ICCJ. Decizia nr. 333/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 333/2013

Dosar nr. 0548/97/2006

Şedinţa publică din 31 ianuarie 2013

Asupra recursurilor de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 31/2012 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosar 0548/97/2006 s-a dispus condamnarea inculpaţilor:

I. A.I., cetăţean român, născut la data de 27 august 1966 în l., judeţul laşi, studii medii, căsătorit, doi copii minori, fără ocupaţie, fără antecedente penale, domiciliat în Deva, b-dul 22 Decembrie, judeţul Hunedoara, la:

1. 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută şi pedepsită de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, al cărui conţinut se regăseşte în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi 76 alin. (1) lit. d) C. pen.;

2. 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru comiterea infracţiunii de delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 215¹ alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi 76 alin. (1) lit. a) C. pen.;

3. 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.

4. în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal împotriva inculpatului A.I., cu privire la comiterea infracţiunilor de:

- bancrută frauduloasă, prevăzută şi pedepsită de art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990 [art. 276 lit. a) la data comiterii faptei], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), al cărui conţinut se regăseşte în art. 143 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 85/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută şi pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi participaţie improprie la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută şi pedepsită de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), răspunderea penală fiind înlăturată în condiţiile art. 124 C. pen.

A fost privat inculpatul A.I. de exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura preventivă a obligării inculpatului A.I. de a nu părăsi ţara.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive, de la 27 martie 2006 la 6 iulie 2006.

II. T.V.G., cetăţean român, născut la data de 30 august 1972 în D., judeţul Hunedoara, studii medii, căsătorit, doi copii minori, director administrativ al SC V. SA Deva, cu antecedente penale, domiciliat în O., judeţul Bihor, la:

1. 1 (un) an închisoare pentru complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, al cărui conţinut se regăseşte în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c) şi 76 alin. (1) lit. d) C. pen.;

2. 7 (şapte) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru complicitate la comiterea infracţiunii de delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215¹alin.(1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c) şi 76 alin. (1) lit. a) C. pen.;

3. 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c) şi 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.

4. în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal împotriva inculpatului T.V.G., cu privire la comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la bancrută frauduloasă, prevăzută şi pedepsită de 26 C. pen. raportat la art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990 [art. 276 lit. a) la data comiterii faptei], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), al cărui conţinut se regăseşte în art. 143 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 85/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută şi pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), răspunderea penală fiind înlăturată în condiţiile art. 124 C. pen.

A fost privat inculpatul T.V.G. de exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura preventivă a obligării inculpatului T.V.G. de a nu părăsi ţara.

III. A.M., cetăţean român, născut la data de 10 februarie 1965 în A., judeţul Arad, studii 10 clase, necăsătorit, fără copii minori, administrator al SC R.T.V. SRL T., judeţul Timiş, recidivist, domiciliat în comuna S., satul S.M., judeţul Arad, la:

1. 1 (un) an închisoare pentru complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, al cărui conţinut se regăseşte în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c) şi 76 alin. (1) lit. d) C. pen.;

2. 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru complicitate la comiterea infracţiunii de delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215¹alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c) şi 76 alin. (1) lit. a) C. pen.;

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.

3. în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal împotriva inculpatului A.M., cu privire la comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), răspunderea penală fiind înlăturată în condiţiile art. 124 C. pen.

A fost privat inculpatul A.M. de exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

Au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii T.V.G., A.I. şi A.M., inculpatul A.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.J. SRL Deva, prin administrator judiciar SC Q.L. SPRL Deva, cu sediul în D., judeţul Hunedoara, să plătească părţii civile Statul Român, prin A.N.A.F. Bucureşti, reprezentată de D.G.F.P. Hunedoara-Deva, suma de 3.241.925 RON cu titlu de daune materiale, sumă la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data plăţii integrale a prejudiciului.

Au fost obligaţi aceiaşi inculpaţi, în solidar, să plătească părţii civile SC T.J. SRL Deva, prin administrator judiciar SC Q.L. SPRL Deva, suma de 4.227.767,97 RON, daune materiale.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 8D/P din 5 iunie 2006 a D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Hunedoara, prin inscripţia ipotecară asupra imobilelor înscrise în CF Oradea, proprietatea devălmaşă a inculpatului T.V.G. şi soţiei acestuia, T.V., precum şi asupra bunurilor de orice natură aparţinând inculpatului A.I.

În baza art. 25 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, s-a confiscat, în favoarea statului, de la inculpatul T.V.G., suma de 2.357.120,97 RON şi obligă pe inculpat la plata acestei sume către stat.

În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea facturilor fiscale întocmite în fals de inculpatul A.M., în perioada 1 noiembrie 2002-4 septembrie 2003 şi 5 februarie 2003-20 septembrie 2003.

În baza art. 7 şi 21 lit. g) din Legea nr. 26/1990 şi art. 2 şi 6 din O.G.nr. 75/2001, s-a dispus ca, la rămânerea definitivă, un exemplar al sentinţei să se comunice Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalele Hunedoara şi Timiş, pentru efectuarea cuvenitelor menţiuni, şi D.G.F.P. Hunedoara şi Timiş, pentru înscriere în cazierul fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele considerente:

Prin rechizitoriul nr. 8D/P din 20 iunie 2006 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Hunedoara, s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A.I., pentru comiterea infracţiunilor de:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, al cărui conţinut se regăseşte în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- delapidare, prevăzută de art. 215¹ alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

bancrută frauduloasă, prev. de art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990 (art. 276 lit. a) la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

- participaţie improprie la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

2. T.V.G., pentru comiterea infracţiunilor de:

- complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, al cărui conţinut se regăseşte în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- complicitate la infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215¹ alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- complicitate la infracţiunea de bancrută frauduloasă, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990 [art. 276 lit. a) la data comiterii faptei], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

II. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului: A.M., pentru infracţiunile de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Acţiunea penală a fost pusă în mişcare împotriva inculpaţilor A.I. şi T.V.G., apoi a fost extinsă, prin ordonanţele din 27 martie 2006, din 14 aprilie 2006 şi din 15 iunie 2006.

În sarcina inculpaţilor s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

I. În perioada noiembrie 2002-septembrie 2003, inculpatul A.I., în calitate de administrator al SC T.J. SRL Deva, şi-a însuşit din patrimoniul acestei societăţi comerciale suma de 4.227.767,97 RON, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare, prev. de art. 215¹ alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În aceeaşi perioadă, inculpatul T.V.G. l-a determinat pe inculpatul A.M., administrator al SC V. SRL Tomnatic, să emită un număr de 77 facturi fiscale false, care atestau livrarea de ultilaje, materiale, porumb şi grâu către SC T.J. SRL Deva, în valoare totală de 4.227.767,97 RON, apoi l-a determinat să restituie suma respectivă, primită în conturile bancare, ajutându-l, în acest fel, pe inculpatul A.I. să îşi însuşească suma respectivă din gestiunea SC T.J. SRL Deva. S-a apreciat că fapta inculpaţilor T.V.G. şi A.M. constituie complicitate la infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215¹ alin. (1), 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

II. S-a mai reţinut că, prin înregistrarea de către inculpatul A.I., în contabilitatea SC T.J. SRL, a celor 77 de facturi fiscale false, de aprovizionare cu materie primă, utilaje şi materiale, puse la dispoziţie de inculpaţii T.V.G. şi A.M., au fost înregistrate operaţiuni comerciale nereale şi cheltuieli fictive, prin care inculpatul A.I. şi-a asigurat sustragerea de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului datorat bugetului de stat, cauzându-se bugetului statului un prejudiciu total de 1.318.097,68 RON.

S-a apreciat că fapta inculpatului A.I. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, al cărui conţinut se regăseşte în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi ari. 13 C. pen., iar fapta inculpaţilor T.V.G. şi A.M. constituie complicitate la aceeaşi faptă infracţională.

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate facturile fiscale falsificate de inculpatul A.M., inculpatul A.I. a determinat-o pe învinuita I.A.C. lucrător comercial la SC T.J. SRL Deva, să întocmească note de recepţie şi constatare de diferenţe pentru porumb şi grâu, în baza a 60 de facturi fiscale falsificate de inculpatul A.M., cu toate că învinuita nu efectuase recepţia materiei prime. S-a concluzionat că această faptă a inculpatului A.I. constituie instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

De asemenea, inculpatul A.I. a determinat-o pe numita P.I.D. persoana care efectua evidenţa contabilă a SC T.J. SRL Deva şi care nu cunoştea că utilajele nu există în realitate, să întocmească fişe de magazie pentru fiecare utilaj înscris în facturile falsificate de inculpatul A.M., fapta inculpatului A.I. constituind participaţie improprie la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

III. S-a consemnat că, prin înregistrarea în evidenţele contabile ale SC T.J. SRL Deva a celor 77 de facturi fiscale false, procurate cu ajutorul inculpatului T.V.G., facturi din care rezultă că firma a achiziţionat utilaje şi materie primă în valoare totală de 4.227.767,97 RON, inculpatul A.I. a falsificat evidenţele societăţii, a ascuns o parte din activul acesteia, înfăţişându-se totodată datorii inexistente, înscriindu-se în situaţiile financiare această sumă, deşi era nedatorată. S-a concluzionat că prin aceste manopere, a fost diminuată, în aparenţă, valoarea activelor SC T.J. SRL, astfel că fapta inculpatului A.I. constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă, prevăzută de art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990, iar fapta inculpatului T.V.G. constituie complicitate la comiterea aceleeaşi infracţiuni, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990.

IV. S-a mai reţinut că, deşi inculpatul A.I. nu a declarat niciodată organelor fiscale nici un fel de venituri, în cursul anului 2003, cu sprijinul inculpatului T.V.G., care îi punea la dispoziţie banii primiţi de la inculpatul A.M., a creditat SC T.J. SRL Deva cu suma totală de 402.455,21 RON, apoi au fost întocmite dispoziţii de plată prin care s-au restituit aceste împrumuturi, la finele perioadei rămânând nerestituită doar suma de 2.163,97 RON. Inculpatul A.I. a făcut aceste creditări din sumele de bani puse la dispoziţie de inculpatul T.V.G., căruia îi şi preda banii la fiecare restituire de împrumut.

S-a mai reţinut că în perioada ianuarie 2003-decembrie 2004, inculpatul T.V.G. a disimulat provenienţa unei părţi a sumei delapidate din patrimoniul SC T.J. SRL Deva, creditând SC V. SA Deva, al cărei acţionar majoritar era, cu suma totală de 1.954.665,76 RON, din care i-a fost restituită suma de 1.176.254,50 RON, deşi nu a deţinut nici acesta sume substanţiale de bani cu provenienţă licită.

S-a apreciat că fapta inculpaţilor A.I. şi T.V.G., de a disimula provenienţa din delapidare a sumelor menţionate mai sus, prin înregistrarea lor ca fiind împrumutate SC T.J. SRL Deva şi SC V. SA Deva, constituie infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza probelor administrate în cauză s-a reţinut vinovăţia inculpaţilor, dispunându-se condamnarea acestora.

În ce priveşte infracţiunile de bancrută frauduloasă, prevăzută şi pedepsită de art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990 [art. 276 lit. a) la data comiterii faptei], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), al cărui conţinut se regăseşte în art. 143 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 85/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), săvârşită în forma de participaţie a autoratului de inculpatul A.I. şi a complicităţii, de către inculpatul T.V.G., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), săvârşită în forma autoratului de inculpatul A.M., a instigării, de către inculpatul T.V.G., a instigării şi participaţiei improprii, de către inculpatul A.I., s-a reţinut, raportat la perioada 1 noiembrie 2002-20 septembrie 2003 a săvârşirii faptelor, dar şi la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile săvârşite, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, astfel cum este reglementat de art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen.

împotriva acestei soluţii au declarat apel inculpaţii T.V.G., A.I. şi A.M.

În dezvoltarea motivelor de apel inculpatul A.I. a solicitat desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond. S-a susţinut că prima instanţă nu analizat punctual criticile invocate de inculpaţi, cu trimitere la probele administrate în cauză şi nu a valorificat concluziile raportului de expertiză întocmit, mărginindu-se să preia fără o cenzură proprie susţinerile acuzării din rechizitoriu.

Inculpatul T.V.G. a solicitat desfiinţarea hotărârii şi, în rejudecare pronunţarea unei soluţii de achitare în ceea ce-l priveşte. A susţinut inculpatul că probele administrate în cauză nu au fost de natură să răstoarne prezumţia de nevinovăţie de care se bucură iar hotărârea instanţei de fond este practic nemotivată, fiind o redare a rechizitoriului.

Inculpatul A.M. nu a motivat în scris apelul declarat. Prin motivele orele susţinute de apărător acesta a solicitat adoptarea unei soluţii de achitare, ori, în subsidiar reducerea pedepsei aplicate.

Deliberând asupra apelurilor, prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel a constatat că acestea sunt fondate sub aspectul nemotivării hotărârii. Instanţa de fond s-a mărginit să reţină starea de fapt şi de drept prezentată în actul de acuzare fără să facă o analiză a acesteia prin raportare la probele administrate în cauză şi la apărările făcute de către inculpaţi pe parcursul procesului.

Astfel deşi în cauză a fost efectuată o expertiză de specialitate ale cărei concluzii nu concordă cu cele reţinute în rechizitoriu, instanţa de fond nu a avut în vedere în procesul deliberării aceste concluzii. În cuprinsul considerentelor hotărârii nu sunt prezentate argumentele pentru care instanţa de fond nu a avut în vedere la pronunţarea soluţiei concluziile expertizei efectuate în cauză.

Este statutară obligaţia instanţelor de a motiva hotărârile în vederea garantării bunei administrări a justiţiei dar şi a dreptului părţilor la un proces echitabil în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Obligaţia de motivare a hotărârilor judecătoreşti este corelativă dreptului justiţiabilului de a observa care din argumentele sale au fost acceptate şi motivele pentru care unele apărări i-au fost respinse(cauza Burg şi alţii c. Franţa).

Curtea consideră că motivarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreţionar în realizare justiţiei, dând părţilor din proces posibilitatea să-şi formeze convingerea cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei adoptate iar instanţei de control judiciar, elementele necesare pentru exercitarea efectivă a controlului judecătoresc.

Ori în cauză un astfel de control nu poate fi exercitat în condiţiile în care instanţa de fond nu a analizat toate probele administrate în cauză, în special raportul de expertiză, şi nu a răspuns tuturor apărărilor formulate de inculpaţi. Deşi inculpaţii au suspus analizei primei instanţe aspecte de fapt şi de drept şi au formulat apărări verosimile în raport de acuzaţiile aduse instanţa de fond nu a analizat în mor real şi efectiv chestiunile esenţiale pentru soluţionarea cauzei.

În consecinţă instanţa de apel a constatat că este incident temeiul de desfiinţare a hotărârii prevăzut de art. 379 lit. b) teza a ll-a C. proc. pen. şi, prin decizia penală nr. 104/A din 20 septembrie 2012 a admis apelurile declarate de inculpaţi, a desfiinţat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe de fond Tribunalul Hunedoara.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F., reprezentată de D.G.F.P. Hunedoara-Deva, D.G.F.P. şi inculpatul A.I.

Partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F., reprezentată de D.G.F.P. Hunedoara-Deva, D.G.F.P. a criticat hotărârea pentru nelegalitatea acesteia, în sensul că în mod greşit s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în condiţiile în care instanţa de fond a analizat toate probele administrate în cauză, ţinând cont de apărările formulate de inculpaţi, inclusiv de raportul de expertiză la acre se face trimitere în hotărâre.

Inculpatul A.I. nu a motivat în scris cererea de recurs şi, deşi legal citat, nici nu s-a prezentat pentru susţinerea orală a recursului.

Înalta Curte, analizând decizia recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât şi conform art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca întemeiat recursul declarat de partea civilă.

Criticile formulate de recurenta parte civilă au în vedere greşita aplicare a prevederilor art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., iar Înalta Curte reţine că sunt şi fondate.

Conform art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., instanţa de apel „desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când există vreunul din cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. (2), cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.”

În cauză, instanţa de apel nu a avut în vedere niciuna din situaţiile expres şi limitativ indicate de textul evocat pentru a se putea dispune, în mod legal şi temeinic, o soluţie de trimitere a cauzei spre rejudecare, reţinând că hotărârea nu este motivată şi nu face trimitere la concluziile expertizei efectuate.

Chiar dacă aceste observaţii ar fi pertinente, în atare situaţie instanţa de apel nu putea recurge la soluţia prevăzută de art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. ci, examinând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, astfel cum o obligă caracterul devolutiv al apelului, poate pronunţa una din soluţiile prevăzute de art. 379 pct. 1 sau pct. 2 lit. a) C. proc. pen., după caz.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul declarat de recurenta parte civilă, va casa decizia instanţei de apel şi va trimite cauza pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.

În ceea ce priveşte recursul declarat de inculpat, acesta nu a fost motivat în termenul prevăzut de art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen., iar Înalta Curte nu reţine incidenţa niciunuia din cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., apreciind că, în raport de soluţia pronunţată în apel, casarea deciziei pentru motivele reţinute în recursul părţii civile nu constituie o soluţie ce poate fi dispusă faţă de inculpat fără a fi încălcate prevederile art. 385⁸ C. proc. pen.

În aceste condiţii, Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A.I.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F., reprezentat de D.G.F.P. Hunedoara-Deva, D.G.F.P. împotriva deciziei penale nr. 104/A din 20 septembrie 2012 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia penală.

Casează sentinţa penală atacată şi trimite cauza pentru continuarea judecăţii la Curtea de Apel Alba lulia.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.I. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 31 ianuarie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 334/2013. Penal. Infracţiuni privind...		ICCJ. Decizia nr. 332/2013. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 333/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Recurs