ICCJ. Decizia nr. 1220/2010. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1220/2010
Dosar nr. 7473/2/2008
Şedinţa publică din 30 martie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 669/ F din 11 mai 2009 Tribunalul Bucureşti, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpaţii O.C., H.C., B.S.F., S.Y., B.H.D.A., M.I.K., B. (C.) O.C., pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003.
1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul O.C. (fiul lui H. şi A.) pentru art. 26 rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994.
În baza art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 a condamnat pe inculpatul O.C. la 7 ani închisoare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.
A făcut aplicarea art. 350 C. proc. pen., dispunând arestarea acestuia după rămânerea definitivă a sentinţei.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus prevenţia de la 20 septembrie 2003 la 10 mai 2005.
A făcut aplicarea art. 117 C. pen. privind expulzarea inculpatului.
A admis acţiunea civilă formulată de M.F. – D.G.F.P. Dolj şi I-a obligat pe inculpat Ia 9.912.000.000 lei, suma nelegal externalizată.
În baza art. 118 lit. a) C. proc. pen. a menţinut sechestru asigurător instituit prin Ordinul 258/P/2003 numai asupra SC S.S.P. SRL, cu dobânda legală până la executarea totală a creanţei.
În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul la 3000 RON cheltuieli judiciare statului.
2) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul H.C. (fiul lui A.W. şi N.) pentru art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 26 rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 şi art. 291 C. pen.
A constatat că inculpatul a fost arestat de la 28 august 2003 la 10 mai 2005.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
3) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul B.S.F. (fiul F. şi M.) pentru art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi art. 26 rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994.
A constatat că acesta a fost arestat preventiv de la 28 august 2003 la 10 mai 2005.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
4) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul S.Y. (fiul M.A. şi A.), pentru art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi art. 26 rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994.
A constatat că inculpatul a fost arestat de la 28 august 2003 la 10 mai 2005.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
5) În baza art. 26 rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 a condamnat pe inculpatul B.H.D.A. (fiul lui I. şi A.) la 7 ani închisoare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) şi art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) a condamnat acelaşi inculpat la 3 ani închisoare cu aplic. art. 71, 64 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. a) C. pen. inculpatul execută pedeapsa cea mai mare de 7 ani închisoare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen.
În baza art. 117 C. pen. a dispus expulzarea acestui inculpat după executarea pedepsei.
A făcut aplicarea art. 350 C. proc. pen., dispunând arestarea după rămânerea definitivă a hotărârii.
A menţinut sechestrul asigurător pe conturile firmelor SC S. SRL, SC I.U. SRL, SC A.S.I. SRL, instituit prin ordinul 258/P/2003 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
A obligat inculpatul la 3000 lei cheltuieli judiciare statului.
6) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul M.I.K. (fiul lui A. şi E.) pentru art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi art. 26 rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994.
A constatat că inculpatul a fost arestat de la 28 noiembrie 2003 la 10 mai 2005.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
7) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpata B. (fostă C.) O.C. pentru art. 276 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31 1991, art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea nr. 87/1994.
Constată că aceasta a fost arestată din 13 ianuarie 2004 la 21 ianuarie 2004. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
A dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit pe conturile firmei SC E. SRL, aplicat prin ordinul 258/P/2003 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
A respins ca nefondată acţiunea civilă formulată de M.F.
8) În baza art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul K.M.A.O. (fiul lui A. şi S.) la 2 ani închisoare.
În baza art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) a condamnat inculpatul la 2 ani închisoare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai mare de 2 ani închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. achită acelaşi inculpat pentru art. 48 din Legea nr. 26/1990 şi art. 31 alin. (2) rap. la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
În baza art. 36 alin. (1) C. pen. a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 1661/2004 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4453/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie astfel; 5 ani pentru art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, 3 ani pentru art. 293 C. pen., 3 ani pentru art. 12 din Legea nr. 87/1994 şi din cauza dedusă judecăţii câte 2 ani închisoare, iar în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul execută pedeapsa cea mai mare de 5 ani închisoare, cu aplic. art. 71, art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A constatat contopite pedepsele aplicate prin hotărâre în pedeapsa ce o execută deja inculpatul.
A dispus în baza art. 117 C. pen., expulzarea inculpatului.
În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.
A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
9) În baza art. 332 C. proc. pen., pentru pct. 2 din rechizitoriu, s-a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la inculpatul E.M.M.A.M.M.M., constatând nulitatea sesizării instanţei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
În esenţă, prima instanţă a apreciat că inculpaţii O.C., H.C., B.S.F., S.Y., B.H.D.A., M.I.K., B.O.C. nu au săvârşit infracţiunea de constituire sau iniţiere a unui grup infracţional organizat şi nici nu au aderat sau sprijinit un astfel de grup.
De asemenea, a mai apreciat că inculpatul O.C. nu ar fi complice la săvârşirea infracţiunii de la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, în întregime sau în parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, însă a săvârşit infracţiunea de spălare a banilor.
A apreciat că inculpatul H.C. nu a săvârşit nici una din cele trei infracţiuni, de complicitate la infracţiunile de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale, de spălarea banilor, precum şi uz de fals.
Şi cu privire la inculpaţii S.Y. şi M.I.K., prima instanţă a apreciat că nu au săvârşit infracţiunile de spălare a banilor şi complicitate la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.
A constatat că inculpatul B.H.D.A. a săvârşit infracţiunile de complicitate la spălarea banilor şi uz de fals.
Pe inculpata B. (C.) O.C. a achitat-o pentru că nu ar fi săvârşit infracţiunile de bancrută frauduloasă, întocmirea incompletă ori necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente cu consecinţa diminuării veniturilor sau surselor impozabile, precum şi omisiunea evidenţierii în actele contabile ori documentele legale a operaţiunilor comerciale efectuate dar şi completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente fiscale false.
În sarcina inculpatului M.A.O.A.K. s-a reţinut infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals în formă continuată, absolvit fiind de infracţiunea de darea cu rea-credinţă de declaraţii inexacte la registrul comerţului, cu urinarea înmatriculării unor societăţi comerciale şi falsul intelectual în condiţiile participaţiei improprii.
Pentru inculpatul E.M. cauza a fost greşit restituită la Parchet, întrucât din actele pe care le deţinea acest organ, inculpatul apare ca fiind un cetăţean de origine egipteană, iar toate datele cunoscute au fost trecute în Rechizitoriu.
În termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T., inculpaţii O.C., A.K.M.A.O. cât şi A.N.A.F. au formulat apel, criticând soluţia instanţei de fond astfel:
Parchetul pe aspectul greşitelor achitări aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile de înfiinţare a unui grup infracţional organizat, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală, pentru B. (C.) O.C. privitor la infracţiunea de bancrută frauduloasă şi evaziune fiscală, ca şi pe latură civilă al nerecuperării sumelor datorate statului şi în final pentru greşita restituire la Parchet cu privire la inc. E.M.M.A.M.M.M.
Inculpatul O.C. nu şi-a motivat calea de atac, inculpatul A.K.M.A.O. sub aspectul pedepselor aplicate, iar A.N.A.F. privitor la recuperarea sumelor datorate statului de inc. B. (C.) O.C. în urma infracţiunilor săvârşite.
A motivat pe larg Parchetul că, în cauză sunt dovedite infracţiunile de organizare a grupului infracţional, a dat definiţia acestuia, a făcut referire la infracţiunile de spălare de bani dovedite cu actele de la dosar, ca şi cea privitoare la complicitate la evaziune fiscală, fals şi uz de fals, infracţiuni la regimul Registrului comerţului, în sfârşit, cu privire la greşita restituire a cauzei la parchet, privitor pe inculpatul E.M.
Au fost dezvoltate motivele pentru care se apreciază că inculpata B. (C.) O.C. a încheiat contracte fictive cu firmele SC S. SRL şi SC S. SRL în scopul ca inculpaţii cetăţeni străini să poată transfera bani în străinătate şi să s-a motivat pe larg de ce nu este legală trimiterea cauzei la parchet pentru inc. ale cărei date de stare civilă complete nu au putut fi stabilite.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor formulate cât şi din oficiu, prin prisma dispoziţiilor art. 372 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că numai în ceea ce-l priveşte pe inc. B.H.D.A. apelul parchetului este fondat şi l-a admis, condamnându-l pentru infracţiunea de spălare de bani la 5 ani închisoare şi pentru cea de uz de fals la 2 ani închisoare, reţinând că prin fapta ultimă, inculpatul a uzat de documente sub semnătură privată şi nu oficiale, astfel că pedeapsa corespunzătoare se limitează în maximul ei la 2 ani şi nu 3 ani cum a reţinut judecătorul fondului.
Prin Decizia penală nr. 408/ A din 20 decembrie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 8129/2005, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. s-a desfiinţat în parte sentinţa penală atacată şi pe fond s-a dispus condamnarea inculpatului B.H.D.A. după cum s-a arătat, s-a făcut concursul între acestea şi pedeapsa aplicată de judecătorul fondului.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
S-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii O.C., A.K. şi A.N.A.F. şi s-a dispus obligarea lor la cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, A.N.A.F. şi inculpatul B.H.D.A., iar prin Decizia penală nr. 3269 din 16 octombrie 2008 pronunţată în Dosarul 8129/2005 s-au admis căile de atac promovate, s-a casat hotărârea instanţei de control judiciar, şi cauza a fost trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
S-a apreciat că instanţa de apel nu a analizat şi motivat punctual toate motivele în raport de probatoriul administrat şi totodată nu a stabilit pe baza probelor contribuţia fiecărui inculpat la infracţiunile reţinute în sarcina lor, pronunţând astfel o hotărâre nelegală şi netemeinică.
S-a reţinut, în fapt că ei se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor mai sus arătate prin aceea că în perioada 1999-2003 au înfiinţat mai multe societăţi comerciale, cele mai multe tip fantomă, prin care ar fi întreprins activităţi comerciale, declarând bunuri intrate în vamă cu valori subestimate, vândute ulterior din firmă în firmă cu sume mai mari, creând sub forma unor celule independente, bine structurate, în care membrii nu se cunoşteau, un circuit al banilor ce finalmente erau transferaţi în conturi din străinătate, prin bănci ce funcţionau pe teritoriul României (R.I.B., F.B., B.R.D., B.T., E.B.), alteori erau beneficiari ei înşişi a unor sume considerabile din străinătate, depuse tot la nivelul băncilor.
În aceste celule au fost depistate un număr mare de persoane dintre care cercetate în prezenta cauză şi trimise în judecată, se numără inculpaţii, pentru ceilalţi cauza fiind disjunsă.
Se reţine în actul de sesizare al instanţei că la 28 august 2003, s-a organizat un flagrant la B.I.R. - Sucursala Voluntari, fiind depistaţi aici inc. H.C. împreună cu martora D.C. care efectuau cu ajutorul a 4 ordine de plată transferul unor sume importante de bani către SC S. SRL împrejurare în care efectuându-se şi percheziţia autoturismului C. şi a actelor deţinute de aceştia s-au descoperit un nr. de 7 ştampile ale societăţilor comerciale S. SRL, S. SRL, E.T., I. SRL şi F. SRL ca şi multiple ordine de plată, bilete la ordin, documente financiar contabile aparţinând SC S. SRL, documente vamale şi bancare, cărţi de vizită, alte înscrisuri.
In această împrejurare la sediul băncii şi-a făcut apariţia inc. B.S.F. trimis de inc. O.C., care a obstrucţionat percheziţiile încercând să sustragă cercetărilor pe cei aflaţi în sediul instituţiei bancare.
Legat de această operaţiune organele de anchetă au descins cu o perchiziţie domiciliară şi la locuinţa inculpatului S.Y. din Sos. P. de unde au ridicat 50 de chitanţe şi diferite ştampile.
La perchiziţia domiciliară efectuată la locuinţa inc. O.C. care s-a sustras urmăririi penale fiind arestat în lipsă la 05 septembrie 2003 şi prins efectiv la 20 septembrie 2003, organele de anchetă au descoperit mai multe agende, una ascunsă în spatele centralei termice, înscrisuri şi documente contabile, un pistol cu gaze şi cartuşe, declaraţii vamale şi ştampile, ca şi importante sume de bani în diverse valute, 3 paşapoarte şi înscrisuri în limba arabă.
S-a reţinut că acest inculpat prin înfiinţarea şi utilizarea conturilor a 127 societăţi comerciale în perioada 1999-2003 a transferat succesiv, prin metoda suveică, sume importante de bani, din societate în societate, pentru ca în final acestea să fie externalizate în conturi din China, Elveţia Ungari, Iordania şi Hong Kong.
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a descoperit circuitul şi finalitatea acestora, iar rechizitoriul prezintă cele 3 firme prin intermediul cărora s-au realizat aceste operaţiuni.
Astfel, prin SC S. SRL ce avea ca asociat unic pe A.A.I.A. şi se folosea de delegatul D.N.C., având ca obiect de activitate operaţiuni în construcţii şi cu material lemnos, în perioada 4 iulie 2003, 5 august 2003 s-au transferat sume importante în valută, fără a fi fost depuse acte justificate ale activităţii firmei la Administraţia Financiară Sector 3, deconturi şi bilanţuri privind TVA-ul, sau alte dări către bugetul de stat, societatea fiind în inactivitate din anul 1998.
Tot la fel prin SC I.U. SRL ce avea ca asociaţi cetăţeni de origine pakistaneză s-au efectuat transferuri externe în valută în perioada 21 iulie 2003-15 august 2003, firmă care nu a depus bilanţuri şi rapoarte contabile, nu a declarat şi vărsat TVA-ul, nu a efectuat operaţiuni de import export şi nici nu a desfăşurat vreo activitate la sediul declarat din sector 5.
În sfârşit, asemenea operaţiuni s-au derulat şi prin SC A.S.I. SRL (asociat unic I.A.S.) efectuându-se 45 plăţi externe, societate ce avea ca obiect de activitate produse de panificaţie şi patiserie.
Ca şi celelalte societăţi comerciale nici aceasta nu a depus bilanţuri contabile, declaraţii de activitate, obligaţii fiscale către stat, plăţi de TVA, nu a efectuat operaţiuni de import-export şi nu a desfăşurat vreo activitate la sediul declarat al firmei.
S-a reţinut că toate operaţiunile financiar bancare prin R.I.B. - Sucursala Voluntari au fost efectuate de inc. H.C., însă actele erau întocmite de martora D.C.N., după cum şi de inc. B.H.D.A., ambii folosindu-se de aceasta întrucât nu cunoşteau limba română.
Deşi nici unul dintre ei nu avea împuternicire din partea firmelor în numele cărora acţionau, lucrătorii bancari au acceptat ca ei să efectueze plăţi, iar la un moment dat, directorul băncii recomandând pe B.H.D.A. ca pe un client important, ce trebuia „servit" necondiţionat.
În aceste împrejurări se reţine că la începutul lunii iulie 2003, numita D.B. (C.) O.C., acte pe care le primea de la inc. H.C., ştampilate şi semnate în alb.
Rechizitoriul face referiri şi la declaraţiile vamale false folosite în contextul activităţii infracţionale prin folosirea ştampilei SC A.S. SRL care nu a acţionat în calitate de comisionar pentru Biroul vamal Bucureşti din G.N., iar impresiunile ştampilei folosite nu corespund celei adevărate.
Tot la fel şi pentru SC I.U. SRL, Biroul Vârşand a comunicat că nu a emis declaraţii vamale de tranzit pe baza cărora să se facă dovada intrărilor în România prin acest punct de frontieră.
Un capitol distinct al Rechizitoriului îl constituie rambursările ilegale de TVA din la Trezoreria Craiova, prejudiciul, cauzat constituirea de parte civilă.
Se reţine că la data de 15 august 2003, Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că în perioada 17 iulie - 24 iulie 2003, SC I.U. SRL a transferat prin contul deschis la R.I.B. Voluntari echivalentul sumei de 9.912.300.000 lei către 4 beneficiar externi (Hong. Kong, Iordania, China), sumă provenită dintr-o rambursare necuvenită de TVA.
Din cercetările efectuate a rezultat că suma de 9.912.000.000 lei a intrat în contul SC I.U. SRL Bucureşti din dispoziţia administratorului SC R.I. SRL Craiova, învinuitul E.M.M.A.M.M.M. şi reprezenta TVA rambursat de către D.G.F.P. Dolj către această ultimă societate comercială (SC R.I. SRL Craiova).
Având în vedere că din actele depuse de către SC R.I. SRL Craiova nu a rezultat scopul pentru care suma reprezentând TVA nu a intrat în contul societăţii comerciale solicitante, ci în contul unei alte societăţi comerciale (SC I.U. SRL Bucureşti), societate cu care SC R.I. SRL Craiova nu a avut, cel puţin aparent, nici o relaţie comercială, cele două tranzacţii de transfer ale aceleiaşi sume de bani (de la Trezoreria Craiova în contul SC I.U. SRL şi respectiv din contul acestei societăţi la extern), au fost considerate suspecte.
În consecinţă au fost declanşate cercetări specifice, pe baza indiciilor referitoare eventualele operaţiuni de spălare de bani, în condiţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002.
Astfel la o dată neprecizată din cursul lunii decembrie 2002, A.K.M.A.O., timp ce se afla în sectorul 1, a fost contactat de către conaţionalii săi A.Z. şi H.A.K., persoane neidentificate până în prezent. Aceştia i-au propus ca în schimbul unor foloase materiale să înfiinţeze sub o identitate falsă societăţi comerciale în România. Motivaţia avansată de cei doi făptuitori a fost aceea că aceste societăţi urmau a fi folosite pentru facilitarea obţinerii de vize de afaceri, de către alţi cetăţeni irakieni care urmau să se stabilească în România.
Astfel, învinuitul i-a remis, la cerere, numitului A.Z. o fotografie recentă a sa pentru a fi aplicată pe un paşaport eliberat de autorităţile irakiene pe identitatea G.H.D. Potrivit propriilor susţineri, învinuitului i s-a prezentat paşaportul în original înainte de a fi falsificat prin înlocuirea fotografiei titularului.
A susţinut de asemenea, învinuitul că nici la acel moment şi nici ulterior nu îi cunoştea nici pe asociaţii din acte ai viitoarelor societăţi comerciale şi nici pe titularul paşaportului ce urma a fi falsificat.
Pentru activitatea sa învinuitul a primit de la cei doi făptuitori amintiţi suma de 1 milion de lei.
La data de 10 ianuarie 2003, învinuitul A.K.M.A.O., de cetăţenie irakiană, folosind identitatea nereală de G.H.D., s-a prezentat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti solicitând înmatriculare SC I.C. SRL Bucureşti.
Cu acest prilej, învinuitul a prezentat, între altele, următoarele documente falsificate:
- înscrisul intitulat "Procură Generală", datat 07 decembrie 2002 şi emanând de la M.J. din Irak, Notarul Public din Bagdad (copie).
Prin această procură învinuitul, sub identitatea nereală G.H.D., era împuternicit de alţi doi cetăţeni irakieni să înfiinţeze, să înmatriculeze şi să administreze cu depline puteri viitoarea societate comercială a cărei denumire era menţionată în procură.
- un acord al Asociaţiei de locatari situată în Bucureşti, sector 2, intitulat "adeverinţă", datat 19 decembrie 2002 (copie), din care rezultă că aceasta şi-ar fi dat consimţământul pentru funcţionarea SC I.C. SRL Bucureşti la adresa respectivă.
Prin acest înscris entitatea menţionată îşi manifesta disponibilitatea pentru funcţionarea sediului social al SC I.C. SRL Bucureşti.
Din declaraţia martorului S.M., administrator al Asociaţiei de locatari care arăta că nici scrierea, nici impresiunea ştampilară aplicate pe înscris nu au fost executate de vreo persoană cu asemene responsabilităţi în cadrul asociaţiei.(voi. 19, fila 338). In cauză nu a putut fi efectuată o expertiză sau constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică, întrucât înscrisul folosit a fost o copie xerox (fotocopie).
La data de 28 ianuarie 2003, pe baza acestor înscrisuri şi a cererii învinuitului care a folosit identitatea nereală G.H.D. este înmatriculată de către O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti SC I.C. Bucureşti.
Pentru activitatea sa învinuitul a primit de la făptuitorii A.Z. şi H.A.K. suma de 200.000 lei potrivit înţelegerii iniţiale.
Această societate a fost încă de la înfiinţare o societate „fantomă" în sensul că nu a funcţionat vreodată la sediul social declarat şi nici în vreo altă locaţie, nu a avut angajaţi sau spaţii de producţie, nu a depus raportări financiar-fiscale (cu excepţia celor folosite pentru fraudarea statului, la care se va face referire în cele ce urmează) şi nu a virat vreo sumă de bani la bugetul de stat.
La data de 19 septembrie 2002 a fost înmatriculată SC R.I. SRL Craiova, având drept asociaţi pe cetăţenii egipteni M.K.E.S.M. şi B.A.I.Z.M.
La data de 13 mai 2003 asociaţii din acte ai societăţii au mandatat prin procura autentificată sub nr. 1873/2003 la B.N.P. P.M. pe învinuitul E.M.M.A.M.M.M., de cetăţenie egipteană, să administreze cu depline puteri societatea.
Urmare verificărilor efectuate în cauza de faţă s-a stabilit că şi această societate se înscrie în rândul celor "fantomă". Unicul scop al existenţei formale a acestor societăţi este de "a îmbrăca" într-o formă aparent licită şi de a facilita manoperele dolosive ale grupului infracţional care a dispus înfiinţarea lor.
La data de 08 iulie 2003, SC R.I. SRL Craiova, reprezentată de învinuit, a solicitat D.G.F. Dolj rambursarea TVA în sumă de 9.937.000.000 lei aferentă lunii mai 2003.(vol. 18, fila 22).
Societatea nu desfăşurase însă niciodată vreo activitate impozabilă, aşa încât era necesară plăsmuirea unor documente financiar-fiscale care să dea aparenţa unei funcţionări licite.
În acest scop învinuitul, în calitate de administrator de fapt şi de drept al societăţii, a procedat după cum urmează:
- a primit de la un alt membru al grupului infracţional organizat rămas neidentificat până în prezent 4 facturi fiscale şi 3 NIR-uri, toate falsificate (vol. 18, filele 67 - 74). Prin aceste documente în mod fictiv SC R.I. SRL Craiova "achiziţiona" de la SC I.C. SRL Bucureşti, o linie completă de producere şi îmbuteliere a băuturilor alcoolice şi nealcoolice în valoare totală de 62.237.000.000 lei.
Această tranzacţie, în cazul în care ar fi fost reală, ar fi dat dreptul la deducerea şi respectiv rambursarea TVA în cuantumul solicitat (9.937.000.000 lei).
Caracterul fictiv al acestor documente financiar - fiscale rezultă cu certitudine şi din împrejurarea că ele sunt datate 26 mai 2003 (două dintre ele) şi respectiv 27 mai 2003 (celelalte două), în vreme ce achiziţionarea propriu-zisa a lor de la distribuitorul autorizat s-a făcut abia la data 24 iulie 2003 (vol. 18 filele 346 - 347).
Aşa fiind, se constată că respectivele formulare cu regim special nu au fost legal întocmite şi nu puteau să constituie documente în baza cărora să se facă înregistrări contabile şi să se solicite rambursarea TVA.
- a efectuat în fals şi în mod fictiv înregistrări în evidenţa contabilă a SC R.I. SRL Craiova întocmind şi completând documente financiar - contabile aferente lunii mai 2003 (registrul - jurnal, registrul -inventar, balanţe de verificare, fişe de cont, note contabile), pentru a întări aparenţa de legalitate a achiziţiei fictive de utilaje; prin această activitate învinuitul a diminuat în mod voit elementele patrimoniale cuprinse în bilanţul contabil al societăţii.
- a prezentat inspectorilor D.G.P.P. Dolj care au efectuat verificarea în vederea rambursării TVA, următoarele documente falsificate:
- patru facturi fiscale şi 3 NIR-uri emanând aparent de la SC I.C. SRL Bucureşti care atestau în mod nereal achiziţionarea utilajelor amintite în cele ce preced;
- adeverinţa pretins emisă de A.F.P. sector 4, din 25 iunie 2003, din conţinutul căreia ar rezulta că SC I.C. SRL Bucureşti (societatea furnizoare) a colectat TVA în luna mai 2003, creându-se astfel dreptul de deducere (vol. 18, fila 41).
Urmare verificărilor efectuate de organul de urmărire penală la Administraşia Financiară sector 4 Bucureşti a rezultat că declaraţia nu figurează în baza de date a unităţii, iar numărul de înregistrare nu este inclus în plaja de numere alocată acesteia (vol. 18 fila 329).
- procesul verbal de custodie întocmit între furnizorul SC I.C. SRL Bucureşti şi beneficiarul SC R.I. SRL Craiova datat 26 mai 2003 (vol. 18, fila 113 ).
Potrivit acestui înscris, plăsmuit în întregime, utilajele, achiziţionate fictiv, care nu au existat şi nu au fost achitate niciodată, erau lăsate de beneficiar în custodia furnizorului într-un spaţiu aparţinând acestuia din urmă situat în Bucureşti, sector 4.
S-a stabilit în urma cercetărilor efectuate în cauza de faţă că la această adresă funcţionează în realitate A.F.
Din relaţiile furnizate de societatea de transport care administrează această locaţie a rezultat că aceasta nu a avut niciodată şi nu are nici în prezent relaţii contractuale de vreun fel cu SC I.C. SRL Bucureşti (pretinsul furnizor) sau cu SC R.I. SRL Craiova (pretinsul beneficiar) vol. 18 fila 333 - 334.
- dat fiind faptul că sediul SC R.I. SRL Craiova era fictiv, societatea fiind „fantomă" (în actele constitutive apare o adresa dintr-un cămin de nefamilişti situate într-o zonă mizeră a oraşului), iar controlul fiscal în vederea rambursării TVA trebuia efectuat undeva, s-a apelat la un artificiu juridic menit să acopere, cel puţin formal, acest luciu; astfel, s-a utilizat un contract de comodat prin care societatea care a solicitat rambursarea a primit cu titlu gratuit folosinţa unei camere situată la sediul altei societăţi comerciale (SC T.I. SRL Craiova).
Trebuie relevată împrejurarea că şi această societate are ca asociaţi cetăţeni arabi, se înscrie în rândul societăţilor „fantomă" şi a beneficiat de asemenea de rambursare de TVA de la acelaşi organ fiscal (D.G.F.P. Dolj).
- contul indicat inspectorilor de către învinuit pentru virarea sumei reprezentând TVA de rambursat aparţine unei alte „societăţi fantomă" (SC I.U. SRL Bucureşti), prin intermediul căreia se desfăşurau operaţiuni de externalizare a nor importante sume în valută, de tipul „spălării de bani".
Din această împrejurare rezultă legătura dintre cele două societăţi fantomă SC I.C. SRL Bucureşti şi SC I.U. SRL, aceasta din urmă fiind folosită de către grupul infracţional organizat la externalizarea unor sume mari de bani.
În sarcina inculpatei B. (C.) O.C. s-a reţinut că ea a aderat la un grup infracţional organizat, prin aceea că încheind două contracte comerciale cu SC S. SRL şi SC A.S. SRL a ajutat pe inculpaţii arabi să transfere sume de bani în străinătate prin operaţiuni comerciale ce nu au avut loc, săvârşind astfel şi infracţiuni la legea evaziunii fiscale prin întocmirea necorespunzătoare a documentelor financiar contabile şi nedeclararea veniturilor impozabile, după cum şi pe cea de bancrută frauduloasă prin falsificarea documentelor prezentând în contabilitate sume nedatorate cauzând un prejudiciu părţii civile A.N.A.F. în sumă de 2.594.950.000 lei.
Curtea de Apel Bucureşti, judecând cauza după casarea cu trimitere spre rejudecare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia penală nr. 155/ A din 30 iunie 2009, a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi partea civilă A.N.A.F., privind pe inculpaţii O.C., A.K.M.A.O., B.H.D.A., B.S.F., B. (C.) O.C., E.M.M.A.M.M.M., H.C., M.I.K. şi S.Y.
De asemenea, a respins, ca tardiv recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T cu privire la inculpatul E.M.M.A.M.M.M.
S-a motivat că prima instanţă a reţinut corect că inculpaţii au format un grup infracţional organizat, în înţelesul art. 2 din Legea nr. 39/2003, iar probele administrate nu au stabilit în cauză că inculpaţii au săvârşit infracţiunea de spălarea banilor, cu excepţia inculpatului O.C. care a şi fost condamnat la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002.
Curtea de apel a apreciat că în mod temeinic şi legal inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea prev.de art. 26 rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1999 şi art. 291 C. pen. (B.H.D.A.) şi pentru infracţiunea prev.de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi art. 291 C. pen. (inculpatul A.K.M.A.O.), astfel că a respins ca nefondate apelurile acestora.
Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi partea civilă A.N.A.F., privind pe inculpaţii O.C., A.K.M.A.O., B.H.D.A., B.S.F., B. (C.) O.C., E.M.M.A.M.M.M., H.C., M.I.K. şi S.Y.
În recursul său, parchetul a invocat motivele de casare prev.de art. 3859 pct. 6,9,10, 14 şi 18 C. proc. pen.
S-a susţinut că prim motiv de casare împrejurarea că instanţa de apel a soluţionat cauza cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează asistenţa judiciară din oficiu şi dreptul la apărare al inculpaţilor B.H.D.A., E.M.M.A.M.M.M., O.C. şi A.K.M.A.O., ceea ce atrage nulitatea hotărârii conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen. (motiv prev.de art. 3859 pct. 6 C. proc. pen.).
Această omisiune reprezintă ă gravă încălcare a dispoziţiilor art. 6 C. proc. pen. şi atrage casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
De asemenea, parchetul a criticat Decizia curţii de apel şi sub aspectul nemotivării acestei instanţe respingând global motivele atât ale parchetului cât şi ale inculpaţilor (art. 3859 pct. 9 C. proc. pen.) cât şi împrejurarea că nu s-a pronunţat asupra tuturor faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor (art. 3859 pct. 10 C. proc. pen.).
În fine, se critică Decizia şi sub aspectul greşitei achitări a inculpaţilor, urmare unei grave erori de fapt (art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. şi greşita individualizare a pedepselor aplicate (art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.).
Inculpaţii M.I.K., H.C., M.I.K. şi B.S.F. au invocat motivul de casare prev. de art. 3859 pct. 6 C. proc. pen., fiindu-le încălcat dreptul la apărare.
Partea civilă – A.N.A.F. a invocat motivul de casare prev.de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., în cauză făcându-se o greşită aplicare a legii, solicitându-se condamnarea inculpatei B. (C.) O.C. pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, art. 276 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1991, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 87/1994 şi art. 11 alin. (1) lit. c) şi e din Legea nr. 87/1994, precum şi obligarea acesteia, solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. SRL la plata sumei de 2059.495.803 lei, plata obligaţiilor fiscale aferente şi menţinerea sechestrului asigurator.
Recursurile declarate de parchet şi inculpaţi este fondat, în cauză fiind incident motivul de casare prev.de art. 3859 pct. 6 C. proc. pen.
Asistenţa juridică sau prezentarea apărătorului este obligatorie în cazurile prev.de art. 171 şi art. 173 alin. (3) C. proc. pen., cazuri care se referă atât la urmărirea penală cât şi în faza judecăţii –fond, apel şi recurs.
Potrivit dispoziţiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., lipsa acestuia cu ocazia judecării cauzei - în fiecare fază procesuală - atrage după sine nulitatea absolută a hotărârii.
Din examinarea cauzei, rezultă că la data judecării apelului, inculpaţii O.C. şi A.K.M.A.O. a căror apărare era asigurată din oficiu de avocat C.G., conform delegaţiei de la dosar, nu a fost prezentă, cerând substituirea cu avocat C.A., care însă nu a prezentat nicio delegaţie în acest sens.
De menţionat că acest apărător a fost prezent la singurul termen - cel al judecării în fond a apelului, neavând posibilitatea fizică de a cunoaşte dosarul cauzei - de o mare complexitate - şi a formula motive de apel, împrejurare ce echivalează cu o apărare formală, ce nu garantează dreptul constituţional la apărare al inculpaţilor.
Inculpaţii B.H.D.A., E.M.M.A.M.M.M. au fost de asemenea asistaţi, în primă fază, de acelaşi avocat, C.G. (fila 76) apoi este tăiat numele acesteia şi înlocuit avocat din oficiu C.R., deşi în încheierea din 25 martie 2009 inculpaţii sunt asistaţi de avocat din oficiu C.G., substituient al avocatului H.R. şi C.R., rezultă deci că nu a existat nicio delegaţie de avocat care să certifice dreptul acestuia de a acorda asistenţă juridică din moment ce delegaţia avocaţială nr. 00582 din 5 ianuarie 2009 nu mai era în vigoare, numele acesteia fiind şters.
La 22 iunie 2009, inculpaţii B.H.D.A. şi E.M.M.A.M.M.M. au fost asistaţi de avocat din oficiu H.R., la dosar neexistând însă delegaţie care să ateste desemnarea acestuia ca avocat din oficiu.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că menţiunile făcute în încheierea de dezbateri în sensul prezenţei unor apărători desemnaţi din oficiu nu este de natură a aprecia că inculpaţii au beneficiat de asistenţă juridică, atâta vreme cât la dosar nu există delegaţiile avocaţiale.
Prin urmare, întrucât nu s-au respectat dispoziţiile vizând apărarea juridică obligatorie, prev.de art. 171 alin. (2) C. proc. pen., iar nerespectarea acestora atrage nulitatea absolută a hotărârii atacate, fiind incident cazul de casare prev.de art. 3859 pct. 6 C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., partea civilă A.N.A.F., va desfiinţa Decizia atacată şi, conform art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va trimite cauza spre rejudecare, Curţii de Apel Bucureşti.
În raport de existenţa acestor motive, nu vor mai fi analizate și celelalte motive formulate din cauză, ele urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. şi de partea civilă A.N.A.F., privind pe inculpaţii O.C., A.K.M.A.O., B.H.D.A., B.S.F., B. (C.) O.C., E.M.M.A.M.M.M., H.C., M.I.K. şi S.Y. împotriva Deciziei penale nr. 155/ A din 30 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Onorariul de avocat, în sumă de câte 300 lei pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi O.C., A.K.M.A.O., E.M.M.A.M.M.M., S.Y. şi B.H.D.A. se va plăti din fondul M.J.
Onorariul de avocat, în sumă de câte 75 lei, pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi B.S.F., B. (C.) O.C. şi H.C., până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va plăti din fondul M.J.
Onorariul cuvenit interpretului de limba arabă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3492/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3495/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
