Art. 83 Noul Cod de Procedură Civilă Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice Reprezentarea părţilor în judecată Părţile
| Comentarii |
|
Părţile
SECŢIUNEA a 4-a
Reprezentarea părţilor în judecată
Art. 83
Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice
(1) În faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.
(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.
(3) La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2).
(4) În cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii, dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător.
| ← Art. 82 Noul Cod de Procedură Civilă Lipsa dovezii calităţii... | Art. 84 Noul Cod de Procedură Civilă Reprezentarea... → |
|---|
Ca regulă, această reprezentare convenţională prin mandatar neavocat poate avea loc numai în faţa primei instanţe sau în apel.
Chiar şi faţa primei instanţe şi în apel, mandatarul neavocat nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.
Ca atare, mandatarul neavocat poate
Citește mai mult
redacta cererea de chemare în judecată, poate propune şi dezbate în contradictoriu mijloace de probă, poate formula cereri în cursul procesului, poate depune înscrisuri la dosar, dar nu are dreptul să formuleze concluzii asupra excepţiilor procesuale sau asupra fondului cauzei, indiferent de poziţia procesuală a părţii pe care o reprezintă (reclamant, pârât, intervenient), chiar şi în situaţia în care excepţia a fost ridicată de către el în numele părţii reprezentate.Prin derogare, asistarea de către avocat nu este cerută mandatarului neavocat atunci când acesta este soţ sou rudă cu porteo reprezentata până la gradul al doilea inclusiv şi este licenţiat în drept. Proba licenţei în drept se face prin depunerea la dosar a diplomei de licenţă sau a unui alt înscris din care să rezulte fără dubiu existenţa unei licenţe în drept (legitimaţie de magistrat, consilier juridic etc.), iar dovada legăturii de rudenie sau a calităţii de soţ se face prin ataşarea la dosar a actelor de stare civilă corespunzătoare, toate actele menţionate urmând a fi depuse în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul.
Mandatatul neavocat, care se găseşte în situaţia de excepţie menţionată anterior, poate pune concluzii în faţa oricăror instanţe, prin urmare, chiar şi în faţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe orice aspect litigios, inclusiv excepţii procesuale, cât şi pe fondul cauzei.
în etapa recursului, la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi pe parcursul desfăşurării procesului în recurs, partea poate fi reprezentată convenţional sau asistată numai de către avocat, cu excluderea mandatarului neavocat. Această prevedere este aplicabilă numai în cazul reprezentării convenţionale, iar nu şi a celei legale sau judiciare.
Prin excepţie, în ipoteza în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv şi este licenţiat în drept, acesta poate reprezenta partea în recurs şi, de asemenea, poate redacta cererea şi motivele de recurs.
în ceea ce priveşte revizuirea sau contestaţia în anulare, toate precizările anterioare se aplică în mod corespunzător.
2. Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice prin avocat. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.
în conformitate cu art. 108 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă între avocat şi client ori mandatarul acestuia. Alineatul (3) al aceluiaşi articol specifică faptul că avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Potrivit art. 121 alin. (1) din statut, contractul de asistenţă juridică111 este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi dobândeşte dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.
în continuare, potrivit art. 126 alin. (1) din statut, contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. în baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II a statutului.
în lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului. Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziţie în numele şi pe seama clientului, potrivit art. 126 alin. (2) şi (3) din statut. Ca atare, pentru exercitarea actelor procedurale de dispoziţie, nu este necesar ca avocatul să prezinte o procură autentică specială, fiind suficientă menţiunea inserată în cuprinsul contractului de asistenţă juridică în acest sens, preluată şi în împuternicirea avocaţială.
Avocatul are dreptul de a introduce cererea de chemare în judecată, de a asista partea (când aceasta este prezentă în sala de judecată), de a reprezenta partea (când aceasta nu este prezentă în sala de judecată), de a redacta orice acte procedurale, de a pune concluzii asupra oricărei chestiuni litigioase, inclusiv excepţii procesuale, sau asupra fondului cauzei, de a propune probe etc.
Activităţile avocatului vizând exercitarea actelor procedurale de dispoziţie, asistenţa şi reprezentarea trebuie expres menţionate în cuprinsul contractului de asistenţă juridică şi în împuternicirea avocaţială, cuprinsul acesteia din urmă trebuind să fie conform drepturilor stipulate în contract.
Este de remarcat faptul că noul Cod de procedură civilă nu mai menţionează distinct procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată şi procura de reprezentare în judecată, cum prevedea art. 68 alin. (1) din reglementarea anterioară, în prezent reprezentarea în judecată incluzând şi dreptul de introducere şi semnare a cererilor în justiţie.
Potrivit art. 221 alin. (1) şi (2) din statut, contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit, iar, în lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Avocatul care, din diverse motive, nu îşi poate îndeplini la un anumit moment mandatul faţă de parte, are dreptul şi, totodată, obligaţia de a-şi asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă acest drept este prevăzut în mod expres în contractul de asistenţă juridică sau dacă consimţământul clientului este obţinut ulterior încheierii contractului, prin raportare la art. 226 alin. (5) şi art. 234 alin. (2) din statut.
Substituirea vizează numai acele activităţi profesionale care nu suferă amânare sau pe cele în legătură cu care amânarea procesului prejudiciază interesele clientului. La termenul de judecată respectiv, avocatul substituent va ataşa la dosar delegaţia de substituire, acesta având dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi. Asigurarea substituirii se va face numai prin alt avocat, iar nu prin orice altă persoană.
Avocatul poate fi angajat atât de către parte personal, cât şi de către un mandatar al părţii împuternicit în acest scop.
Semnătura clientului este obligatoriu a fi inserată pe contractul de asistenţă juridică, aceasta făcând dovada naşterii raportului juridic respectiv. în ceea ce priveşte împuternicirea avocaţială, nu este necesar a fi semnată de client în situaţia în care forma de exercitare a profesiei de avocat atestă identitatea părţilor, a conţinutului şi data contractului de asistenţă juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea, aspect inserat în modelul de împuternicire avocaţială stabilit de statut. în cazul în care se contestă existenţa mandatului, instanţa îi va pune în vedere avocatului să depună la dosar contractul de asistenţă juridică, în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul, rubricile cu caracter confidenţial putând fi acoperite.
De asemenea, semnătura avocatului şi aplicarea ştampilei nu sunt necesare în situaţia în care împuternicirea avocaţiala este semnată de către client sau reprezentantul acestuia, aspect care rezultă tot din modelul de împuternicire avocaţială stabilit de statut.
Avocatul nu poate reprezenta partea în temeiul unei procuri autentice precum aceea cerută mandatarilor neavocaţi sau în baza declaraţiei verbale a părţii în acest sens, întrucât i se aplică dispoziţiile legii speciale de organizare şi exercitare a profesiei, la care face referire art. 85 alin. (3) NCPC.
Potrivit art. 87 alin. (2) NCPC, avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fora mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp şi poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunţate. în aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de parte.
Ca atare, chiar dacă în contractul de asistenţă juridică nu se menţionează dreptul avocatului de a formula căi de atac, acesta poate să declare calea de atac în temeiul legii, partea având ulterior posibilitatea să renunţe la judecata acesteia. în această ipoteză, instanţa de control judiciar nu va invoca excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi nu va anula calea de atac pentru acest motiv, pentru că avocatul avea acest drept legal de a o introduce. însă pentru susţinerea căii de atac, avocatul trebuie să depună la dosar o nouă împuternicire avocaţială care să prevadă acest drept.
Menţionăm că, pentru incidenţa art. 87 alin. (2) NCPC şi, ca atare, pentru susţinerea comentariilor prezentate, este necesar ca avocatul să fi reprezentat sau asistat partea în etapa procesuală anterioară. Articolul în discuţie nu se aplică dacă avocatul semnează cererea de declarare a căii de atac, fără ca anterior în proces să fi reprezentat sau asistat partea respectivă, în acest caz urmând a fi invocată excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, în condiţiile art. 82 NCPC.