Art. 297 Noul Cod Penal Abuzul în serviciu Infracţiuni de serviciu
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Infracţiuni de serviciu
Art. 297
Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Noul Cod Penal actualizat prin:
Decizia CCR nr. 405/2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal și ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Monitorul Oficial nr. 517/2016
| ← Art. 296 Noul Cod Penal Purtarea abuzivă Infracţiuni de serviciu | Art. 298 Noul Cod Penal Neglijenţa în serviciu Infracţiuni de... → |
|---|
Eu sunt Agent de Srlecuritate la un magazin de haine cu branduri foarte scumpe.
Am observat un client ieșind de la cabina de probă lăsând hainele pe jos.
M-am dus către dumnealui și l-am întrebat serios
- Domnu, de ce ați lăsat hainele pe jos ?
- Ai grija la ton!
- Ce ton ? La cabină nu se intră decât cu maxim 3 articole. De bun simț, se lasă pe jos?
- Încearcă să îți in formezi un alt ton că sunt procuror și s-ar putea să pleci încătușat.
- Și eu merg în alte magazine ca și client, dar nu fac ca duneata si tocmai că
Citește mai mult
dacă tot spuneti că aveți așa funcție ar trebui să fiți mai disciplinat.Seful ipj teleorman refuză în urma multor demersuri efectuate către acesta să-mi restituie permisul de conducere, obligat fiind de către instanță să efectueze măsură stabilită de către instanță.urmeaza depunerea plângerii penal conf. Art 297 cod penal pentru fapta de abuz în serviciu.
ART.196 Cauzele de nulitate I Codul Civil Parte integrată din Lege 287 /2009 PRIMARIA CA INSTITUTIE NU EXISTĂ SI NU AU PERSONALITATE JURIDICA PENTRU A SE PUTEA PERSONIFICA.
Conform constituției Art. 367 constituirea unui grup infractional organizat I Cod Penal Parte Integrată din Lege 286 /2009
Conform Lege Nr. 28 din 15 martie 1991 acceptarea de către România Acordului (Statutului) privind Corporația Financiară Internațională (C. F. I.) Primaria ca și institutie a unui Stat CORPORATIV nu reprezintă interesele poporului.
Care ar trebui sa fie atitudinea noastra fata de acesti cunoscand aceste informatii care ii transforma in DE FACTO?
Adica ei daca nu au actul infiintarii mai merita bagati in seama? Daca nu, cum facem de exemplu cu un cadastru sau alte asemenea care depindem de acesti tradatori?
mersi
Coform costituitei romane sa respectati cei din comisia parlamentara a romaniei cer ca guvernu romaniei sa ia masuri legale pentru popor roman cer in calitate de cetatean sa aaculte vocea poporului sa ia masuri inpotriva coruptiei rog maxima seriositate.
Multumesc pentru atentia acordata.
Mă poate lămuri cineva dacă un executor judecătoresc
transmițând o informare mincinoasă (prin omisiune) și refuzând încetarea executării silite după ce presupusa datorie a fost stinsă , sustragandu-mi in continuare sumele intrate in cont , obligandu-ma astfel și la plata unor comisioane de virament și de administrare a unui cont pe care nu îl pot folosi constituie abuz în serviciu și/sau furt, sau încălcarea libertăților cetățenești?
Vă mulțumesc!
Citește mai mult
data depunerii cererii fără a primi un răspuns oficial și vreau să știu dacă această faptă constituie abuz în serviciu și la ce articol se încadrează ?...Citește mai mult
descoperit motivul pentru care unii salariati in frunte cu Ivascu Petrica nu ma doreau in sistem si anume nu operase la toti contribuabilii debitele bugetare.serviciu înlăturarea unui angajat fara motive temeinice din funcție și pus în altă funcție fara acceptul sau,de către angajator și fortarea de neexecutarea de profesiei de medic specialist .
Citește mai mult
in tarile cu traditie democratica. Insasi aplicarea tabu a deciziilor CCR este un abuz, atat timp cat asupra ei exista suspiciunea de subordonare politicaîn noua reglementare, infracţiunea analizată este prevăzută într-o
Citește mai mult
variantă tip, corespondentă abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor şi, respectiv, contra intereselor publice, şi o variantă asimilată, corespondentă abuzului în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.Cu câteva modificări, varianta tip a abuzului în serviciu preia conţinutul normelor de incriminare corespondente din Codul penal din 1969.
Subiectul activ al infracţiunii rămâne calificat, prin calitatea de „funcţionar public" în sensul dat acestei noţiuni de art. 175 NCP. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 308 NCP, subiect activ al infracţiunii poate fi şi persoana asimilată funcţionarului public sau o persoană care exercită o însărcinare în cadrul oricărei persoane juridice.
Sub aspectul elementului material al laturii obiective, la fel ca în reglementarea anterioară, infracţiunea analizată se realizează fie printr-o inacţiune - neîndeplinirea unui act fie printr-o acţiune - îndeplinirea defectuoasă a unui act.
O modificare de conţinut priveşte urmarea imediată a acţiunii sau inacţiunii prin care se realizează elementul material. Astfel, dacă în reglementarea anterioară erau prevăzute trei urmări - vătămarea intereselor legale ale unei persoane (art. 246 CP 1969), o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi dintre cele la care se referea art. 145 CP 1969 sau o pagubă adusă patrimoniului acestora (art. 247 CP 1969) -, în noul Cod penal au fost păstrate două dintre acestea, renunţându-se la urmarea constând în producerea unei tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi publice. Cel mai probabil, această renunţare a fost determinată de dificultatea de explicitare a înţelesului noţiunii „tulburări însemnate a bunului mers...".
Urmarea imediată constând în producerea unei vătămări a fost reformulatâ, sintagma „o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice" a înlocuit „o vătămare intereselor legale ale unei persoane".
în noul text de incriminare nu se mai regăseşte expresia „cu ştiinţă", care în reglementarea anterioară avea rolul de a confirma caracterul intenţionat al infracţiunii, inclusiv în modalitatea de săvârşire prin inacţiune. însă această eliminare nu determină o schimbare în privinţa laturii subiective a abuzul în serviciu, intenţia -directă sau indirectă - continuând să rămână singura formă de vinovăţie cu care poate fi comisă infracţiunea analizată. Aceasta, deoarece comiterea faptei din culpă are o incriminare separată, constituind infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prevăzută în art. 298 NCP.
Varianta asimilată a infracţiunii păstrează, în principiu, conţinutul normativ al abuzului în serviciu prin îngrădirea unor drepturi din legea veche. Din examinarea comparativă a celor două texte rezultă două mici diferenţe, respectiv: obiectul acţiunii de îngrădire a fost restrâns la exerciţiul unui drept, fiind înlăturată folosinţa dreptului; în privinţa mobilului faptei s-a renunţat la trei temeiuri („opinie", „convingeri", „origine socială"), iar altele două au fost reformulate („gen", „etnie" înlocuite de „sex", „orientare etnică").
în varianta asimilată, infracţiunea de abuz în serviciu se săvârşeşte, din punct de vedere subiectiv, doar cu intenţie directă, cerinţă determinată de mobilul special sub care acţionează făptuitorul.
Şi în noul Cod penal, abuzul în serviciu se prezintă şi într-o variantă agravată, atunci când fapta funcţionarului public are ca rezultat producerea de consecinţe deosebit de grave (art. 309 NCP).
Legea penală mai favorabilă. Prin regimul sancţionator, legea veche este mai favorabilă în cazul variantei tip şi a celei asimilate, iar în cazul variantei agravate, mai favorabilă este legea nouă.
Aceasta fapta, comisa de un primar, poate fi anchetata de o sectie de politie?
Detalii: legeaz.net/monitorul-oficial-517-2016/decizie-ccr-405-2016-motivare-abuz-in-serviciu
Nu e cazul sa generalizati doar pentru ca n-au arestat pe cine considerati dvs. ca a facut abuz.
► art. 246: „Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”;
► art. 247: „Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. îngrădirea, de către un funcţionar public, a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situaţii de
Citește mai mult
inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necon-tagioasă sau infecţie HIV/SIDA, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”;
► art. 248: „Abuzul în serviciu contra intereselor publice. Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.
Legislaţie conexă:
► art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (M. Of. nr. 219 din 18 mai 2000);
► art. 4 şi art. 16 alin. (1) C. Rom.;
► art. 14 CEDO;
► art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la CEDO;
► art. 21 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
► O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată (M. Of. nr. 99 din 8 februarie 2007);
► art. 38 din Legea nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, republicată (M. Of. nr. 652 din 13 septembrie 2012).