatul a fost liberat la data de 5 decembrie 2002 ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 543/2002, cu un rest de pedeapsă de 688 zile închisoare. în consecinţă, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen.
Fapta reţinută în sarcina inculpatului R.C.A., de a aplica lovituri cu toporul părţii vătămate L.V. şi de a-i cauza astfel leziuni corporale traumatice care i-a pus în pericol viaţa, constituie tentativă la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 175 lit. i) C. pen.
Şi acest inculpat este recidivist postcondamnatoriu raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 1051 din 25 iulie 2002 a Judecătoriei Bistriţa, a cărei executare a fost suspendată condiţionat pentru un termen de încercare de 4 ani. Inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 12 iunie - 26 iulie 2002, dată la care a fost pus în libertate ca urmare a pronunţării suspendării executării pedepsei. Ulterior, pedeapsa aplicată acestuia a fost graţiată condiţionat potrivit dispoziţiilor Legii nr. 543/2002.
Ca urmare, având în vedere că inculpatul a comis fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză în termenul de încercare al suspendării condiţionate, faţă de acesta sunt aplicabile dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen.
În fine, fapta inculpatului C.A. de a aplica lovituri cu furca părţii vătămate L.M., cauzându-i astfel leziuni corporale traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 28-30 de zile de îngrijiri medicale, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen.
Având în vedere conduita constant sinceră a inculpaţilor L.T. şi R.C.A. şi atitudinea corespunzătoare adoptată de aceştia ulterior săvârşirii faptelor, concretizată prin prezentarea lor în faţa organelor autorităţii şi prin relatarea obiectivă a contribuţiei lor la comiterea infracţiunilor, ajutând astfel la stabilirea unei corecte stări de fapt, în favoarea acestora s-a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor aplicate sub limita minimă prevăzută de lege.
În plus, în favoarea inculpatului R.C.A., s-a reţinut şi circumstanţa atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., deoarece acesta a comis fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de o provocare din partea lui L.V., produsă prin violenţă.
În concret, partea vătămată a fost cea care s-a îndreptat înspre inculpat şi a încercat să îl lovească pe acesta cu toporul, iar ca urmare a acestui fapt, inculpatul a reacţionat pe moment, sub imperiul tulburării astfel create.
Instanţa a respins însă incidenţa în cauză a legitimei apărări, cauză ce înlătură caracterul penal al faptelor prevăzute de art. 44 alin. (2) C. pen. cu motivarea că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul L.T., acesta a aplicat lovitura cu sapa în condiţiile în care victima C.H. se retrăsese la aproximativ 2-3 metrii distanţă, fără ca asupra inculpatului să se mai exercite un atac material, direct, imediat şi injust (iar inculpatul R.C.A. a aplicat lovituri cu toporul părţii vătămate L.V. în momentul în care aceasta era dezarmată, respectiv după consumarea atacului îndreptat împotriva sa, când o asemenea reacţie violentă nu se mai justifica).
II. În cauză au declarat în termen apeluri prin apărătorii acestora la instanţa de fond în condiţiile art. 361 alin. (1), art. 362 alin. (2) teza a II-a şi art. 363 alin. (1) C. proc. pen. inculpaţii L.T. şi R.C.A.
Inculpatul-apelant L.T. a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, cu solicitarea în principal de a-i fi schimbată încadrarea juridică a faptei în infracţiunea praeterintenţionată de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen. iar în subsidiar de a i se atenua condamnarea apreciată a fi prea aspră, în raport cu situaţia de fapt excepţională în care a comis agresiunea aflată la limita vinovăţiei penale [fiind ascultat la cererea sa în apel în condiţiile art. 378 alin. (1) art. 6, art. 70, art. 71 şi art. 171 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. inculpatul L.T. şi-a modificat parţial declaraţiile anterioare susţinând că a fost constrâns să recurgă la o apărare violentă pentru a înlătura comportarea activ agresivă în derulare a victimei şi inculpatului C.A. [„... l-au văzut doborât la pământ pe L.M. (fratele meu) fiind lovit de C.A. şi victima C.H. (.) m-am apropiat de L.M. ca să-l apăr, m-am pus peste el şi ca să îl apăr şi să mă apăr şi pe mine am luat o sapă din apropiere (.) ... victima C.H. s-a apropiat de mine având în mână o bâtă, a îndreptat-o spre mine şi atunci am aruncat cu sapa spre C.H...."].
Inculpatul-apelant R.C.A. a susţinut că a fost greşit condamnat de prima instanţă întrucât a săvârşit fapta în condiţiile legitimei apărări depăşite, impunându-se achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. şi art. 44 alin. (3) C. pen. audiat la rândul său în apel în condiţiile procedurale anterior arătate a declarat că [„.... l-am văzut pe L.V. cu un topor în mână, m-am ferit de acesta după un stâlp de beton, însă L. a aruncat cu toporul spre mine care a căzut la 2 m distanţă; am observat că L. avea şi un cuţit în mână (.) i-am spus să nu vină spre mine şi pentru că mi-a fost frică (.) am luat toporul de jos (.) acesta tot înainta, astfel că de frică l-am lovit o dată în zona capului..."].
La cererea în apărare formulată de inculpaţi, instanţa de control judiciar a încuviinţat reexaminarea actelor medico-legale şi medicale privind pe numitul C.H. în vârstă de 58 ani care a decedat la data de 5 august 2003 stabilind următoarele obiective: a) cauzele decesului victimei şi b) dacă există legătură de cauzalitate între afecţiunile respiratorii ale victimei şi decesul acesteia/respectiv între traumatismul cranio-cerebral cu fractura calotei craniene, suferit în 22 iunie 2003 şi deces. Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 7874/III/c/5 din 19 decembrie 2008 efectuat de IML Cluj-Napoca (f. 38) s-a concluzionat că: (i) moartea numitului C.H. este violentă; ea se datorează bronhopneumoniei complicată cu piotorace, survenită în evoluţia unui traumatism cranio-cerebral la un bolnav cu multiple tare organice şi (ii) între leziunile suferite în data de 22 iunie 2003 şi deces există o legătură de cauzalitate indirectă, condiţionată de nesesizarea semnelor şi simptomelor bronhopneumniei şi a piotoracelui apărute ulterior externării de pe secţia Neurologie a Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud din data de 14 iulie 2003 şi neprezentarea la medic în vederea investigaţiilor şi tratamentului de specialitate.
Analizând materialul probator administrat pe parcursul întregului proces penal instanţa de apel a confirmat existenţa faptelor ilicite deduse judecăţii ca fiind comise la data şi împrejurările reţinute în sentinţa atacată, de natură a exclude schimbarea încadrării juridice în infracţiunea praeterintenţionată de loviri cauzatoare de moarte/ori incidenţa legitimei apărări - (în ambele variante prevăzute de art. 44 alin. (2) şi (3) C. pen. – respectiv: (i) inculpatul L.T. în cursul altercaţiei din 22 iunie 2003 în loc public a aruncat cu sapa în direcţia capului victimei de la distanţa de 2-3 m – după retragerea acesteia în defensivă/dezarmarea inculpatului C.A. având ca urmare producerea unui TCC cu fractura calotei craniene „leziuni de violenţă ce i-au şi cauzat decesul ulterior intervenit la 5 august 2003, fiind realizate astfel elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. cu intenţie indirectă iar (ii) inculpatul R.C.A. în cadrul aceleiaşi altercaţii violente i-a aplicat părţii vătămate L.V. lovituri repetate cu toporul în cap/peste corp până şi-a pierdut conştiinţa - producându-i leziuni ce au necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie - după ce aceasta fusese dezarmată, activitate ilicită comisă cu vinovăţie sub forma intenţiei indirecte ce realizează elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.
Pedepsele principale de 10 ani închisoare şi respectiv 6 ani închisoare, sub minimul legal special prevăzut de lege, stabilite prin reţinere de circumstanţe atenuante judiciare/legale prevăzute de art. 74 lit. c) art. 73 lit. b) C. pen. în condiţiile în care aceştia au comis infracţiuni de omor calificat/tentativă la omor calificat în stare de recidivă post-condamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., au fost apreciate ca fiind în concordanţă cu criteriile de individualizare din art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reducerea mai accentuată a cuantumului acestora către minimul special legal prevăzut de lege fiind nejustificată.
Ca atare au fost menţinute în totalitate rezolvările juridice adoptate prin sentinţa atacată, apelurile inculpaţilor respingându-se ca nefondate în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. cu consecinţa obligării acestora potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de 600 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
III. Împotriva deciziei amintite au declarat în termen recurs inculpaţii L.T. şi R.C.A., reiterând criticile de nelegalitate/netemeinicie din apel circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 18, 17 şi 14 C. proc. pen..
Criticile amintite sunt neîntemeiate.
Este stabilit în cauză – inclusiv cu recunoaşterea inculpaţilor la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească în primă instanţă – cu suprimarea vieţii victimei C.H., punerea în primejdie a vieţii părţii vătămate L.V. în cadrul altercaţiei violente dintre cele două familii de rromi din seara zilei de 22 iunie 2003, a avut loc în uliţa satului în împrejurări de fapt de natură a exclude schimbarea încadrării juridice în infracţiunea praeterintenţionată prevăzută de art. 183 C. pen. ori existenţa legitimei apărări în ambele variante prevăzută de art. 44 alin. (2) şi (3) C. pen. astfel:
a) inculpatul L.T. – după ce victima s-a retras în defensivă, iar fiul acestuia inculpatul C.A. a fost dezarmat a aruncat de la mică distanţă (3 metri), cu intensitate sporită un obiect apt de a ucide (o sapă : lungime cozii 1,35 m. diametru cozii 2,5 cm., lungimea părţii tăioase 22,5 cm. şi lăţimea metalică 14 cm) spre capul victimei C.H., producându-i TCC acut cu fractura calotei craniene, leziuni de violenţă aflate în legătură de cauzalitate indirectă cu decesul ulterior intervenit la 5 august 2003, acţiune violentă materialitatea căreia rezultă că a prevăzut şi acceptat urmările anterior arătate fiind realizate astfel elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., iar;
b) inculpatul R.C.A. în cadrul aceleiaşi altercaţii violente, după ce aceasta fusese dezarmată, a aplicat părţii vătămate L.V. lovituri repetate cu toporul în cap şi peste corp până ce aceasta şi-a pierdut cunoştinţa producându-i fracturi, traumatisme şi alte leziuni grave ce au necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale şi punerea în primejdie a vieţii, acţiune violentă comisă cu intenţie directă ce realizează infracţiuni constitutive ale tentativei în omor calificat prevăzută de art. 20, art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.
Concludentă sub aspecul intenţiei indirecte – ca formă a vinovăţiei inculpaţilor în comiterea infracţiunii de omor calificat / tentativă la omor calificat sus-menţionate – este declaraţia martorului G.I. cu care s-au întâlnit în imediata apropiere a locului faptei şi faţă de care inculpaţii au recunoscut că „l-am lovit rău pe C.H. şi este posibil să moară" / „i-am dat lui L.V. cât i-a trebuit".
Pedepsele principale de 10 ani închisoare şi respectiv 6 ani închisoare – stabilite sub minimele legale de 15 ani închisoare şi respectiv 7 ani şi 6 luni închisoare prin reţinere de circumstanţe atenuante judiciare/legale prevăzute de art. 74 lit. c) art. 73 lit. b) C. pen. – în condiţiile în care inculpaţii-recurenţi au comis infracţiunea în cauză de omor calificat/tentativă la omor calificat în stare de recidivă post-condamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. sunt în concordanţă cu criteriile de neindividualizare din art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) – şi asigură finalitatea din art. 52 C. pen. – reducerea acestora mai accentuată către minimul general legal fiind nejustificată.
În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. recursurile inculpaţilor se vor respinge ca nefondate cu obligarea acestora potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de câte 400 lei – din care suma de câte 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii L.T. şi R.C.A. împotriva deciziei penale nr. 24/A din 18 februarie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 30 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2448/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1829/2009. Penal → |
|---|
